Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Predare de ștafetă în Parlamentul European. Eurodeputații nou-aleși se reunesc pentru prima dată în sesiunea plenară din 2-4 iulie și vor alege un nou președinte

Published

on

©Calea Europeană

După cum știm, cetățenii europeni au ales noii membri ai Parlamentului European în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Deputații nou-aleși, ce vor reprezenta interesele cetățenilor europeni până în 2024, se reunesc  în sesiunea plenară constitutivă în perioada 2-4 iulie. Aceștia își vor alege Președintele, 14 Vice-președinți și 5 Chestori. Totodată se va decide numărul de membri ai comisiilor și sub-comisiilor permanente, lansând astfel cea de-a noua legislatură. 

După un summit prelungit și plin de surprize, după ce șefii de stat și de guvern au negociat neîncetat și jurnaliștii prezenți au fost supuși unui test de rezistență, încă nu s-a ajuns la un consens pentru desemnarea celor mai înalte funcții din următorul ciclu instituțional. Corespondentul Calea Europeană a prezentat în timp real toate etapele celui mai lung Summit din istoria Consiliului European, iar aici puteți citi mai multe detalii și cele mai recente știri despre summitul din 30 iunie, prelungit până mâine, 2 iulie. 

Citiți și: Final brusc și fără decizii: Donald Tusk suspendă lucrările Consiliului European, iar summitul liderilor europeni va fi reluat marți

Chiar dacă situația de la Bruxelles este încă neconturată și epuizarea se resimte pe orice front, la Strasbourg există o agendă clară, care se va desfășura în felul următor: 

  • Luni: Ceremonie oficială
  • Marți: Desemnarea comisiei de supraveghere pentru alegerile viitorului președinte și stabilirea termenului limită pentru depunerea candidaturilor 
  • Miercuri: Alegerea noului președinte al Parlamentului European și cei 14 vice-președinți; Formarea Comisiilor Europene
  • Joi: Alegerea celor 5 chestori; Dezbaterea rezultatelor de la summitul din 30 iunie-2 iulie

Luni, 1 iulie: va avea loc o ceremonie oficială, ”Raising the colors”, iar europarlamentarii care nu își vor mai continua activitea și în această legislatură vor fi medialiați în cadrul ceremoniei destinată acestora.

Marți, 2 iulie: se va desfășura orifical prima sesiune a noului Parlament European.  Eurodeputații vor selecta opt comisari care vor supraveghea întregul proces de alegere al viitorului președinte și tot marți vor stabili termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru Președinția Parlamentului. Nu va mai fi nicio altă activitate plenară până miercuri dimineaţă. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi cel mai probabil ora 19.00 (20.00 ora României).

Miercuri, 3 iulie: în dimineața zilei de miercuri, Parlamentul European își va alege noul președinte, pentru un mandat de doi ani și jumătate și cei 14 vice-președinți, care alături de cei 5 chestori formează Biroul Parlamentului. Citiți și: * Antonio Tajani: Parlamentul European își va alege președintele pe 3 iulie, indiferent de rezultatul negocierilor în Consiliul European

Cum va fi ales viitorul președinte al Parlamentului European? 

© EuropeanParliament

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandat. În lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții aflați la sfârșit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenței, sau, în lipsa unuia dintre aceștia, deputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă prezidează ședința, până la declararea alegerii Președintelui. Opt deputați aleși prin tragere la sorți sunt însărcinați cu verificarea procesului de votare.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de 1/20 dintre membri, adică minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit). Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi anunțat la deschiderea sesiunii marți dimineața și cel mai probabil va fi stabilit pentru ora 19.00 în aceeași zi (20.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50 plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

Rolul Președintelui Parlamentului European

Preşedintele supraveghează întreaga activitate a Parlamentului, a organelor sale de conducere şi dezbaterile din plen. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi relaţiile externe. De asemenea, la începutul fiecărui summit al Consiliului European acesta învederează punctul de vedere al Parlamentului în ceea ce priveşte punctele de pe ordinea de zi a acestuia din urmă. De asemenea, preşedintele este cel care semnează bugetul UE şi co-semnează legislaţia, alături de preşedintele Consiliului.

Cum vor fi aleși cei 14 vice-președinți ai Parlamentului European?

Candidaturile pentru posturile de vicepreședinte urmează reguli similare candidaturilor pentru funcția de președinte (articolul 15). Cei 14 vicepreședinți trebuie să obțină o majoritate absolută din voturile valabil exprimate. Dacă nu sunt ocupate toate cele 14 poziții în primul tur de scrutin, un al doilea tur se poate organiza după aceleași reguli. Dacă mai există posturi vacante și după cel de-al doilea tur de scrutin, se poate organiza și un al treilea, o majoritate simplă fiind suficientă pentru ocuparea posturilor rămase vacante (articolul 17). Ordinea în care candidații sunt aleși determină ierarhia de precedență. Dacă numărul candidaților propuși este același cu numărul pozițiilor disponibile (14), alegerea va avea loc prin aclamații, votul fiind organizat doar pentru a stabili ierarhia de precedență.

Pentru fiecare tur, deputații pot vota un număr maxim de candidați egal cu numărul de locuri rămase vacante în turul respectiv, însă trebuie să voteze cel puțin pentru o jumătate din aceste locuri (rotunjit în sus). În practică, acest lucru înseamnă că deputații vor trebui să voteze pentru cel puțin opt candidați (14/2 plus 1) în primul tur și, în cazul în care rămâne un număr impar de locuri în tururile următoare, numărul va trebui rotunjit (de exemplu, pentru nouă poziții fiecare deputat va trebui să voteze pentru cel puțin 5 candidați). Buletinele de vot care nu vor întruni numărul necesar de voturi vor fi invalidate.

Rolul vice-președinților 

Vice-președinții îl pot înlocui pe Președintele Parlamentului atunci când este nevoie, inclusiv pentru a prezida sesiunile plenare. Toate informațiile necesare despre procesul de algere al președintelui și vice-președinților ai Parlamentului European, aici.

Joi, 4 iulie: pe agenda sesiunii plenare este trecută alegerea celor 5 chestori pentru viitorul Birou Parlamentar.

Cum sunt aleși cei 5 chestori?

Ca și în cazul vice-președinților, o  procedură similară va avea loc pentru alegerea chestorilor. În practică, grupurile politice se asigură că importanța grupurilor precum și rezultatele numirii Președintelui se reflectă în numirile vice-președinților și chestorilor.

Rolul chestorilor

Chestorii se ocupă cu chestiuni administrative ce îi privesc în mod direct pe eurodeputați. Vicepreședinții și chestorii fac parte de asemenea din Biroul Parlamentului, care stabilește regulile pentru buna funcționare a Parlamentului. Printre alte îndatoriri, Biroul redactează proiectul de buget preliminar al Parlamentului și decide asupra chestiunilor administrative, a celor legate de personal și de organizarea internă a instituției.

Alte subiecte pe Agenda Sesiunii Plenare din 2-4 iulie

  1. Formarea comisiilor parlamentare
  2. Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019
  3. Bugetul pe termen lung al Uniunii (2021-2027), chestiuni legate de schimbările climatice (înainte de summitul ONU din 23 septembrie 2019), coordinarea politicii economice, precum și chestiuni legate de campaniile de dezinformare cu impact asupra alegerilor europene.

Formarea comisiilor parlamentare

Parlamentul va decide asupra comisiilor parlamentare și a numărului de deputați din fiecare comisie, miercuri, 3 iulie. Componența acestora va fi anunțată ulterior în plen. Votul asupra numărului de deputați din fiecare comisie va avea loc la ora 13.00 (14.00 ora României). Anunțul asupra componenței comisiilor este așteptat în jurul orei 20.00 (21.00 ora României).

Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European (articolul 199 revizuit), componența comisiilor și a subcomisiilor – așa cum a fost propusă de Conferința Președinților (Președintele PE și liderii grupurilor politice) – trebuie să reflecte pe cât posibil componența Parlamentului. Proporționalitatea locurilor în comisie distribuite între grupurile politice trebuie să respecte numărul întreg cel mai apropiat.

Grupurile politice și membrii non-afiliați decid ce deputați vor numi în fiecare comisie și subcomisie. Nu este permis schimbul de locuri între grupurile politice. Următorii pași Președinții și vicepreședinții comisiilor și ai subcomisiilor vor fi aleși în cadrul ședințelor de constituire ale fiecărei comisii, începând cu 8 iulie, la Bruxelles. 

Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019

Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019. Această dezbatere va avea loc alături de Donald Tusk, președintele Consiliului European și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Pentru cele mai recente inorfmații din cadrul ultimului summit din iunie, care ulterior s-a trasnformat într-un summit iunie-iulie, urmăriți corespondența Calea Europeană din Bruxelles, aici.

Ce trebuie să reținem după alegerile europene din luna mai și ce schimbări au avut loc la nivel european:

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai mare grup politic din Parlamentul European cu 182 de mandate, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) 154, Renew Europe 108 și grupul Verzilor 75.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 51,07% (potrivit celor mai recente estimări) la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50.94%.

România va începe noua legislatură europeană cu 32 de eurodeputați. După Brexit, va fi adăugat și al 33-lea mandat.

De menționat: 

Fost premier al României și comisar european, Dacian Cioloș a devenit primul român și primul om politic din Europa de Est care este ales în funcția de președinte al unui grup politic în Parlamentul European, după ce a câștigat competiția internă din cadrul grupului Renew Europe, a treia cea mai mare forță politică din hemiciclu alcătuită din partidul președintelui francez Emmanuel Macron, ALDE european condus de Guy Verhofstadt, Alianța USR PLUS din România, liberalii premierului Olandei și alții.

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

Citiți și: Este oficial: Dacian Cioloș, primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European. Fostul premier a fost ales președintele Renew Europe

Grupul politic al partidelor de extremă-dreapta din Parlamentul European din care făcea parte Partidul Brexit condus de Nigel Farage și alte formațiuni de aceeași inspirație ideologică nu au întrunit condițiile de constituire și au ratat termenul limită de formare, fiind astfel desființat cu puțin timp înainte ca noul Parlament European să își înceapă activitatea, la 2 iulie. 

Citiți și: Eșec al lui Nigel Farage în Parlamentul European: Grupul său politic va fi desființat după ce Partidul Brexit și Mișcarea 5 Stele nu au întrunit condițiile de constituire

Calea Europeană va urmări îndeaproape cea de-a 9-a legislatură a Parlamentului European, începând cu prima sesiune plenară din 2-4 iulie și va transmite live evenimentele cheie de la Strasbourg.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Fact-checking Day. Parlamentul European reamintește cetățenilor importanța verificării informațiilor în contextul COVID-19: Răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase în astfel de perioade

Published

on

Parlamentul European a făcut joi apel la cetățeni să acorde o atenție deosebită dezinformării online, reamintind că verificarea informațiilor este crucială pentru limitarea pandemiei de coronavirus.

”Răspândirea coronavirusului a dus la propagarea ştirilor false şi a dezinformării, ceea ce împiedică eforturile de limitare a pandemiei”, atrage atenţia Parlamentul European într-un comunicat, citat de Agerpres, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor (Fact-checking Day), marcată la 2 aprilie.

”În timp ce mulţi duc o luptă asiduă pentru a salva vieţi, organizaţiile din domeniul sănătăţii şi cei care verifică veridicitatea informaţiilor au dezvăluit o altă latură întunecată a pandemiei: organizaţii şi persoane care exploatează criza în scopuri de manipulare politică sau comercială”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

De altfel, instituțiile europene au avertizat în mod repetat ”în ceea ce privește riscurile legate de tentativele de dezinformare și de escrocheriile online. Pentru a sprijini informațiile veridice și fiabile, a fost creată o pagină comună la nivelul UE cu privire la răspunsul european la acest virus. De asemenea, această pagină pune la dispoziția publicului informații cu privire la cele mai frecvente mituri legate de epidemia COVID-19”, mai precizează Parlamentul European în comunicat.

”Potrivit unui raport al grupului de lucru anti-dezinformare EUvsDisinfo, unele declaraţii false provin de la actori din apropierea dreptei <<alternative>> din SUA, ai Chinei şi ai Rusiei. În aceste cazuri, scopul este politic, de a submina Uniunea Europeană sau de a provoca schimbări politice”, subliniază legislativul european.

Vicepreşedinta Parlamentului European Katarina Barley (grupul S&D, Germania) solicită tuturor cetăţenilor comunitari să acorde o atenţie deosebită dezinformării online.

Astăzi, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor, reamintim cetăţenilor importanţa verificării informaţiilor şi oferim recomandări în toate limbile în acest sens. La fel cum respectăm distanţarea socială şi spălarea mâinilor, avem datoria de a opri răspândirea ştirilor false şi a manipulării”, a precizat eurodeputatul, citată în comunicat.

Aceasta a subliniat că ”în astfel de perioade, viaţa noastră depinde de respectarea regulilor introduse de autorităţile sanitare, iar răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase. Este important ca instituţiile să continue cooperarea strânsă cu platformele online, încurajându-le să promoveze surse oficiale, să penalizeze conţinutul care se dovedeşte fals sau înşelător şi să şteargă conţinutul ilegal şi pe cel care ar putea dăuna integrităţii fizice a oamenilor”.

Katarina Barley a precizat de asemenea că Parlamentul European ”lansează o campanie pentru a promova răspunsul UE în faţa crizei şi pentru a le arăta cetăţenilor noştri că acest continent este ocupat de europeni care luptă umăr la umăr împotriva COVID-19.”

La rândul său, vicepreședintele Parlamentului Othmar Karas (PPE, AT) a insistat că ”afirmațiile false sunt ușor de verificat. Dovada solidarității UE este ușor de găsit. UE are competențe oficiale foarte limitate în materie de sănătate, dar statele membre și UE în ansamblul său caută modalități de a sprijini victimele crizei. În acest moment, de exemplu, asistenți medicali și medici germani se ocupă de pacienți aduși din Italia sau Franța. Cehia a trimis 10.000 de costume de protecție Italiei și Spaniei. Austria și Franța au trimis Italiei milioane de măști.”

”Săptămâna trecută, membrii Parlamentului European au adoptat aproape în unanimitate măsuri urgente pentru canalizarea fondurilor UE către finanțarea sistemelor de sănătate, a asistenței medicale sau a acțiunilor de prevenție a răspândirii bolii. În cadrul celorlalte instituții ale UE, se lucrează neobosit pentru a găsi modalități eficiente și rapide de sprijinire a victimelor crizei, fie că este vorba de pacienți, de personal medical sau de persoane care își pierd locul de muncă sau veniturile din cauza crizei.”, a adaugat acesta.

Vicepreședintele Karas a adăugat că „într-o astfel de criză, verificarea informațiilor nu înseamnă a ne lăuda atunci când ii corectam pe cei care greșesc, ci este datoria noastră civică să protejăm cetățenii europeni și societatea democratică pe care am creat-o.”

Continue Reading

Dan Motreanu

Covid-19: Eurodeputatul Dan Motreanu, scrisoare către Comisia Europeană prin care solicită sprijinirea sectorul agroalimentar din România pentru evitarea unei crize

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) solicită Comisiei Europene să sprijine prin măsuri de criză sectorul agroalimentar din România și Uniunea Europeană pentru evitarea unei crize alimentare, potrivit unei postări pe Facebook. 

„În prezent, sectorul agricol se confruntă cu reducerea cererii din partea sectorului restaurantelor, hotelurilor, fast-food-urilor și cafenelelor, iar forța de muncă necesară pentru activitățile agricole este în scădere. Perturbarea liberei circulații a produselor agricole: a semințelor, îngrășămintelor, pieselor de schimb în Uniune, dar și din țările terțe, generează, de asemenea, un impact negativ asupra sectorului agroalimentar. Fermierii au nevoie să știe că sunt sprijiniți pentru a produce în continuare alimente de bună calitate, care să ajungă la timp pe mesele tuturor cetățenilor europeni, la un preț accesibil”, precizează Dan Motreanu. 

Politicianul PNL informează că, într-o scrisoare pe care i-a adresat-o comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, susținută și semnată de peste 20 de colegi eurodeputați, a subliniat că în România și celelate state membre UE funcționarea continuă și eficientă a lanțului de aprovizionare agroalimentar este „esențială pentru asigurarea securității și siguranței alimentare și evitarea unei crize alimentare”.

„Avem nevoie de decizii urgente și eficiente care să vină în sprijinul agricultorilor europeni. Măsurile adoptate până acum sunt utile, dar insuficiente. Pentru a preveni o deteriorare semnificativă a prețurilor și a evita instabilitatea în piața agricolă ne trebuie decizii curajoase, excepționale, utilizând instrumentele din cadrul politicii agricole comune, care au fost implementate și în timpul altor crize. Avem nevoie, spre exemplu, de despăgubiri pentru producătorii de fructe și legume, chiar dacă nu sunt organizați în asociații sau de sprijin pentru depozitarea privată în sectorul laptelui și al produselor lactate”, susține eurodeputatul. 

Dan Motreanu explică că, în funcție de amploarea pierderilor, de caracterul sezonier al producției și de caracteristicile specifice ale fiecărui sector, măsurile excepționale vor reprezenta instrumente importante de stabilizare a veniturilor fermierilor din toate sectoarele afectate. Astfel, spune acesta, măsurile trebuie să fie flexibile pentru a permite statelor membre să le maximizeze utilizarea în funcție de specificul lor național.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European convoacă o nouă sesiune extraordinară pentru 16-17 aprilie, declarându-se pregătit să voteze orice măsuri necesare pentru gestionarea COVID-19

Published

on

© European Union

Președintele Parlamentul European, David Sassoli, și liderii grupurilor politice au decis să organizeze o sesiune plenară extraordinară pentru a continua activitatea cu privire la măsurile speciale de combatere a pandemiei, legislativul european afirmând că este pregătit să voteze cu privire la orice propuneri legislative sau bugetare pregătite în timp util de Comisia Europeană pentru a gestiona în continuare situația creată de pandemie.

Decizia anunțată printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro intervine după ce Comisia Europeană a lansat joi un instrument de solidaritate de 100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinirea întreprinderilor. Tot joi, executivul european a decis mobilizarea a 3 miliarde de euro pentru sistemele de sănătate din țările UE.

În cadrul reuniunii la distanță din dimineața zilei de joi, Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice (Conferința președinților) au convenit să convoace o sesiune plenară extraordinară joi 16 și vineri 17 aprilie la Bruxelles, informează sursa citată.

Parlamentul European, pregătit să voteze orice propuneri necesare pentru gestionarea consecințelor pandemiei

Agenda sesiunii cuprinde o dezbatere cu Consiliul și Comisia și un vot privind o rezoluție referitoare la o acțiune coordonată a UE de combatere a pandemiei COVID 19 și a consecințelor acesteia.

De asemenea, Parlamentul European este pregătit să voteze cu privire la orice propuneri legislative sau bugetare pregătite în timp util de Comisia Europeană pentru a gestiona în continuare situația creată de pandemie.

Conferința președinților a actualizat calendarul activităților PE introducând date suplimentare pentru reuniunile la distanță ale organelor de conducere ale PE, ale comisiilor și ale grupurilor politice. Puteți găsi acest calendar aici.

Situația din Ungaria

Liderii grupurilor politice și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la măsurile de urgență adoptate recent în Ungaria. Majoritatea grupurilor au solicitat președintelui Sassoli să transmită aceste preocupări într-o scrisoare adresată Comisiei, prin care să-i solicite să evalueze situația și să ia în considerare activarea procedurii prevăzute la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Această procedură ar permite UE să se asigure că valorile fundamentale europene nu sunt expuse riscurilor.

Măsurile de precauție actuale adoptate de Parlamentul European pentru a limita răspândirea COVID-19 nu afectează activitatea legată de prioritățile legislative ale instituției. Activitățile de bază sunt reduse, dar sunt menținute pentru a asigura menținerea funcțiilor legislative, bugetare și de control ale instituției.

Parlamentul a decis să introducă un sistem alternativ de vot la distanță. Din motive legate de sănătatea publică, acesta va permite organizarea voturilor cu garanții adecvate pentru a se asigura că voturile membrilor sunt individuale, personale și gratuite.

Reamintim că sub auspiciile acelorași proceduri, Parlamentul European a organizat o sesiune plenară extraordinară la 26 martie în care a dat undă verde celor trei propuneri aflate pe agendă, vizând pachetul economic menționat, extinderea domeniului de aplicare a Fondului de solidaritate al UE și încetarea ”zborurilor-fantomă” cauzate de epidemia de COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending