Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Predare de ștafetă în Parlamentul European. Eurodeputații nou-aleși se reunesc pentru prima dată în sesiunea plenară din 2-4 iulie și vor alege un nou președinte

Published

on

©Calea Europeană

După cum știm, cetățenii europeni au ales noii membri ai Parlamentului European în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Deputații nou-aleși, ce vor reprezenta interesele cetățenilor europeni până în 2024, se reunesc  în sesiunea plenară constitutivă în perioada 2-4 iulie. Aceștia își vor alege Președintele, 14 Vice-președinți și 5 Chestori. Totodată se va decide numărul de membri ai comisiilor și sub-comisiilor permanente, lansând astfel cea de-a noua legislatură. 

După un summit prelungit și plin de surprize, după ce șefii de stat și de guvern au negociat neîncetat și jurnaliștii prezenți au fost supuși unui test de rezistență, încă nu s-a ajuns la un consens pentru desemnarea celor mai înalte funcții din următorul ciclu instituțional. Corespondentul Calea Europeană a prezentat în timp real toate etapele celui mai lung Summit din istoria Consiliului European, iar aici puteți citi mai multe detalii și cele mai recente știri despre summitul din 30 iunie, prelungit până mâine, 2 iulie. 

Citiți și: Final brusc și fără decizii: Donald Tusk suspendă lucrările Consiliului European, iar summitul liderilor europeni va fi reluat marți

Chiar dacă situația de la Bruxelles este încă neconturată și epuizarea se resimte pe orice front, la Strasbourg există o agendă clară, care se va desfășura în felul următor: 

  • Luni: Ceremonie oficială
  • Marți: Desemnarea comisiei de supraveghere pentru alegerile viitorului președinte și stabilirea termenului limită pentru depunerea candidaturilor 
  • Miercuri: Alegerea noului președinte al Parlamentului European și cei 14 vice-președinți; Formarea Comisiilor Europene
  • Joi: Alegerea celor 5 chestori; Dezbaterea rezultatelor de la summitul din 30 iunie-2 iulie

Luni, 1 iulie: va avea loc o ceremonie oficială, ”Raising the colors”, iar europarlamentarii care nu își vor mai continua activitea și în această legislatură vor fi medialiați în cadrul ceremoniei destinată acestora.

Marți, 2 iulie: se va desfășura orifical prima sesiune a noului Parlament European.  Eurodeputații vor selecta opt comisari care vor supraveghea întregul proces de alegere al viitorului președinte și tot marți vor stabili termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru Președinția Parlamentului. Nu va mai fi nicio altă activitate plenară până miercuri dimineaţă. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi cel mai probabil ora 19.00 (20.00 ora României).

Miercuri, 3 iulie: în dimineața zilei de miercuri, Parlamentul European își va alege noul președinte, pentru un mandat de doi ani și jumătate și cei 14 vice-președinți, care alături de cei 5 chestori formează Biroul Parlamentului. Citiți și: * Antonio Tajani: Parlamentul European își va alege președintele pe 3 iulie, indiferent de rezultatul negocierilor în Consiliul European

Cum va fi ales viitorul președinte al Parlamentului European? 

© EuropeanParliament

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandat. În lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții aflați la sfârșit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenței, sau, în lipsa unuia dintre aceștia, deputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă prezidează ședința, până la declararea alegerii Președintelui. Opt deputați aleși prin tragere la sorți sunt însărcinați cu verificarea procesului de votare.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de 1/20 dintre membri, adică minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit). Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi anunțat la deschiderea sesiunii marți dimineața și cel mai probabil va fi stabilit pentru ora 19.00 în aceeași zi (20.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50 plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

Rolul Președintelui Parlamentului European

Preşedintele supraveghează întreaga activitate a Parlamentului, a organelor sale de conducere şi dezbaterile din plen. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi relaţiile externe. De asemenea, la începutul fiecărui summit al Consiliului European acesta învederează punctul de vedere al Parlamentului în ceea ce priveşte punctele de pe ordinea de zi a acestuia din urmă. De asemenea, preşedintele este cel care semnează bugetul UE şi co-semnează legislaţia, alături de preşedintele Consiliului.

Cum vor fi aleși cei 14 vice-președinți ai Parlamentului European?

Candidaturile pentru posturile de vicepreședinte urmează reguli similare candidaturilor pentru funcția de președinte (articolul 15). Cei 14 vicepreședinți trebuie să obțină o majoritate absolută din voturile valabil exprimate. Dacă nu sunt ocupate toate cele 14 poziții în primul tur de scrutin, un al doilea tur se poate organiza după aceleași reguli. Dacă mai există posturi vacante și după cel de-al doilea tur de scrutin, se poate organiza și un al treilea, o majoritate simplă fiind suficientă pentru ocuparea posturilor rămase vacante (articolul 17). Ordinea în care candidații sunt aleși determină ierarhia de precedență. Dacă numărul candidaților propuși este același cu numărul pozițiilor disponibile (14), alegerea va avea loc prin aclamații, votul fiind organizat doar pentru a stabili ierarhia de precedență.

Pentru fiecare tur, deputații pot vota un număr maxim de candidați egal cu numărul de locuri rămase vacante în turul respectiv, însă trebuie să voteze cel puțin pentru o jumătate din aceste locuri (rotunjit în sus). În practică, acest lucru înseamnă că deputații vor trebui să voteze pentru cel puțin opt candidați (14/2 plus 1) în primul tur și, în cazul în care rămâne un număr impar de locuri în tururile următoare, numărul va trebui rotunjit (de exemplu, pentru nouă poziții fiecare deputat va trebui să voteze pentru cel puțin 5 candidați). Buletinele de vot care nu vor întruni numărul necesar de voturi vor fi invalidate.

Rolul vice-președinților 

Vice-președinții îl pot înlocui pe Președintele Parlamentului atunci când este nevoie, inclusiv pentru a prezida sesiunile plenare. Toate informațiile necesare despre procesul de algere al președintelui și vice-președinților ai Parlamentului European, aici.

Joi, 4 iulie: pe agenda sesiunii plenare este trecută alegerea celor 5 chestori pentru viitorul Birou Parlamentar.

Cum sunt aleși cei 5 chestori?

Ca și în cazul vice-președinților, o  procedură similară va avea loc pentru alegerea chestorilor. În practică, grupurile politice se asigură că importanța grupurilor precum și rezultatele numirii Președintelui se reflectă în numirile vice-președinților și chestorilor.

Rolul chestorilor

Chestorii se ocupă cu chestiuni administrative ce îi privesc în mod direct pe eurodeputați. Vicepreședinții și chestorii fac parte de asemenea din Biroul Parlamentului, care stabilește regulile pentru buna funcționare a Parlamentului. Printre alte îndatoriri, Biroul redactează proiectul de buget preliminar al Parlamentului și decide asupra chestiunilor administrative, a celor legate de personal și de organizarea internă a instituției.

Alte subiecte pe Agenda Sesiunii Plenare din 2-4 iulie

  1. Formarea comisiilor parlamentare
  2. Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019
  3. Bugetul pe termen lung al Uniunii (2021-2027), chestiuni legate de schimbările climatice (înainte de summitul ONU din 23 septembrie 2019), coordinarea politicii economice, precum și chestiuni legate de campaniile de dezinformare cu impact asupra alegerilor europene.

Formarea comisiilor parlamentare

Parlamentul va decide asupra comisiilor parlamentare și a numărului de deputați din fiecare comisie, miercuri, 3 iulie. Componența acestora va fi anunțată ulterior în plen. Votul asupra numărului de deputați din fiecare comisie va avea loc la ora 13.00 (14.00 ora României). Anunțul asupra componenței comisiilor este așteptat în jurul orei 20.00 (21.00 ora României).

Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European (articolul 199 revizuit), componența comisiilor și a subcomisiilor – așa cum a fost propusă de Conferința Președinților (Președintele PE și liderii grupurilor politice) – trebuie să reflecte pe cât posibil componența Parlamentului. Proporționalitatea locurilor în comisie distribuite între grupurile politice trebuie să respecte numărul întreg cel mai apropiat.

Grupurile politice și membrii non-afiliați decid ce deputați vor numi în fiecare comisie și subcomisie. Nu este permis schimbul de locuri între grupurile politice. Următorii pași Președinții și vicepreședinții comisiilor și ai subcomisiilor vor fi aleși în cadrul ședințelor de constituire ale fiecărei comisii, începând cu 8 iulie, la Bruxelles. 

Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019

Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019. Această dezbatere va avea loc alături de Donald Tusk, președintele Consiliului European și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Pentru cele mai recente inorfmații din cadrul ultimului summit din iunie, care ulterior s-a trasnformat într-un summit iunie-iulie, urmăriți corespondența Calea Europeană din Bruxelles, aici.

Ce trebuie să reținem după alegerile europene din luna mai și ce schimbări au avut loc la nivel european:

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai mare grup politic din Parlamentul European cu 182 de mandate, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) 154, Renew Europe 108 și grupul Verzilor 75.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 51,07% (potrivit celor mai recente estimări) la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50.94%.

România va începe noua legislatură europeană cu 32 de eurodeputați. După Brexit, va fi adăugat și al 33-lea mandat.

De menționat: 

Fost premier al României și comisar european, Dacian Cioloș a devenit primul român și primul om politic din Europa de Est care este ales în funcția de președinte al unui grup politic în Parlamentul European, după ce a câștigat competiția internă din cadrul grupului Renew Europe, a treia cea mai mare forță politică din hemiciclu alcătuită din partidul președintelui francez Emmanuel Macron, ALDE european condus de Guy Verhofstadt, Alianța USR PLUS din România, liberalii premierului Olandei și alții.

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

Citiți și: Este oficial: Dacian Cioloș, primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European. Fostul premier a fost ales președintele Renew Europe

Grupul politic al partidelor de extremă-dreapta din Parlamentul European din care făcea parte Partidul Brexit condus de Nigel Farage și alte formațiuni de aceeași inspirație ideologică nu au întrunit condițiile de constituire și au ratat termenul limită de formare, fiind astfel desființat cu puțin timp înainte ca noul Parlament European să își înceapă activitatea, la 2 iulie. 

Citiți și: Eșec al lui Nigel Farage în Parlamentul European: Grupul său politic va fi desființat după ce Partidul Brexit și Mișcarea 5 Stele nu au întrunit condițiile de constituire

Calea Europeană va urmări îndeaproape cea de-a 9-a legislatură a Parlamentului European, începând cu prima sesiune plenară din 2-4 iulie și va transmite live evenimentele cheie de la Strasbourg.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Agricultura este, în prezent, mai importantă ca oricând, subliniază europarlamentarul Siegfried Mureșan, precizând că grupul PPE din Parlamentul European și Partidul Național susțin tranziția verde, însă nu “într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia”.

Într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, vicepreședintele grupului PPE și al Partidului Popular European a răspuns criticilor din partea celorlalte familii politice privind angajamentul forțelor de centru-dreapta față de politicile de mediu și tranziția către neutralitate climatică.

“Partidul Național Liberal și toate partidele pro-europene de centru dreapta din Uniunea Europeană, grupate în Partidul Popular European, dorim un mediu curat, dorim reducerea poluării, dorim emisiile de dioxid de carbon, dorim combaterea schimbărilor de climă. Dorim să facem această tranziție pe bază de cercetare, inovare, investiții, creând locuri de muncă în domenii noi, de viitor. Dorim să facem această tranziție ajutând economia, ajutând industria, nu afectând-o”, a explicat Siegfried Mureșan.

La rândul său, eurodeputatul PPE a criticat abordările ideologice ale celorlalte grupuri politice.

“Există politicieni extremiști, ideologici de stânga extremă, chiar și fundamentaliști verzi care spun că dacă industria europeană nu se adaptează, atunci să moară. Noi spunem că vrem să apărăm zecile de milioane de locuri de muncă din industria din România și Uniunea Europeană”, a spus el.

Potrivit lui Mureșan, nu trebuie luată nicio decizie privind sectorul agriculturii care are un impact asupra fermierilor fără ca fermierii să fie ascultați, fără a exista studii de impact și fără ca impactul asupra fermierilor să fie cunoscut.

“Dacă impactul este negativ, dacă există costuri, atunci să știm cum sunt ajutați fermierii. Susținem această tranziție, însă nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia. Agricultura este astăzi mai importantă decât oricând“, a afirmat europarlamentarul PNL și PPE.

În egală măsură, referindu-se la sprijinul acordat fermierilor în contextul protestelor agricole la nivel național și european, Siegfried Mureșan a evidențiat impactul pozitiv al apartenenței României la Uniunea Europeană din perspectiva agriculturii. Astfel, de când a aderat la UE, România a primit 40 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru agricultură.

“În această perioadă, valoarea producției agricole a României s-a dublat de la 10 miliarde de euro pe an la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura României este mai mare, nu este mai mică decât a fost la momentul aderării“, a spus el.

În același timp, europarlamentarul liberal a amintit că Parlamentul European a votat o creștere graduală a subvenției la hectar pentru fermierii din România, astfel încât să ajungă până în anul 2027 la nivelul subvenției medii de la nivelul Uniunii Europene.

Alte măsuri menționate de Siegfried Mureșan vizează reducerea birocrației, limitarea accesului produselor din Ucraina și Republica Moldova în cazul în care perturbă piața europeană și eliminarea propunerii de reducerii a pesticidelor, astfel încât “să fie reduse cele dăunătoare și păstrate cele sănătoase”.

“A spune Comisiei Europene stop când afectează fermierii este un lucru pe care noi, PPE ca familie politică, îl facem. Partidul Național Liberal a fost întotdeauna în cadrul familiei politice, în cadrul PPE, un puternic apărător al agriculturii, al fermierilor (…) În ultimii cinci ani, la nivel european, Partidul Popular European a fost singura familie politică care a apărat cu adevărat fermierii”, a conchis vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Europarlamentarul Dan Motreanu salută intrarea oficială a României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, lucru datorat „eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.”

„Procedurile de control la frontieră se simplifică semnificativ pentru zborurile și călătoriile maritime către statele Schengen. Intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu. Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, europarlamentarul liberal a subliniat că România nu este singura țară care a reușit inițial o intrare doar pe cale aeriană: „Să nu uităm că și alte țări au intrat în Schengen prima dată cu spațiul aerian. Negocierile s-au dovedit soluția corectă până acum, iar această strategie ne poate aduce integrarea completă. Consiliul UE a anunțat, în decizia oficială, că depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.”

„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat recent la București”, a mai reamintit Dan Motreanu.


În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, vice-liderul grupului PPE: Susținem ca profiturile din activele înghețate ale rușilor să fie utilizate pentru ca ucrainenii să scoată agresorul din țară

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Grupul PPE din Parlamentul European susține utilizarea veniturilor generate de activele înghețate ale Federației Ruse pentru a sprijini Ucraina și pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală a armatei ruse în Ucraina, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Decizia de a îngheța acele active ale Băncii Naționale a Rusiei este corectă“, a precizat Mureșan, explicând totuși că din punct de vedere legal este complicată utilizarea acelor active.

Însă, a punctat eurodeputatul liberal, utilizarea profiturilor obținute de pe urma înghețării acelor active a dobânzilor este “din punct de vedere legal mai simplă”.

“De aceea, susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina“, a spus el.

Mureșan a indicat că, în momentul de față, Ucraina are nevoie mai mult decât orice altceva de arme pentru a ține agresorul departe.

Este justificat ca acele profituri să fie folosite într-o pondere semnificativă echiparea, înzestrarea armatei ucrainene, astfel încât să poată scoate agresorul din țară. Cu cât armata ucraineană este mai bine înzestrată, mai bine echipată și poate face față acestei agresiuni, cu atât și populația civilă este mai bine protejată și astfel reușim să reducem numărul de vieți pierdute în Ucraina”, a conchis Siegfried Mureșan.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au agreat săptămâna trecută o decizie de moment prin care invită Consiliul Uniunii Europene să ducă mai departe discuțiile privind utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, în ceea ce reprezintă un compromis de etapă având în vedere opoziția mai multor state, dar și temerile exprimate de instituții bancare privind potențiale acționări în instanță din partea Rusiei.

Consiliul European a analizat progresele înregistrate cu privire la următorii pași concreți în sensul direcționării veniturilor extraordinare provenite din activele blocate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei, inclusiv posibilitatea de a finanța sprijinul militar. Acesta invită Consiliul să ducă mai departe lucrările referitoare la propunerile recente ale Înaltului Reprezentant și ale Comisiei“, se arată în concluziile adoptate.

Șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.

El a estimat la 3 miliarde de euro anual profiturile care se pot obţine din acest active.

Propunerea lui Borrell i-a plasat pe liderii europeni în mai multe tabere, cu Ungaria și Austria opunându-se parțial acestor confiscări, și cu state precum Belgia, republicile baltice sau România fiind de acord.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO9 mins ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO23 mins ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

NATO32 mins ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO39 mins ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO52 mins ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

U.E.15 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO17 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu18 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending