Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Predare de ștafetă în Parlamentul European. Eurodeputații nou-aleși se reunesc pentru prima dată în sesiunea plenară din 2-4 iulie și vor alege un nou președinte

Published

on

©Calea Europeană

După cum știm, cetățenii europeni au ales noii membri ai Parlamentului European în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Deputații nou-aleși, ce vor reprezenta interesele cetățenilor europeni până în 2024, se reunesc  în sesiunea plenară constitutivă în perioada 2-4 iulie. Aceștia își vor alege Președintele, 14 Vice-președinți și 5 Chestori. Totodată se va decide numărul de membri ai comisiilor și sub-comisiilor permanente, lansând astfel cea de-a noua legislatură. 

După un summit prelungit și plin de surprize, după ce șefii de stat și de guvern au negociat neîncetat și jurnaliștii prezenți au fost supuși unui test de rezistență, încă nu s-a ajuns la un consens pentru desemnarea celor mai înalte funcții din următorul ciclu instituțional. Corespondentul Calea Europeană a prezentat în timp real toate etapele celui mai lung Summit din istoria Consiliului European, iar aici puteți citi mai multe detalii și cele mai recente știri despre summitul din 30 iunie, prelungit până mâine, 2 iulie. 

Citiți și: Final brusc și fără decizii: Donald Tusk suspendă lucrările Consiliului European, iar summitul liderilor europeni va fi reluat marți

Chiar dacă situația de la Bruxelles este încă neconturată și epuizarea se resimte pe orice front, la Strasbourg există o agendă clară, care se va desfășura în felul următor: 

  • Luni: Ceremonie oficială
  • Marți: Desemnarea comisiei de supraveghere pentru alegerile viitorului președinte și stabilirea termenului limită pentru depunerea candidaturilor 
  • Miercuri: Alegerea noului președinte al Parlamentului European și cei 14 vice-președinți; Formarea Comisiilor Europene
  • Joi: Alegerea celor 5 chestori; Dezbaterea rezultatelor de la summitul din 30 iunie-2 iulie

Luni, 1 iulie: va avea loc o ceremonie oficială, ”Raising the colors”, iar europarlamentarii care nu își vor mai continua activitea și în această legislatură vor fi medialiați în cadrul ceremoniei destinată acestora.

Marți, 2 iulie: se va desfășura orifical prima sesiune a noului Parlament European.  Eurodeputații vor selecta opt comisari care vor supraveghea întregul proces de alegere al viitorului președinte și tot marți vor stabili termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru Președinția Parlamentului. Nu va mai fi nicio altă activitate plenară până miercuri dimineaţă. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi cel mai probabil ora 19.00 (20.00 ora României).

Miercuri, 3 iulie: în dimineața zilei de miercuri, Parlamentul European își va alege noul președinte, pentru un mandat de doi ani și jumătate și cei 14 vice-președinți, care alături de cei 5 chestori formează Biroul Parlamentului. Citiți și: * Antonio Tajani: Parlamentul European își va alege președintele pe 3 iulie, indiferent de rezultatul negocierilor în Consiliul European

Cum va fi ales viitorul președinte al Parlamentului European? 

© EuropeanParliament

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandat. În lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții aflați la sfârșit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenței, sau, în lipsa unuia dintre aceștia, deputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă prezidează ședința, până la declararea alegerii Președintelui. Opt deputați aleși prin tragere la sorți sunt însărcinați cu verificarea procesului de votare.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de 1/20 dintre membri, adică minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit). Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi anunțat la deschiderea sesiunii marți dimineața și cel mai probabil va fi stabilit pentru ora 19.00 în aceeași zi (20.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50 plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

Rolul Președintelui Parlamentului European

Preşedintele supraveghează întreaga activitate a Parlamentului, a organelor sale de conducere şi dezbaterile din plen. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi relaţiile externe. De asemenea, la începutul fiecărui summit al Consiliului European acesta învederează punctul de vedere al Parlamentului în ceea ce priveşte punctele de pe ordinea de zi a acestuia din urmă. De asemenea, preşedintele este cel care semnează bugetul UE şi co-semnează legislaţia, alături de preşedintele Consiliului.

Cum vor fi aleși cei 14 vice-președinți ai Parlamentului European?

Candidaturile pentru posturile de vicepreședinte urmează reguli similare candidaturilor pentru funcția de președinte (articolul 15). Cei 14 vicepreședinți trebuie să obțină o majoritate absolută din voturile valabil exprimate. Dacă nu sunt ocupate toate cele 14 poziții în primul tur de scrutin, un al doilea tur se poate organiza după aceleași reguli. Dacă mai există posturi vacante și după cel de-al doilea tur de scrutin, se poate organiza și un al treilea, o majoritate simplă fiind suficientă pentru ocuparea posturilor rămase vacante (articolul 17). Ordinea în care candidații sunt aleși determină ierarhia de precedență. Dacă numărul candidaților propuși este același cu numărul pozițiilor disponibile (14), alegerea va avea loc prin aclamații, votul fiind organizat doar pentru a stabili ierarhia de precedență.

Pentru fiecare tur, deputații pot vota un număr maxim de candidați egal cu numărul de locuri rămase vacante în turul respectiv, însă trebuie să voteze cel puțin pentru o jumătate din aceste locuri (rotunjit în sus). În practică, acest lucru înseamnă că deputații vor trebui să voteze pentru cel puțin opt candidați (14/2 plus 1) în primul tur și, în cazul în care rămâne un număr impar de locuri în tururile următoare, numărul va trebui rotunjit (de exemplu, pentru nouă poziții fiecare deputat va trebui să voteze pentru cel puțin 5 candidați). Buletinele de vot care nu vor întruni numărul necesar de voturi vor fi invalidate.

Rolul vice-președinților 

Vice-președinții îl pot înlocui pe Președintele Parlamentului atunci când este nevoie, inclusiv pentru a prezida sesiunile plenare. Toate informațiile necesare despre procesul de algere al președintelui și vice-președinților ai Parlamentului European, aici.

Joi, 4 iulie: pe agenda sesiunii plenare este trecută alegerea celor 5 chestori pentru viitorul Birou Parlamentar.

Cum sunt aleși cei 5 chestori?

Ca și în cazul vice-președinților, o  procedură similară va avea loc pentru alegerea chestorilor. În practică, grupurile politice se asigură că importanța grupurilor precum și rezultatele numirii Președintelui se reflectă în numirile vice-președinților și chestorilor.

Rolul chestorilor

Chestorii se ocupă cu chestiuni administrative ce îi privesc în mod direct pe eurodeputați. Vicepreședinții și chestorii fac parte de asemenea din Biroul Parlamentului, care stabilește regulile pentru buna funcționare a Parlamentului. Printre alte îndatoriri, Biroul redactează proiectul de buget preliminar al Parlamentului și decide asupra chestiunilor administrative, a celor legate de personal și de organizarea internă a instituției.

Alte subiecte pe Agenda Sesiunii Plenare din 2-4 iulie

  1. Formarea comisiilor parlamentare
  2. Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019
  3. Bugetul pe termen lung al Uniunii (2021-2027), chestiuni legate de schimbările climatice (înainte de summitul ONU din 23 septembrie 2019), coordinarea politicii economice, precum și chestiuni legate de campaniile de dezinformare cu impact asupra alegerilor europene.

Formarea comisiilor parlamentare

Parlamentul va decide asupra comisiilor parlamentare și a numărului de deputați din fiecare comisie, miercuri, 3 iulie. Componența acestora va fi anunțată ulterior în plen. Votul asupra numărului de deputați din fiecare comisie va avea loc la ora 13.00 (14.00 ora României). Anunțul asupra componenței comisiilor este așteptat în jurul orei 20.00 (21.00 ora României).

Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European (articolul 199 revizuit), componența comisiilor și a subcomisiilor – așa cum a fost propusă de Conferința Președinților (Președintele PE și liderii grupurilor politice) – trebuie să reflecte pe cât posibil componența Parlamentului. Proporționalitatea locurilor în comisie distribuite între grupurile politice trebuie să respecte numărul întreg cel mai apropiat.

Grupurile politice și membrii non-afiliați decid ce deputați vor numi în fiecare comisie și subcomisie. Nu este permis schimbul de locuri între grupurile politice. Următorii pași Președinții și vicepreședinții comisiilor și ai subcomisiilor vor fi aleși în cadrul ședințelor de constituire ale fiecărei comisii, începând cu 8 iulie, la Bruxelles. 

Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019

Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019. Această dezbatere va avea loc alături de Donald Tusk, președintele Consiliului European și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Pentru cele mai recente inorfmații din cadrul ultimului summit din iunie, care ulterior s-a trasnformat într-un summit iunie-iulie, urmăriți corespondența Calea Europeană din Bruxelles, aici.

Ce trebuie să reținem după alegerile europene din luna mai și ce schimbări au avut loc la nivel european:

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai mare grup politic din Parlamentul European cu 182 de mandate, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) 154, Renew Europe 108 și grupul Verzilor 75.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 51,07% (potrivit celor mai recente estimări) la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50.94%.

România va începe noua legislatură europeană cu 32 de eurodeputați. După Brexit, va fi adăugat și al 33-lea mandat.

De menționat: 

Fost premier al României și comisar european, Dacian Cioloș a devenit primul român și primul om politic din Europa de Est care este ales în funcția de președinte al unui grup politic în Parlamentul European, după ce a câștigat competiția internă din cadrul grupului Renew Europe, a treia cea mai mare forță politică din hemiciclu alcătuită din partidul președintelui francez Emmanuel Macron, ALDE european condus de Guy Verhofstadt, Alianța USR PLUS din România, liberalii premierului Olandei și alții.

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

Citiți și: Este oficial: Dacian Cioloș, primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European. Fostul premier a fost ales președintele Renew Europe

Grupul politic al partidelor de extremă-dreapta din Parlamentul European din care făcea parte Partidul Brexit condus de Nigel Farage și alte formațiuni de aceeași inspirație ideologică nu au întrunit condițiile de constituire și au ratat termenul limită de formare, fiind astfel desființat cu puțin timp înainte ca noul Parlament European să își înceapă activitatea, la 2 iulie. 

Citiți și: Eșec al lui Nigel Farage în Parlamentul European: Grupul său politic va fi desființat după ce Partidul Brexit și Mișcarea 5 Stele nu au întrunit condițiile de constituire

Calea Europeană va urmări îndeaproape cea de-a 9-a legislatură a Parlamentului European, începând cu prima sesiune plenară din 2-4 iulie și va transmite live evenimentele cheie de la Strasbourg.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, apel către liderii mondiali: Faceți din acest summit al ONU un adevărat moment de cotitură și luați măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© David Sassoli/Facebook

Înaintea Summit-ului ONU pentru Acțiuni Climatice, președintele Parlamentului European, David Sassoli, face un apel liderilor mondiali să ia măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice.

„Planeta noastră este în stare de urgență. Nu putem sta și privi în timp ce sute de specii dispar în fiecare zi, ghețarii se topesc și dezastrele naturale iau mii de vieți umane. Liderii politici poartă o responsabilitate istorică. Știința ne spune că avem mai puțin de un deceniu pentru a opri declinul pământului. În același timp, impulsul schimbării nu a fost niciodată atât de puternic ca în prezent. Tinerii din întreaga lume ies pe stradă și cer să luptăm pentru viitorul lor. Fac un apel liderilor mondiali să facă din acest summit un adevărat moment de cotitură și să ia măsuri imediate și îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice”, se arată în comunicatul legislativului european.

„În timp ce Uniunea Europeană a fost în fruntea acțiunilor climatice globale, trebuie să accelerăm eforturile noastre și să țintim un nivel mai ridicat. Parlamentul European a subliniat de mai multe ori că, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, trebuie ridicat nivelul ambiției pentru 2030. Regretăm că liderii europeni nu au putut fi de acord cu strategia 2050 și cu o țintă mai ambițioasă pentru 2030 la Consiliul European în luna iunie. Summit-ul ONU de la New York este o șansă unică de a arăta că Europa este pregătită să conducă, de exemplu, atunci când vine vorba de acțiuni climatice serioase și să sprijine și alte regiuni din lume pentru a merge mai departe”, mai transmite acesta.

Reamintim că o delegaţie a Parlamentului European va participa la summitul ONU pe teme de dezvoltare şi acţiune climatică ce va avea loc la New York în perioada 21 – 26 septembrie.

Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Cristian Bușoi,  este singurul eurodeputat român (PNL, PPE) care face parte din această delegație și care va participa la acest summit dedicat acțiunilor climatice, potrivit comunicatului oficial am legislativului european.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, singurul eurodeputat român din delegația Parlamentului European, prezent la summitul ONU de la New York privind schimbarea climatică

Published

on

O delegaţie a Parlamentului European va participa la summitul ONU pe teme de dezvoltare şi acţiune climatică ce va avea loc la New York în perioada 21 – 26 septembrie.

Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Cristian Bușoi,  este singurul eurodeputat român (PNL, PPE) care face parte din această delegație și care va participa la acest summit dedicat acțiunilor climatice, potrivit comunicatului oficial am legislativului european.

Delegaţia va fi condusă de Mairead McGuinness (PPE, Irlanda) şi de Tomas Tobé (PPE, Spania) va reprezenta poziţia Parlamentului European la întâlnirea ONU.

Rezoluţia PE din 14 martie 2019 prevede că „ţinând seama de faptul că UE s-a angajat să aloce 20% din bugetul pe 2014-2020 (aproximativ 180 de miliarde de euro) pentru eforturi de a combate schimbarea climatică, până la finalul lui 2019, Comisia ar trebui să propună planuri pentru integrarea scopurilor dezvoltării sustenabile în politicile UE”.

Delegaţia este formată din 15 eurodeputaţi.

„Uniunea Europeană a fost o forţă motoare când scopurile de dezvoltare sustenabilă şi acordul climatic de la Paris au fost acceptate. În ceea ce priveşte schimbarea climatică, foametea şi inegalitate este nevoie de un efort colectiv urgent şi ambiţios. Lumea trebuie să facă mult mai multe pentru a ne onora angajamentele luate faţă de viitoarele generaţii. ONU are nevoie de angajamentul UE acum mai mult ca niciodată pentru a ne atinge planurile privind clima şi dezvoltarea”, au transmis Mairead McGuinness şi Tomas Tobé, vineri, înainte ca delegaţia să plece spre New York.

Agenda pentru 2030 privind dezvoltarea sustenabilă, adoptată de toate statele membre ONU în 2015, oferă un plan comun de pace şi prosperitate pentru oameni şi planetă. 

Pe 24 şi 25 septembrie, şefi de state şi guverne se vor întâlni la sediul ONU din New York pentru a analiza prograsele în implementarea SDG (Sustainable Development Knowledge Platform).

 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), despre pactul ”malefic” Ribbentrop-Molotov: Este crucial să îi eliminăm consecințele

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

În contextul în care Parlamentul European a adoptat o Rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) conisderă ”crucială” eliminenarea efectelor acestui ”pact malefic”: ”Este crucial să nu uităm și cu atât mai important, să avem curajul de a face tot ce ne stă în putință pentru a elimina consecințele acelui Pact malefic.”

Prin urmare, Rezoluția votată joi cu majoritatea voturilor europarlamentarilor, ”recomandă tuturor statelor membre să comemoreze data de 23 August drept Ziua Europeană a Memoriei Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național”, transmite Eugen Tomac.

”Pentru noi, un astfel de document este cu atât mai important cu cât România este singura țară care încă trăiește așa cum au decis Stalin și Hitler prin Pactul Ribbentrop-Molotov”, a subliniat acesta în mesajul său.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”, este precizat într-un comunicat al Parlamentului European.

Citiți și:Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: La 80 de ani de la semnarea acestuia, este important să ne amintim trecutul tragic al Europei pentru a proteja viitorul ei

De asemenea, colegul deputatului european și fostul președinte al României, Traian Băsescu, a avut o intervenție pe aceeași temă în Parlamentul European. 

Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, Traian Băsescu, a afirmat, miercuri, că Pactul Ribbentrop-Molotov este unul dintre cele mai ticăloase din ultimele secole și că România trăiește și în prezent după voința lui Adolf Hitler și Iosif Stalin.

Citiți și: Eurodeputatul Traian Băsescu denunță Pactul Ribbentrop-Molotov în plenul Parlamentului European: ”România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin”


Eugen Tomac este președintele Partidului Mișcarea Populară și a devenit, în urma alegerilor europene din 26 mai, membru al Parlamentului European. Acesta face parte din cel mai mare grul politic din cadrul legislativului european – cel al Partidului Popular European -, unde alături de ceilalți eurodeputați români din acest grup alcătuiește a treia cea mai mare delegație națională din PPE. 

Eurodeputatul PMP și PPE activează în Parlamentul European în următoarele comisii, subcomisii și delegații: membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), în subcomisia pentru drepturile omului (DROI), membru în Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia (DSCA) și totodată este membru în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending