Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Predare de ștafetă în Parlamentul European. Eurodeputații nou-aleși se reunesc pentru prima dată în sesiunea plenară din 2-4 iulie și vor alege un nou președinte

Published

on

©Calea Europeană

După cum știm, cetățenii europeni au ales noii membri ai Parlamentului European în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Deputații nou-aleși, ce vor reprezenta interesele cetățenilor europeni până în 2024, se reunesc  în sesiunea plenară constitutivă în perioada 2-4 iulie. Aceștia își vor alege Președintele, 14 Vice-președinți și 5 Chestori. Totodată se va decide numărul de membri ai comisiilor și sub-comisiilor permanente, lansând astfel cea de-a noua legislatură. 

După un summit prelungit și plin de surprize, după ce șefii de stat și de guvern au negociat neîncetat și jurnaliștii prezenți au fost supuși unui test de rezistență, încă nu s-a ajuns la un consens pentru desemnarea celor mai înalte funcții din următorul ciclu instituțional. Corespondentul Calea Europeană a prezentat în timp real toate etapele celui mai lung Summit din istoria Consiliului European, iar aici puteți citi mai multe detalii și cele mai recente știri despre summitul din 30 iunie, prelungit până mâine, 2 iulie. 

Citiți și: Final brusc și fără decizii: Donald Tusk suspendă lucrările Consiliului European, iar summitul liderilor europeni va fi reluat marți

Chiar dacă situația de la Bruxelles este încă neconturată și epuizarea se resimte pe orice front, la Strasbourg există o agendă clară, care se va desfășura în felul următor: 

  • Luni: Ceremonie oficială
  • Marți: Desemnarea comisiei de supraveghere pentru alegerile viitorului președinte și stabilirea termenului limită pentru depunerea candidaturilor 
  • Miercuri: Alegerea noului președinte al Parlamentului European și cei 14 vice-președinți; Formarea Comisiilor Europene
  • Joi: Alegerea celor 5 chestori; Dezbaterea rezultatelor de la summitul din 30 iunie-2 iulie

Luni, 1 iulie: va avea loc o ceremonie oficială, ”Raising the colors”, iar europarlamentarii care nu își vor mai continua activitea și în această legislatură vor fi medialiați în cadrul ceremoniei destinată acestora.

Marți, 2 iulie: se va desfășura orifical prima sesiune a noului Parlament European.  Eurodeputații vor selecta opt comisari care vor supraveghea întregul proces de alegere al viitorului președinte și tot marți vor stabili termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru Președinția Parlamentului. Nu va mai fi nicio altă activitate plenară până miercuri dimineaţă. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi cel mai probabil ora 19.00 (20.00 ora României).

Miercuri, 3 iulie: în dimineața zilei de miercuri, Parlamentul European își va alege noul președinte, pentru un mandat de doi ani și jumătate și cei 14 vice-președinți, care alături de cei 5 chestori formează Biroul Parlamentului. Citiți și: * Antonio Tajani: Parlamentul European își va alege președintele pe 3 iulie, indiferent de rezultatul negocierilor în Consiliul European

Cum va fi ales viitorul președinte al Parlamentului European? 

© EuropeanParliament

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandat. În lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții aflați la sfârșit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenței, sau, în lipsa unuia dintre aceștia, deputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă prezidează ședința, până la declararea alegerii Președintelui. Opt deputați aleși prin tragere la sorți sunt însărcinați cu verificarea procesului de votare.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de 1/20 dintre membri, adică minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit). Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi anunțat la deschiderea sesiunii marți dimineața și cel mai probabil va fi stabilit pentru ora 19.00 în aceeași zi (20.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50 plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

Rolul Președintelui Parlamentului European

Preşedintele supraveghează întreaga activitate a Parlamentului, a organelor sale de conducere şi dezbaterile din plen. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi relaţiile externe. De asemenea, la începutul fiecărui summit al Consiliului European acesta învederează punctul de vedere al Parlamentului în ceea ce priveşte punctele de pe ordinea de zi a acestuia din urmă. De asemenea, preşedintele este cel care semnează bugetul UE şi co-semnează legislaţia, alături de preşedintele Consiliului.

Cum vor fi aleși cei 14 vice-președinți ai Parlamentului European?

Candidaturile pentru posturile de vicepreședinte urmează reguli similare candidaturilor pentru funcția de președinte (articolul 15). Cei 14 vicepreședinți trebuie să obțină o majoritate absolută din voturile valabil exprimate. Dacă nu sunt ocupate toate cele 14 poziții în primul tur de scrutin, un al doilea tur se poate organiza după aceleași reguli. Dacă mai există posturi vacante și după cel de-al doilea tur de scrutin, se poate organiza și un al treilea, o majoritate simplă fiind suficientă pentru ocuparea posturilor rămase vacante (articolul 17). Ordinea în care candidații sunt aleși determină ierarhia de precedență. Dacă numărul candidaților propuși este același cu numărul pozițiilor disponibile (14), alegerea va avea loc prin aclamații, votul fiind organizat doar pentru a stabili ierarhia de precedență.

Pentru fiecare tur, deputații pot vota un număr maxim de candidați egal cu numărul de locuri rămase vacante în turul respectiv, însă trebuie să voteze cel puțin pentru o jumătate din aceste locuri (rotunjit în sus). În practică, acest lucru înseamnă că deputații vor trebui să voteze pentru cel puțin opt candidați (14/2 plus 1) în primul tur și, în cazul în care rămâne un număr impar de locuri în tururile următoare, numărul va trebui rotunjit (de exemplu, pentru nouă poziții fiecare deputat va trebui să voteze pentru cel puțin 5 candidați). Buletinele de vot care nu vor întruni numărul necesar de voturi vor fi invalidate.

Rolul vice-președinților 

Vice-președinții îl pot înlocui pe Președintele Parlamentului atunci când este nevoie, inclusiv pentru a prezida sesiunile plenare. Toate informațiile necesare despre procesul de algere al președintelui și vice-președinților ai Parlamentului European, aici.

Joi, 4 iulie: pe agenda sesiunii plenare este trecută alegerea celor 5 chestori pentru viitorul Birou Parlamentar.

Cum sunt aleși cei 5 chestori?

Ca și în cazul vice-președinților, o  procedură similară va avea loc pentru alegerea chestorilor. În practică, grupurile politice se asigură că importanța grupurilor precum și rezultatele numirii Președintelui se reflectă în numirile vice-președinților și chestorilor.

Rolul chestorilor

Chestorii se ocupă cu chestiuni administrative ce îi privesc în mod direct pe eurodeputați. Vicepreședinții și chestorii fac parte de asemenea din Biroul Parlamentului, care stabilește regulile pentru buna funcționare a Parlamentului. Printre alte îndatoriri, Biroul redactează proiectul de buget preliminar al Parlamentului și decide asupra chestiunilor administrative, a celor legate de personal și de organizarea internă a instituției.

Alte subiecte pe Agenda Sesiunii Plenare din 2-4 iulie

  1. Formarea comisiilor parlamentare
  2. Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019
  3. Bugetul pe termen lung al Uniunii (2021-2027), chestiuni legate de schimbările climatice (înainte de summitul ONU din 23 septembrie 2019), coordinarea politicii economice, precum și chestiuni legate de campaniile de dezinformare cu impact asupra alegerilor europene.

Formarea comisiilor parlamentare

Parlamentul va decide asupra comisiilor parlamentare și a numărului de deputați din fiecare comisie, miercuri, 3 iulie. Componența acestora va fi anunțată ulterior în plen. Votul asupra numărului de deputați din fiecare comisie va avea loc la ora 13.00 (14.00 ora României). Anunțul asupra componenței comisiilor este așteptat în jurul orei 20.00 (21.00 ora României).

Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European (articolul 199 revizuit), componența comisiilor și a subcomisiilor – așa cum a fost propusă de Conferința Președinților (Președintele PE și liderii grupurilor politice) – trebuie să reflecte pe cât posibil componența Parlamentului. Proporționalitatea locurilor în comisie distribuite între grupurile politice trebuie să respecte numărul întreg cel mai apropiat.

Grupurile politice și membrii non-afiliați decid ce deputați vor numi în fiecare comisie și subcomisie. Nu este permis schimbul de locuri între grupurile politice. Următorii pași Președinții și vicepreședinții comisiilor și ai subcomisiilor vor fi aleși în cadrul ședințelor de constituire ale fiecărei comisii, începând cu 8 iulie, la Bruxelles. 

Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019

Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019. Această dezbatere va avea loc alături de Donald Tusk, președintele Consiliului European și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Pentru cele mai recente inorfmații din cadrul ultimului summit din iunie, care ulterior s-a trasnformat într-un summit iunie-iulie, urmăriți corespondența Calea Europeană din Bruxelles, aici.

Ce trebuie să reținem după alegerile europene din luna mai și ce schimbări au avut loc la nivel european:

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai mare grup politic din Parlamentul European cu 182 de mandate, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) 154, Renew Europe 108 și grupul Verzilor 75.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 51,07% (potrivit celor mai recente estimări) la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50.94%.

România va începe noua legislatură europeană cu 32 de eurodeputați. După Brexit, va fi adăugat și al 33-lea mandat.

De menționat: 

Fost premier al României și comisar european, Dacian Cioloș a devenit primul român și primul om politic din Europa de Est care este ales în funcția de președinte al unui grup politic în Parlamentul European, după ce a câștigat competiția internă din cadrul grupului Renew Europe, a treia cea mai mare forță politică din hemiciclu alcătuită din partidul președintelui francez Emmanuel Macron, ALDE european condus de Guy Verhofstadt, Alianța USR PLUS din România, liberalii premierului Olandei și alții.

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

Citiți și: Este oficial: Dacian Cioloș, primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European. Fostul premier a fost ales președintele Renew Europe

Grupul politic al partidelor de extremă-dreapta din Parlamentul European din care făcea parte Partidul Brexit condus de Nigel Farage și alte formațiuni de aceeași inspirație ideologică nu au întrunit condițiile de constituire și au ratat termenul limită de formare, fiind astfel desființat cu puțin timp înainte ca noul Parlament European să își înceapă activitatea, la 2 iulie. 

Citiți și: Eșec al lui Nigel Farage în Parlamentul European: Grupul său politic va fi desființat după ce Partidul Brexit și Mișcarea 5 Stele nu au întrunit condițiile de constituire

Calea Europeană va urmări îndeaproape cea de-a 9-a legislatură a Parlamentului European, începând cu prima sesiune plenară din 2-4 iulie și va transmite live evenimentele cheie de la Strasbourg.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) reiterează importanța implementării unui Spațiu European al Educației (SEE) până în 2025. Astfel, în Parlamentul European, Dan Motreanu a votat recent un raport în acest sens, prin care a solicitat măsuri importante pentru un acces mai facil la educație de calitate și echitabil.

„În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru cetățenii europeni. Conținutul programelor și organizarea sistemelor de învățământ reprezintă o competență națională și trebuie să rămână așa. Pe de altă parte, noile provocări – digitalizarea, tranziția climatică, demografice, de securitate – necesită mobilizarea instrumentelor europene și a politicilor de sprijin în cadrul Spațiului european al educației (SEE)”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Printre solicitări eurodeputatul Dan Motreanu  se numără următoarele:

  • sprijinirea competențelor lingvistice la toate nivelurile, astfel încât toți elevii să aibă cunoștințe suficiente în cel puțin alte două limbi oficiale ale UE până la sfârșitul învățământului gimnazial;
  • SEE să reprezinte un reper în recunoașterea diplomelor și calificărilor în întreaga UE și extinderea recunoașterii reciproce automate a diplomelor și a perioadelor de studiu în străinătate;
  • digitalizarea și conectarea tuturor universităților prin crearea unei platforme universitare europene online;
  • schimb de informații și de bune practici prin intermediul platformei SEE ca portal public interactiv multilingv;
  • stabilirea de priorități, obiective, termene pentru acțiuni și rezultate intermediare clare pentru SEE și finanțare dedicată SEE în cadrul financiar multianual viitor.

Potrivit europarlamentarului liberal, în următorii 7 ani, Romania dispune de o finanțare europeană masivă pentru a dezvolta sistemul educațional.

  • 3,97 miliarde euro vor fi disponibile în Programul Operațional Educație si Ocupare (POEO). Bazat pe documentul programatic România Educată, POEO finanțează, printre altele:îmbunătățirea participării copiilor la educație antre-preșcolară si preșcolară, prevenirea părăsirii timpurii a școlii si creșterea accesului si a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională, creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru a asigurarea echitații sistemului și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic, valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii.

De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție 3.605,97 miliarde euro dedicate educației, mai informează deputatul european.

3.605,97 miliarde euro vor fi disponibile prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR), unde se vor finanța o serie de reforme și investiții, precum:

    • dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate.
    • construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe.
    • înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate.
    • reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii.
    • sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar.
    • programul de formare la locul de muncă pentru personalul didactic.
    • asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ.
    • școala online – dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut.
    • digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului.

 

Continue Reading

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța: Pentru România, slăbirea Uniunii Europene sau dezintegrarea ei ar fi o catastrofă. Fără UE am fi „un Belarus subdezvoltat economic”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Liderii populiști și anti-UE din Europa s-au adunat din nou, la Varșovia, pentru a discuta despre cum își unesc forțele pentru a-și promova obiectivele: mai puțină Uniune, mai puțină democrație, negarea ordinii de drept europene, reîntoarcerea la epoca statelor națiune suverane, care a creat atâtea războaie, a transmis europarlamentarul Alin Mituța (USR, Renew Europe).

„Partea bună este că nu au reușit nici de data aceasta să se înțeleagă – e mereu mai greu să cooperezi pentru a construi ceva decât să urli și să contești în mod populist și uneori irațional. Partea proastă este că vor continua, iar până la alegerile europene din 2024 au șanse serioase să reușească coagularea și să încerce cu mai multă forță să destabilizeze Uniunea”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Mai mult, Alin Mituța a subliniat că Europa și România sunt bântuite de o amenințare pe care nu ar trebui să o mai ignorăm, iar pentru țara noastră, slăbirea Uniunii Europene sau dezintegrarea ei ar fi o catastrofă. 

„Mare parte din multele lucruri bune pe care le-am reușit în ultimii ani sunt datorate UE. Fără Uniune am fi un Belarus subdezvoltat economic, izolat politic în propria mizerie. Trebuie să începem să luăm serios în seamă această amenințare și să o oprim până nu e prea târziu. Trebuie să combatem agenții acestei agende în România, care sunt tot mai vocali anti-europeni și chiar susținători ai unui Ro-exit. Să-i combatem cu argumentele pentru care știm că României îi e mai bine în UE, dar pe care nu le și verbalizăm pentru că le luăm ca pe un dat”, a punctat acesta.

În finalul mesajului său, eurodeputatul a menționat că va urma o bătălie serioasă în următorii ani între pro-europeni și anti-europeni în care va trebui să „strângem rândurile toți cei care credem în Europa și în România europeană”.

Liderii partidelor naționaliste europene au promis sâmbătă că își vor alinia voturile privind suveranitatea și imigrația în Parlamentul European, dar nu au reușit să creeze o alianță formală în cadrul unei conferințe la Varșovia. 

Premierul ungar Viktor Orban, liderul extremei drepte franceze Marine Le Pen și gazda, Jaroslaw Kaczynski, șeful partidului populist de dreapta Lege și Justiție (PiS), aflat la putere în Polonia, s-au numărat printre liderii prezenți la discuții.

Într-o declarație comună, aceștia au respins noțiunea de „o Europă guvernată de o elită autoproclamată” și au afirmat că „doar instituțiile suverane ale statelor au o legitimitate democratică deplină”.

„Participanții au discutat, de asemenea, despre o cooperare mai strânsă a partidelor lor respective în Parlamentul European”, se arată în declarație.

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeană, pe tema avertismentelor Rusiei față de apropierea reciprocă dintre Ucraina, Georgia și NATO, apelul NATO la dezescaladare sau comasările de trupe de la granița cu Ucraina. 

„Senzația pe care mi-au dat-o întâlnirile de la Washington este că acum o lună, în perspectivă americană, Rusia era o zonă de interes secundar, iar interesul strategic al SUA se concentra în mod prioritar și excesiv, aș îndrăzni să spun, asupra Chinei. Urmărindu-l pe Antony Blinken, în direct la CNN, cu declarațiile sale privind situația de la granița de este a Ucrainei, dar urmărind și reacțiile secretarului general al NATO, am impresia că masările inițiale de trupe ale Federației Ruse la granița de est au făcut ca interesul SUA în această zonă a lumii să se schimbe, să crească și să devină sănătos. Pentru că a mai existat o perioadă în istoria recentă a Europei, când, pentru destul de multă vreme în timpul administrației Obama, SUA s-au concentrat excesiv asupra Chinei și Pacificului, iar rezultatul a fost creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse. În al doilea mandat, Obama a revenit și atunci lucrurile s-au mai calmat. Eu cred că așa riscă să se întâmple și astăzi. Dovadă este reacția de repliere a Moscovei în contextul în care SUA și toți aliații săi au reacționat”, a explicat Vlad Nistor. 

Începând cu 1 noiembrie 2021, în calitate de membru al Subcomisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE) din Parlamentul European, eurodeputatul Vlad Nistor a întreprins o vizită oficială în Statele Unite ale Americii. Cu acest prilej, Vlad Nistor a observat că Republica Chineză este o „obsesie” atât la Departamentul de Stat, cât și la Pentagon, gigantul asiatic fiind principalul contestatar al Statelor Unite pe scena internațională.

În context, Vlad Nistor a subliniat că „pericolul din Rusia nu a murit, ceea ce e adevărat și asupra faptului că consecințele neglijării Rusiei,  văzute în primul mandat al lui Obama, pot avea consecințe nefaste în perioada următoare”. „Oricum ar fi, obsesia chineză este esențială și la Pentagon și la Departamentul de Stat”, a reiterat eurodeputatul român.

Secretarul de stat al SUA i-a transmis omologului său rus, în cadrul întrevederii avute în marja reuniunii anuale a OSCE de la Stockholm, că „Statele Unite și aliații noștri sunt pregătiți” să acționeze dacă „Moscova recurge la calea escaladării militare.” Blinken a transmis totodată Moscovei să caute o cale diplomatică pentru depăşirea acestei crize, prin punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk.

De altfel, oficialul american i-a reconfirmat ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, angajamentul SUA față de „independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk este cea mai bună cale de urmat.”

Washington a evocat miercuri „probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis că Moscova va plăti „un preţ ridicat” dacă va trece la fapte.

Într-o notă similară, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a prezidat reuniunea miniștrilor de externe din cadrul Alianței, desfășurată la Riga, a reiterat că „orice agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și economice grave.”

Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine.

Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o „ameninţare” pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CHINA4 mins ago

Lituania solicită ajutorul UE în disputa diplomatică cu Beijingul pivind Taiwanul: Este nevoie de o ”reacție puternică pentru a transmite că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă”

U.E.1 hour ago

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Dan Motreanu2 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

U.E.2 hours ago

Noul guvern german va avea în premieră un număr egal de femei și bărbați. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne sau al Apărării

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

ROMÂNIA3 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.3 hours ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.4 hours ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending