Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Predare de ștafetă în Parlamentul European. Eurodeputații nou-aleși se reunesc pentru prima dată în sesiunea plenară din 2-4 iulie și vor alege un nou președinte

Published

on

©Calea Europeană

După cum știm, cetățenii europeni au ales noii membri ai Parlamentului European în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Deputații nou-aleși, ce vor reprezenta interesele cetățenilor europeni până în 2024, se reunesc  în sesiunea plenară constitutivă în perioada 2-4 iulie. Aceștia își vor alege Președintele, 14 Vice-președinți și 5 Chestori. Totodată se va decide numărul de membri ai comisiilor și sub-comisiilor permanente, lansând astfel cea de-a noua legislatură. 

După un summit prelungit și plin de surprize, după ce șefii de stat și de guvern au negociat neîncetat și jurnaliștii prezenți au fost supuși unui test de rezistență, încă nu s-a ajuns la un consens pentru desemnarea celor mai înalte funcții din următorul ciclu instituțional. Corespondentul Calea Europeană a prezentat în timp real toate etapele celui mai lung Summit din istoria Consiliului European, iar aici puteți citi mai multe detalii și cele mai recente știri despre summitul din 30 iunie, prelungit până mâine, 2 iulie. 

Citiți și: Final brusc și fără decizii: Donald Tusk suspendă lucrările Consiliului European, iar summitul liderilor europeni va fi reluat marți

Chiar dacă situația de la Bruxelles este încă neconturată și epuizarea se resimte pe orice front, la Strasbourg există o agendă clară, care se va desfășura în felul următor: 

  • Luni: Ceremonie oficială
  • Marți: Desemnarea comisiei de supraveghere pentru alegerile viitorului președinte și stabilirea termenului limită pentru depunerea candidaturilor 
  • Miercuri: Alegerea noului președinte al Parlamentului European și cei 14 vice-președinți; Formarea Comisiilor Europene
  • Joi: Alegerea celor 5 chestori; Dezbaterea rezultatelor de la summitul din 30 iunie-2 iulie

Luni, 1 iulie: va avea loc o ceremonie oficială, ”Raising the colors”, iar europarlamentarii care nu își vor mai continua activitea și în această legislatură vor fi medialiați în cadrul ceremoniei destinată acestora.

Marți, 2 iulie: se va desfășura orifical prima sesiune a noului Parlament European.  Eurodeputații vor selecta opt comisari care vor supraveghea întregul proces de alegere al viitorului președinte și tot marți vor stabili termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru Președinția Parlamentului. Nu va mai fi nicio altă activitate plenară până miercuri dimineaţă. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi cel mai probabil ora 19.00 (20.00 ora României).

Miercuri, 3 iulie: în dimineața zilei de miercuri, Parlamentul European își va alege noul președinte, pentru un mandat de doi ani și jumătate și cei 14 vice-președinți, care alături de cei 5 chestori formează Biroul Parlamentului. Citiți și: * Antonio Tajani: Parlamentul European își va alege președintele pe 3 iulie, indiferent de rezultatul negocierilor în Consiliul European

Cum va fi ales viitorul președinte al Parlamentului European? 

© EuropeanParliament

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandat. În lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții aflați la sfârșit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenței, sau, în lipsa unuia dintre aceștia, deputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă prezidează ședința, până la declararea alegerii Președintelui. Opt deputați aleși prin tragere la sorți sunt însărcinați cu verificarea procesului de votare.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de 1/20 dintre membri, adică minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit). Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi anunțat la deschiderea sesiunii marți dimineața și cel mai probabil va fi stabilit pentru ora 19.00 în aceeași zi (20.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50 plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

Rolul Președintelui Parlamentului European

Preşedintele supraveghează întreaga activitate a Parlamentului, a organelor sale de conducere şi dezbaterile din plen. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi relaţiile externe. De asemenea, la începutul fiecărui summit al Consiliului European acesta învederează punctul de vedere al Parlamentului în ceea ce priveşte punctele de pe ordinea de zi a acestuia din urmă. De asemenea, preşedintele este cel care semnează bugetul UE şi co-semnează legislaţia, alături de preşedintele Consiliului.

Cum vor fi aleși cei 14 vice-președinți ai Parlamentului European?

Candidaturile pentru posturile de vicepreședinte urmează reguli similare candidaturilor pentru funcția de președinte (articolul 15). Cei 14 vicepreședinți trebuie să obțină o majoritate absolută din voturile valabil exprimate. Dacă nu sunt ocupate toate cele 14 poziții în primul tur de scrutin, un al doilea tur se poate organiza după aceleași reguli. Dacă mai există posturi vacante și după cel de-al doilea tur de scrutin, se poate organiza și un al treilea, o majoritate simplă fiind suficientă pentru ocuparea posturilor rămase vacante (articolul 17). Ordinea în care candidații sunt aleși determină ierarhia de precedență. Dacă numărul candidaților propuși este același cu numărul pozițiilor disponibile (14), alegerea va avea loc prin aclamații, votul fiind organizat doar pentru a stabili ierarhia de precedență.

Pentru fiecare tur, deputații pot vota un număr maxim de candidați egal cu numărul de locuri rămase vacante în turul respectiv, însă trebuie să voteze cel puțin pentru o jumătate din aceste locuri (rotunjit în sus). În practică, acest lucru înseamnă că deputații vor trebui să voteze pentru cel puțin opt candidați (14/2 plus 1) în primul tur și, în cazul în care rămâne un număr impar de locuri în tururile următoare, numărul va trebui rotunjit (de exemplu, pentru nouă poziții fiecare deputat va trebui să voteze pentru cel puțin 5 candidați). Buletinele de vot care nu vor întruni numărul necesar de voturi vor fi invalidate.

Rolul vice-președinților 

Vice-președinții îl pot înlocui pe Președintele Parlamentului atunci când este nevoie, inclusiv pentru a prezida sesiunile plenare. Toate informațiile necesare despre procesul de algere al președintelui și vice-președinților ai Parlamentului European, aici.

Joi, 4 iulie: pe agenda sesiunii plenare este trecută alegerea celor 5 chestori pentru viitorul Birou Parlamentar.

Cum sunt aleși cei 5 chestori?

Ca și în cazul vice-președinților, o  procedură similară va avea loc pentru alegerea chestorilor. În practică, grupurile politice se asigură că importanța grupurilor precum și rezultatele numirii Președintelui se reflectă în numirile vice-președinților și chestorilor.

Rolul chestorilor

Chestorii se ocupă cu chestiuni administrative ce îi privesc în mod direct pe eurodeputați. Vicepreședinții și chestorii fac parte de asemenea din Biroul Parlamentului, care stabilește regulile pentru buna funcționare a Parlamentului. Printre alte îndatoriri, Biroul redactează proiectul de buget preliminar al Parlamentului și decide asupra chestiunilor administrative, a celor legate de personal și de organizarea internă a instituției.

Alte subiecte pe Agenda Sesiunii Plenare din 2-4 iulie

  1. Formarea comisiilor parlamentare
  2. Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019
  3. Bugetul pe termen lung al Uniunii (2021-2027), chestiuni legate de schimbările climatice (înainte de summitul ONU din 23 septembrie 2019), coordinarea politicii economice, precum și chestiuni legate de campaniile de dezinformare cu impact asupra alegerilor europene.

Formarea comisiilor parlamentare

Parlamentul va decide asupra comisiilor parlamentare și a numărului de deputați din fiecare comisie, miercuri, 3 iulie. Componența acestora va fi anunțată ulterior în plen. Votul asupra numărului de deputați din fiecare comisie va avea loc la ora 13.00 (14.00 ora României). Anunțul asupra componenței comisiilor este așteptat în jurul orei 20.00 (21.00 ora României).

Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European (articolul 199 revizuit), componența comisiilor și a subcomisiilor – așa cum a fost propusă de Conferința Președinților (Președintele PE și liderii grupurilor politice) – trebuie să reflecte pe cât posibil componența Parlamentului. Proporționalitatea locurilor în comisie distribuite între grupurile politice trebuie să respecte numărul întreg cel mai apropiat.

Grupurile politice și membrii non-afiliați decid ce deputați vor numi în fiecare comisie și subcomisie. Nu este permis schimbul de locuri între grupurile politice. Următorii pași Președinții și vicepreședinții comisiilor și ai subcomisiilor vor fi aleși în cadrul ședințelor de constituire ale fiecărei comisii, începând cu 8 iulie, la Bruxelles. 

Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019

Deputații vor dezbate rezultatele summiturilor europene din iunie 2019. Această dezbatere va avea loc alături de Donald Tusk, președintele Consiliului European și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Pentru cele mai recente inorfmații din cadrul ultimului summit din iunie, care ulterior s-a trasnformat într-un summit iunie-iulie, urmăriți corespondența Calea Europeană din Bruxelles, aici.

Ce trebuie să reținem după alegerile europene din luna mai și ce schimbări au avut loc la nivel european:

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai mare grup politic din Parlamentul European cu 182 de mandate, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) 154, Renew Europe 108 și grupul Verzilor 75.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 51,07% (potrivit celor mai recente estimări) la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50.94%.

România va începe noua legislatură europeană cu 32 de eurodeputați. După Brexit, va fi adăugat și al 33-lea mandat.

De menționat: 

Fost premier al României și comisar european, Dacian Cioloș a devenit primul român și primul om politic din Europa de Est care este ales în funcția de președinte al unui grup politic în Parlamentul European, după ce a câștigat competiția internă din cadrul grupului Renew Europe, a treia cea mai mare forță politică din hemiciclu alcătuită din partidul președintelui francez Emmanuel Macron, ALDE european condus de Guy Verhofstadt, Alianța USR PLUS din România, liberalii premierului Olandei și alții.

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

Citiți și: Este oficial: Dacian Cioloș, primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European. Fostul premier a fost ales președintele Renew Europe

Grupul politic al partidelor de extremă-dreapta din Parlamentul European din care făcea parte Partidul Brexit condus de Nigel Farage și alte formațiuni de aceeași inspirație ideologică nu au întrunit condițiile de constituire și au ratat termenul limită de formare, fiind astfel desființat cu puțin timp înainte ca noul Parlament European să își înceapă activitatea, la 2 iulie. 

Citiți și: Eșec al lui Nigel Farage în Parlamentul European: Grupul său politic va fi desființat după ce Partidul Brexit și Mișcarea 5 Stele nu au întrunit condițiile de constituire

Calea Europeană va urmări îndeaproape cea de-a 9-a legislatură a Parlamentului European, începând cu prima sesiune plenară din 2-4 iulie și va transmite live evenimentele cheie de la Strasbourg.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Published

on

© Dragoș Pîslaru/Facebook

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe) consideră că băncile trebuie să fie un aliat indispensabil al Guvernului României în ceea ce privește dezvoltarea instrumentelor financiare și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și un aliat al mediului de afaceri căruia îi facilitează accesul la finanțare.

„Cred că băncile sunt un aliat indispensabil al guvernului României. Ele trebuie să participe activ la dezvoltarea instrumentelor financiare și chiar să joace un rol important în implementarea PNRR. De asemenea, ele sunt un partener strategic al mediului de afaceri, cu precădere al IMM-urilor, deoarece contribuie la susținerea principalului vector de inovare pe care îl are România, oferind acces la finanțare pentru dezvoltarea micilor antreprenori”, a declarat Dragoș Pîslaru.

 

Dragoș Pîslaru și-a expus câteva dintre ideile pe care le are legat de viitorul economic și financiar al României, marți, în cadrul Banking Forum 2021, un eveniment organizat de Financial Intelligence. Cu acest prilej, el a discutat și cu reprezentanți ai mediului bancar despre oportunitățile de dezvoltare pe care ni le oferă fondurile europene.

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 27 octombrie, o revizuire a normelor bancare ale UE (Regulamentul privind cerințele de capital și Directiva privind cerințele de capital). Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui în același timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și la tranziția către neutralitatea climatică.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, pachetul prezentat miercuri este ultima etapă a procesului de punere în aplicare a Acordului Basel III în UE (vizează consolidarea reglementării, a supravegherii și a gestionării riscurilor băncilor).

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) consideră că statele membre ar trebui să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural.

În Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, al cărei vicepreședinte este Daniel Buda, a avut loc o audiere publică pe tema ”Femeile din mediul rural – o perspectivă academică și o perspectivă a fermierului”. Acest eveniment se desfășoară în cadrul Agendei Săptămânii Egalității de gen.

”Pentru noi bărbații, această dezbaatere a fost ca un duș rece deoarece problemele care au fost expuse astăzi sunt desprinse, în mod clar, din realitățile crude care au loc în teren. Acestea ne spun nouă, bărbaților, că am eșuat în ceea ce înseamnă protejarea femeilor în sectorul agricol. Așa cum ne-au transmis alte colege, nu doar în sectorul agricol, ele sunt expuse unor provocări cu care se confruntă în fiecare zi”, a atras atenția Buda.

Acesta a subliniat că ”lucrurile poate stau și mai rău pe alocuri”.

”Colegul Eric Andrieu spunea că avem de-a face și cu problema femeilor care fac parte din sectorul agricol și care emigrează din Estul Europei, fie din România, Ungaria sau Polonia în fermele din alte state ale UE, unde de multe ori, sunt victime ale agresiunilor sexuale, neavând acces la asistență medicală, în unele cazuri nici din partea autorităților. Din nefericire, am exemple în acest sens, cum ar fi situațiile din sudul Italiei”, a semnalat eurodeputatul român.

Europarlamentarul a punctat că ”aceste aspecte care au fost reliefate în cadrul dezbaterilor” îi obligă pe decidenții politici să facă ”demersurile necesare pentru protejarea femeilor în zona rurală.”

”Trebuie să acceptăm că există o vulnerabilitate pe care noi bărbații nu o avem în acest sector. De aceea, cred că, plecând de la o poză care este elocventă, și anume la ce se gândește o femeie care conduce un tractor, la câte probleme are, începând cu îngrijirea și educarea copiilor, masa pe care trebuie să o pregătească și până la medicul pe care trebuie să îl consulte, iată că, vedem că toate aceste probleme ne obligă să găsim soluții”, a mai spus Daniel Buda.

În opinia acestuia, ”trebuie să venim cu un sistem de asigurări sociale pentru fermieri, în general, dar mai ales pentru femei deoarece nu este posibil ca astăzi să avem femei pensionate trăind cu numai 150 de euro pe lună. Aici, stimați colegi, trebuie împreună să gândim un sistem prin care statele membre să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja agricultorii și pe femei, deoarece acestea sunt indispensabile pentru mediul rural. Trebuie să fim foarte atenți la această problemă, să venim cu soluții constructive în ceea ce înseamnă protejarea acestora.”

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac: Accederea României în Programul Visa Waiver va da și mai multă consistență parteneriatului strategic România-SUA

Published

on

© European Union 2020 - Source : EPE

Accederea României în Programul Visa Waiver reprezintă un obiectiv prioritar, ce va da și mai multă consistență parteneriatului strategic dintre România și SUA, a afirmat miercuri europarlamentarul Eugen Tomac.

Poziția sa a venit ca urmare a declarațiilor secretarului american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, care a subliniat că Statele Unite iau în considerare adăugarea a patru ţări în programul de renunţare la obligativitatea vizelor (Visa Waiver) care permite deplasarea în Statele Unite fără viză pentru o şedere de până la 90 de zile.

Avem patru candidaţi în pregătire: Israel, Cipru, Bulgaria şi România“, a declarat Mayorkas la un eveniment din industria turismului.

“Suntem foarte, foarte concentraţi pe program”, a adăugat oficialul american, care a precizat că acest program oferă beneficii economice şi de securitate semnificative, conchide sursa citată.

Accederea României în Programul Visa Waiver reprezintă un obiectiv prioritar, ce va da și mai multă consistență parteneriatului strategic dintre România și SUA. De asemenea, ridicarea obligativității vizelor pentru toate statele membre ale UE consolidează și mai puternic relația unică UE – SUA“, a declarat, în context, eurodeputatul Tomac.

După desemnarea Croației în programul Visa Waiver, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne.

În ceea ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul american, Antony Blinken, au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver, după ce o înțelegere similară fusese agreată și cu predecesorul lui Blinken, fostul de secretar de stat Mike Pompeo.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

VWP este un parteneriat de securitate cuprinzător între Statele Unite și țările desemnate, care facilitează călătoriile internaționale în Statele Unite pentru afaceri sau turism fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile, protejând în același timp securitatea națională.

Pentru a participa la VWP, o țară trebuie să îndeplinească în permanență cerințe legate de combaterea terorismului, aplicarea legii, aplicarea legii privind imigrația, securitatea documentelor și gestionarea frontierelor. Aceste cerințe includ o rată de refuzuri de vize pentru neimigranți mai mică de trei procente, emiterea de documente de călătorie sigure și colaborarea strânsă cu autoritățile americane de aplicare a legii și de combatere a terorismului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.7 hours ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru8 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda8 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.9 hours ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA9 hours ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.10 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Dragoș Pîslaru8 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda16 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL2 days ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi7 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending