Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică, iar sprijinul regiunilor în următorii cinci ani va fi crucial, a subliniat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, în cadrul reuniunii anuale comune a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European și a Comitetului European al Regiunilor (CoR). 

În intervenția sa, Fitto, a punctat cât de importantă este colaborarea dintre Bruxelles și autoritățile locale, amintind de experiența politică care i-a permis să își creeze o imagine de ansamblu cu privire la acest aspect.

”Vom lucra foarte mult împreună pentru următorii cinci ani pentru a găsi cele mai bune soluții pentru ca politica de coeziune să fie o plusvaloare pentru cetățenii noștri. După cum știți, eu am făcut parte și din Comisia REGI trei mandate la rând și din CoR și am fost președinte al COTER (n.r. Comisia pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE). În timpul anilor respectivi îmi amintesc că am fost raportor pentru avizul privind guvernanța și simplificarea fondurilor structurale după 2006. Acum, aproape la 20 de ani mai târziu, acest subiect încă e pertinent. În timpul acestei călătorii politice am fost primar, consilier regional și președinte al regiunii mele ceea cea a făcut să pot participa ca membru în CoR. Știu care este rolul și importanța jucătorilor din politica de coeziune și știu care este rolul regiunilor și al autorităților regionale aici”, a arătat Fitto în dezbaterea intitulată ”Viitorul politicii de coeziune după 2027 în următorul Cadru Financiar Multianual”.

El a dat asigurări că regiunile, orașele și cetățenii europeni vor fi în centrul inițiativelor privind politica de coeziune, o politică ce, pentru prima dată, este gestionată de un vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, fapt ce arată importanța acesteia pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare între regiunile europene pentru o Europă prosperă de care să se bucure fiecare cetățean al UE, indiferent de țara din care provine.

”Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică. Este pentru prima dată când astfel de reforme vor fi considerate, ca și agricultura, turismul, pescuitul și economia albastră cu aceeași semnificație. În următorii cinci ani, sprijinul dumneavoastră va fi crucial pentru că vom lucra împreună la o politică de coeziune care se gândește la viitor, care să fie rezilientă. Știu ce răspundere avem în eforturile noastre comune și am ascultat îngrijorările. Sunt gata să contribui cu experiența mea în așa fel încât lucrurile să poată să funcționeze. Să sperăm că vom accelera implementarea programelor în curs și că vom continua astfel să elaborăm noi politici”, a completat Raffaele Fitto.

Acesta a reiterat mesajul transmis în cadrul audierilor din comisiile de specialitate ce au precedat preluarea portofoliului alocat.

”Politica de coeziune trebuie să aibă același rol în viitorul Cadru Financiar Multianual și să fie bine finanțară și trebuie să corespundă mai mult priorităților UE, păstrând prioritățile principale la fața locului cu guvernanța laterală”, a completat oficialul UE în fața reprezentanților locali și regionali.

Din 1988, UE funcționează pe baza unor bugete pe termen lung numite cadre financiare multianuale (CFM), potrivit unor clarificări ale Consiliului. 

Bugetele pe termen lung oferă un cadru stabil, cu limite globale de cheltuieli pentru:

• a alinia cheltuielile la prioritățile politice ale UE
• a crește previzibilitatea finanțelor UE pentru cofinanțatori și beneficiari
• a asigura disciplina bugetară
• a facilita adoptarea bugetului anual al UE

În prezent, CFM acoperă o perioadă de șapte ani.

Acesta stabilește limite („plafoane”) pentru cheltuielile anuale ale UE în ceea ce privește:

• totalul angajamentelor dintr-un anumit an
• totalul plăților dintr-un anumit an
• angajamentele și plățile din fiecare domeniu de cheltuieli al UE („rubrici”)

Negocierile privind bugetul pe termen lung al UE demarează cu câțiva ani înainte de începerea perioadei acoperite de noul buget. Procesul formal începe cu prezentarea de către Comisia Europeană a așa-numitului pachet privind cadrul financiar multianual.

Pachetul include în special:

• un regulament privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele cheltuielilor UE
• o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE

Consiliul Afaceri Generale este responsabil de lucrările referitoare la pachetul privind CFM și pregătește așa-numitul cadru de negociere.

Proiectul de cadru de negociere reunește acele elemente care sunt cele mai susceptibile de a necesita stabilirea priorităților și a direcției politice din partea liderilor UE. Scopul este de a facilita pregătirea proiectului de concluzii ale Consiliului European privind CFM, prezentat de președintele Consiliului European.

În cadrul Consiliului European, liderii UE oferă orientări politice cu privire la principalele caracteristici ale bugetului pe termen lung. Aceste orientări îi permit Consiliului să își stabilească poziția.

Regulamentul privind CFM se adoptă în cadrul unei proceduri legislative speciale:

• pentru obținerea unui acord în cadrul Consiliului este necesară unanimitatea
• pentru încheierea procesului decizional este necesară aprobarea Parlamentului European
• în practică, Parlamentul poate aproba sau respinge poziția Consiliului, însă nu poate formula amendamente

Decizia privind resursele proprii necesită:

• un acord unanim pentru adoptarea în cadrul Consiliului
• avizul Parlamentului
• ratificarea de către fiecare stat membru în conformitate cu normele sale constituționale înainte de intrarea în vigoar

Comisia Europeană sprijină calea europeană a Republicii Moldova, cimentată prin referendum popular, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză. 

Vicepreşedinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu s-a întâlnit, miercuri, cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi au discutat despre oportunităţile de a sprijini cetăţenii şi antreprenorii din Republica Moldova.

„Bucuroasă să o primesc pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu! Comisia Europeană sprijină calea europeană a Moldovei, cimentatã prin referendum popular. Împreună servim cetățenii pentru a le oferi oportunități de muncă și antreprenoriat, protecție socială și democratică, soluții de sprijin de care cei vulnerabili au nevoie. Republica Moldova este acasă în Uniunea Europeană. Împreună dăm forță și viitor Europei”, a scris Roxana Mînzatu, pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a primit-o pe președinta Maia Sandu, la sediul Legislativului din Bruxelles, prilej cu care a transmis un mesaj de apreciere și mulțumire pentru președinta Republicii Moldova, care continuă să își conducă țara pe calea către UE.

În octombrie, cetățenii Republicii Moldova au ales calea europeană. După numărarea tuturor voturilor exprimate la referendumul republican constituțional privind integrarea europeană, 50,39% dintre cetățenii prezenți la urne au votat pentru modificarea Constituției și înscrierea integrării europene ca obiectiv strategic în legea fundamentală a țării, în timp ce președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, a câştigat luna trecută un al doilea mandat de președinte al republicii.

Comisia Europeană adoptă o comunicare pentru a sprijini statele membre să contracareze amenințările hibride generate de transformarea migrației în armă de către Rusia și Belarus și să consolideze securitatea la frontierele externe ale UE.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, natura gravă și persistentă a amenințărilor hibride la frontiera estică a UE din partea Rusiei și Belarusului reprezintă noi provocări pentru UE. Pentru a garanta securitatea și integritatea teritorială în acest context excepțional, statele membre care se învecinează cu Rusia și Belarus trebuie să fie capabile să acționeze decisiv. Acest lucru necesită un răspuns consolidat al UE, în deplină conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional.

”Am făcut încă un pas decisiv pentru a sprijini statele membre din prima linie în contracararea amenințărilor hibride generate de militarizarea inacceptabilă a migrației de către Rusia și Belarus. În special țările care se învecinează cu Rusia și Belarus, cum ar fi Finlanda, cu frontiera sa de 1 340 de kilometri cu Rusia, se confruntă cu provocarea grea de a garanta securitatea Uniunii și integritatea teritorială a statelor membre. Astăzi oferim acestor țări sprijin suplimentar, inclusiv o finanțare suplimentară de 170 de milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor de supraveghere electronică, îmbunătățirea rețelelor de telecomunicații, desfășurarea de echipamente mobile de detectare și combaterea intruziunii dronelor. Autocraților nu trebuie să li se permită niciodată să folosească valorile noastre europene împotriva noastră”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Comunicarea de astăzi sprijină statele membre, stabilind cadrul acțiunilor care ar trebui să împiedice Rusia și Belarus să folosească principiile și valorile UE împotriva UE:

• identificarea provocărilor la frontierele terestre externe ale UE cu Rusia și Belarus și a amenințării la adresa securității Uniunii: Rusia și Belarus profită de oameni, folosind ființele umane într-un act de ostilitate, neținând cont de vulnerabilitatea lor. Ele folosesc acest război hibrid ca instrument politic pentru a destabiliza societățile noastre, pentru a submina unitatea UE și pentru a pune în pericol siguranța și integritatea spațiului Schengen și securitatea Uniunii în ansamblu. În conformitate cu poziția Consiliului European, prin comunicarea de astăzi, Comisia sprijină statele membre pentru a împiedica Rusia și Belarus să utilizeze împotriva UE principiile și valorile europene, inclusiv dreptul la azil.
• consolidarea răspunsului politic al UE și a sprijinului operațional: UE a luat deja mai multe măsuri pentru a contracara instrumentalizarea migranților de către Belarus în Letonia, Lituania și Polonia în 2021 și de către Rusia la frontiera sa cu Finlanda. S-au intensificat rapid eforturile financiare, operaționale și diplomatice, inclusiv cu țările de origine și de tranzit. Pentru a spori în continuare supravegherea frontierelor la granițele cu Rusia și Belarus, Comisia pune acum la dispoziție fonduri suplimentare în valoare totală de 170 de milioane EUR: 150 de milioane prin intermediul Instrumentului pentru vize și gestionarea frontierelor (BMVI) și încă 20 de milioane din Facilitatea tematică BMVI pentru o distribuție geografică mai extinsă. Aceste fonduri vor sprijini Estonia cu 19,4 milioane EUR, Finlanda cu 50 de milioane EUR, Letonia cu 17 milioane EUR, Lituania cu 15,4 milioane EUR, Polonia cu 52 de milioane EUR și Norvegia cu 16,4 milioane EUR pentru modernizarea echipamentelor electronice de supraveghere, îmbunătățirea rețelelor de telecomunicații, desfășurarea de echipamente mobile de detectare și combaterea intruziunilor cu drone, asigurând astfel cunoașterea situației în timp real și sporind mobilitatea patrulelor de frontieră.

• stabilirea contextului juridic: Statele membre au obligația de a proteja frontierele externe ale UE. În același timp, acestea trebuie să respecte drepturile fundamentale și principiul nereturnării. Având în vedere natura gravă și persistența amenințării la adresa securității UE și a integrității teritoriale a statelor membre la frontierele externe ale UE cu Rusia și Belarus, statele membre pot invoca dispozițiile tratatului pentru a merge, în mod excepțional și în condiții stricte, mai departe decât ceea ce prevede legislația secundară a UE sub controlul Curții de Justiție. Aceasta ar putea include măsuri care ar putea implica interferențe grave cu drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la azil și garanțiile conexe, sub rezerva cerințelor prevăzute în Cartă. Comunicarea de astăzi subliniază condițiile pentru astfel de măsuri, care trebuie să fie proporționale, limitate la ceea ce este strict necesar în cazuri clar definite și temporare.
• intensificarea cooperării cu Uniunea și cu alte state membre: Comisia încurajează statele membre să evalueze cu atenție toate interesele în joc și să utilizeze toate posibilitățile oferite de ordinea juridică a Uniunii atunci când iau măsuri excepționale pentru a face față atacurilor hibride cauzate de transformarea migrației în arme. În lumina principiului cooperării loiale, statele membre sunt invitate să coopereze strâns cu Uniunea și cu alte state membre. Coordonarea între statele membre învecinate este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerența și eficacitatea oricărei acțiuni.