Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Pregătirea pentru Brexit: Comisia Europeană adoptă două propuneri vizând atenuarea impactului asupra pescuitului în UE în situația unui Brexit fără acord

Published

on

Având în vedere continua incertitudine din Regatul Unit cu privire la ratificarea acordului de retragere, Comisia a adoptat astăzi două propuneri legislative menite să contribuie la atenuarea impactului semnificativ pe care l-ar avea un Brexit fără acord asupra pescuitului în UE, se arată într-un comunicat publicat de aceasta.

Aceste propuneri fac parte din activitățile continue desfășurate de Comisie în vederea pregătirii pentru situația unui Brexit fără acord și a realizării de planuri de acțiune în acest sens și vor contribui la asigurarea unei abordări coordonate la nivelul UE într-un astfel de scenariu.

Prima propunere vizează posibilitatea pentru pescarii și operatorii din statele membre ale UE să primească compensații din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru încetarea temporară a activităților de pescuit. Ele vor contribui la atenuarea parțială a impactului în cazul în care un Brexit fără acord ar duce la închiderea bruscă a apelor Regatului Unit pentru navele de pescuit din UE.

A doua propunere modifică Regulamentul privind gestionarea sustenabilă a flotei externe. Scopul acestei propuneri este de a asigura faptul că UE este în măsură să acorde navelor din Regatul Unit acces în apele UE până la sfârșitul anului 2019, cu condiția ca și navelor UE să li se acorde acces reciproc în apele Regatului Unit. Propunerea prevede, de asemenea, o procedură simplificată de autorizare a navelor Regatului Unit pentru a pescui în apele UE și a navelor UE pentru a pescui în apele Regatului Unit – în cazul în care Regatul Unit ar acorda accesul necesar. Această propunere se limitează la anul 2019 și se bazează pe acordul din 17 și 18 decembrie 2018 al Consiliului Agricultură și Pescuit privind posibilitățile de pescuit pentru 2019. 

Aceste măsuri de pregătire nu diminuează impactul de ansamblu al unui Brexit fără acord și nu reinstituie, în niciun fel, toate beneficiile conferite de apartenența la UE sau termenii unei posibile perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere. Ele sunt limitate la aceste domenii specifice în cazul cărora protejarea intereselor vitale ale UE este absolut necesară, iar simpla existență a unor măsuri de pregătire nu este suficientă. Ca regulă generală, măsurile vor avea un caracter temporar, un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE. 

În perioada următoare, Comisia va conlucra cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a asigura adoptarea actelor legislative propuse, astfel încât acestea să intre în vigoare până la 29 martie 2019. De asemenea, Comisia va continua să pună în aplicare planul ei de acțiune vizând pregătirea pentru Brexit și va monitoriza necesitatea unor măsuri suplimentare, sprijinind, în continuare, statele membre în activitatea lor de pregătire.

Reamintim că la data de 19 decembrie 2018, Comisia a publicat cea de a treia comunicare privind pregătirea pentru Brexit, care a pus în aplicare planul de acțiune în caz de Brexit fără acord. Această comunicare a inclus 14 măsuri care vizează un număr limitat de domenii în care scenariul unui Brexit fără acord ar crea perturbări majore pentru cetățenii și întreprinderile din UE-27. Printre aceste domenii se numără serviciile financiare, transportul aerian, serviciile vamale și politica privind clima.

Comisia a publicat, de asemenea, 88 de anunțuri vizând măsuri de pregătire specifice unor sectoare, pentru a informa publicul cu privire la consecințele retragerii Regatului Unit în absența unui acord de retragere. Ele sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE. Comisia a purtat, de asemenea, discuții tehnice cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește aspecte generale legate de stadiul pregătirilor, cât și în ceea ce privește măsuri de pregătire vizând sectoare specifice, precum și aspecte juridice și administrative specifice. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune: Comisia Europeană va sprijini un program transfrontalier Bulgaria-România pentru implicarea activă a cetățenilor în proiecte de mediu

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

 

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

  • în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
  • în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
  • organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
  • programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
  • O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending