Connect with us

NEWS

“Pregătiți pentru NEXTenergy? PREȚuiește și INVESTește pentru viitor!”. A treia ediție a conferinței anuale a publicației InvesTenergy are loc pe 20 noiembrie

Published

on

Publicația InvesTenergy organizează  cea de-a treia ediție a Conferinței anuale ce pune în dezbatere o temă de maximă actualitate“Pregătiți pentru NEXTenergy? PREȚuiește și INVESTește pentru viitor!”, conform unui comunicat de presă. 

Evenimentul se va desfășura pe 20 noiembrie 2018 la Hotelul Intercontinental, Sala Ronda.

Acesta este un eveniment de specialitate, menit să dezvolte un dialog constructiv care să se constituie într-o evaluare realistă a situației actuale din sectorul energetic, cu propunerea unui tratament aplicat cu responsabilitate pentru problemele existente și care să conducă la decizii asumate pentru investiții strategice în energie.

Principalele teme de dezbatere ale conferinței InvesTenergy:

  • Sfârșit de an, moment de bilanț: Cum se prezintă azi sectorul energetic? S-a depășit starea de inerție? S-au luat decizii pentru viitorul energiei în România? Se vede un  salt calitativ de partea autorităților, precum și pentru toți actorii pieței de energie?
  • Marile realizări în 2018 în energie, petrol și gaze. Suntem pregătiți pentru NEXTenergy?
  • Cum se poziționeaza România în dezbaterea cu privire la viitorul energiei în UE? Viitorul energiei, între combustibili fosili și inovații tehnologice
  • Care sunt progresele de la un an la altul? Ce decizii se impun a fi luate cu maximă urgență?
  • Tendințele văzute de avocați în sectorul energetic Performanțele bursei de energie. Punem PREȚ pe energie?
  • Legislație revizuită, actualizată în concordanță cu legislația europeană
  • Cadrul legal adecvat pentru prosumatori
  • Strategia energetică: Cum se vede viitorul României în strategiile/planurile guvernanților? Ce investiții promovăm în energie? Care sunt de fapt proiectele energetice care au șanse să fie concretizate?
  • Importanța exploatării gazului natural din Marea Neagra. România ar putea deveni al treilea producător de gaze din Europa. Potenţialul din Marea Neagră depăşeşte 200 de miliarde de metri cubi. Controversele Legii off shore pentru gazele din Marea Neagră;
  • Ce înseamna evoluția pentru companii? Dar pentru statul român? Cât de importantă este transparența în companiile de stat din energie?
  • Revoluția verde în lume și în România… Dezvoltarea SRE nu este posibilă fără o piaţă de stocare a energiei electrice Investim inteligent în energie în România? Avem soluții inovative aplicabile? Care sunt planurile/ rețetele de viitor ale companiilor din energie? Cum comunicăm deciziile privind viitorul energiei?

La conferința InvesTenergy, organizată sub patronajul ANRE, participă, în calitate de Speakeri, oameni-cheie în domeniul energiei. Partener oficial al conferinței este CEZ Group. Evenimentul este structurat pe două sesiuni:  “NextEnergy: provocări, oportunități, decizii. Cât de pregătiți suntem?” și “Energia sub lupă: evoluție, involuție sau revoluție? Legislația, actualizată și sustenabilă în viitor. Excelență, responsabiliate și profesionalism în energie”.

Printre vorbitori se numără: Doru Vișan, Secretar de Stat Ministerul Energiei; Virgil Popescu, Vicepreședinte, Comisia de Industrii și Servicii Camera Deputaților; Niculae Havrileț, Consilier al Ministrului Energiei Anton Anton; Claudiu Dumbrăveanu, Director General ANRE; Reprezentant al CEZ România; Victor Ionescu, Director General OPCOM; Răzvan Nicolescu, Liderul Industriei de Energie și Resurse, Deloitte; Bogdan Badea, Președinte Directorat Hidroelectrica; Dna Corina Popescu, Director General Electrica; Petre Stroe, CEO MET România Energy; Reprezentant Nuclearelectrica, Ion Lungu, Președinte AFEER; Viorel Lefter, Președinte PATRES. 

 

INTERNAȚIONAL

Președinții Ucrainei și Turciei au discutat la telefon despre ”consolidarea securității în regiunea Mării Negre” și despre ”diversificarea aprovizionării cu energie”

Published

on

© President of Ukraine

Dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre Ucraina și Turcia a contribuit la consolidarea forțelor armate ale celor două țări, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o convorbire telefonică cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene, cei doi lideri au făcut un schimb de opinii și cu privire la ”situația de securitate din regiune, precum și la inițiativele relevante pentru a consolida securitatea în regiunea Mării Negre”, care a fost zilele trecute scena pe care șapte nave militare ale forțelor navale din România, SUA, Turcia şi Ucraina au desfășurat un exercițiu naval. 

”Președinții au discutat aspecte ale cooperării în domeniul apărării. Părțile au declarat că parteneriatul strategic consolidează deja forțele armate ale celor două state. A fost remarcată implementarea unei serii de proiecte importante în domeniul construcției de aeronave și al dezvoltării marinei militare, precum și perspectivele disponibile pentru aprofundarea acestei cooperări”, mai este precizat în sursa amintită anterior.

În acest context, președintele Ucrainei l-a informat pe cel liderul Turciei, țară membră NATO, de începerea producției în serie a avionului de transport An-178, invitându-l astfel să se alăture cercului său de clienți.

În egală măsură, Zelenski a adus în discuție eliberarea cetățenilor ucraineni reținuți ilegal de Rusia, mulțumindu-i lui Erdogan pentru condoleanțele transmise în urma decesului mai multor soldați în estul Ucrainei.

”Liderii au luat act de disponibilitatea de a finaliza pregătirea Acordului de liber schimb în viitorul apropiat. De asemenea, s-a acordat atenție stadiului de implementare a acordurilor încheiate cu privire la o serie de proiecte bilaterale, inclusiv la construcția de locuințe pentru populația tătară din Crimeea. Părțile au discutat chestiuni legate de cooperarea în sectorul energetic, în special modalități de diversificare a aprovizionării cu energie”, informează Administrația Prezidențială ucraineană, care anunță că cei doi președinți au convenit să organizeze cea de-a 10-a reuniune a Consiliului strategic la nivel înalt în februarie 2022, la Kiev, care ar trebui precedat de ”pregătiri temeinice, în special de organizarea celei de-a doua reuniuni a cvadriadei la nivelul miniștrilor afacerilor externe și al apărării în luna decembrie a acestui an.”

De asemenea, ”preşedintele ucrainean a apreciat foarte mult sprijinul Turciei pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, precum şi implicarea intensă în activitatea noului mecanism internaţional – Platforma Crimeei.”

Discuția telefonică dintre cei doi are loc în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”concentrările masive și neobișnuite de forțe rusești în apropierea graniței cu Ucraina”, cerând Rusiei să dea dovadă de ”transparență privind activitățile sale militare.”

De altfel, ”îngrijorătoarea activitate militară rusă” în Ucraina a reprezentat una dintre temele discutate de secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, amintită de oficialul SUA și în convorbirea telefonică avută cu omologul polonez, Zbigniew Rau.

Asigurări privind apărarea integrității teritoriale a Ucrainei a dat și președintele Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică cu omologul rus, Vladimir Putin, care a denunțat ”caracterul provocator” al exercițiilor de amploare desfășurate de SUA și aliații săi în Marea Neagră.

SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina.”

De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.  

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

În acest context, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a anunțat că poartă discuţii cu ”Letonia şi în special cu Lituania, dacă să declanşăm procedura prevăzută în articolul 4 al Tratatului NATO”, considerând că este ”nevoie de paşi concreţi şi de angajamentul întregii Alianţe.”

Continue Reading

NEWS

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

Published

on

© Turkish Presidency/ Facebook

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a precizat duminică că țara sa este în discuții pentru achiziționarea unor avioane de luptă F16, după ce Turcia a fost exclusă din programul F-35, informează AFP, citat de Agerpres.

Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este ”bineînţeles legat de problema F-35”, le-a declarat jurnaliștilor liderilor de la Ankara pe aeroportul din Istanbul, înainte de a pleca un turneu în Africa, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.

”Am spus că vom lua toate măsurile necesare pentru a răspunde nevoilor de apărare ale ţării noastre”, a mai spus Erdogan, adăugând că Turcia lucrează la modernizarea flotei sale de avioane de război.

O vânzare de F-16 de către SUA ar trebui totuşi aprobată de Congresul american, în cadrul căruia ostilitatea faţă de Turcia este în creştere, notează France Presse.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a apreciat în trecut că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ”nu au început bine”, în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35 ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, ce a avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Liderul de la Ankara a explicat atunci că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, sublinia Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Agenția Internațională a Energiei îndeamnă statele să majoreze investițiile în producția de hidrogen curat pentru atingerea neutralității climatice

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Internațională a Energiei (IEA) face apel la guvernele lumii să își majoreze investițiile în producția și lanțurile de depozitare a hidrogenului, pentru sprijini tranziția către o energie curată.

Într-un raport dat publicității luni, IEA subliniază nevoia unor acțiuni rapide și ferme pentru a valorifica potențialul hidrogenului în vederea obținerii neutralității climatice globale, sprijinind în același timp securitatea energetică.

”În prezent, producția mondială de hidrogen este minimă, prețul nu este încă unul competitiv, iar utilizarea sa în sectoare cu potențial, precum industria și transporturile, rămâne limitată, dar există semne încurajatoare că este pe punctul de a scădea semnificativ costurile și de a se dezvolta pe scară largă la nivel mondial”, este menționat în comunicatul Agenției Internaționale a Energiei.

În 2019, doar Franța, Japonia și Coreea aveau strategii pentru utilizarea hidrogenului. Astăzi, 17 guverne au publicat strategii privind hidrogenul, alte peste 20 au anunțat public că lucrează la elaborarea unor strategii, iar numeroase companii încearcă să profite de oportunitățile de afaceri legate de hidrogen. Sunt în curs de desfășurare proiecte pilot pentru producerea de oțel și de produse chimice cu hidrogen cu emisii reduse de carbon, iar alte utilizări industriale sunt în curs de dezvoltare. Costul celulelor care funcționează cu hidrogen continuă să scadă, iar vânzările de vehicule cu celulele de combustie sunt în creștere.

Hidrogenul are o mare densitate de energie, iar utilizarea sa ca și combustibil nu produce emisii directe de poluanți sau de gaze cu efect de seră. Principalul obstacol în calea utilizării pe scară largă a hidrogenului este costul de producție. Acest lucru necesită fie cantități mari de energie electrică pentru a-l produce din apă, fie utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului, dacă hidrogenul este produs din combustibili fosili. Aproape tot hidrogenul produs în prezent provine din combustibili fosili fără captarea carbonului, ceea ce duce la emisii de aproape 900 de milioane de tone de CO2, echivalentul emisiilor de CO2 combinate ale Regatului Unit și Indoneziei.

Sunt necesare investiții și politici bine orientate pentru a reduce diferența de preț dintre hidrogenul cu emisii reduse de dioxid de carbon și hidrogenul produs din combustibili fosili, care generează multe emisii. În funcție de prețul gazelor naturale și al energiei electrice regenerabile, producerea hidrogenului din surse regenerabile poate costa între 2 și 7 ori mai mult decât producerea acestuia din gaze naturale fără captarea carbonului.

Însă, cu ajutorul progreselor tehnologice și al economiilor de scară, costul producerii hidrogenului cu ajutorul energiei solare poate concura cu cel al hidrogenului produs cu gaze naturale, așa cum se prevede în Foaia de parcurs a AIE pentru atingerea obiectivului de emisii zero până în 2050.

În luna lulie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind hidrogenul care abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. 

Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia  a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL10 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH11 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.11 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA12 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ2 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ2 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending