Connect with us

U.E.

Premieră constituțională în Germania: Parlamentul a suspendat plafonul datoriei și a aprobat un pachet economic de 750 de miliarde de euro

Published

on

Parlamentarii germani au votat miercuri în favoarea suspendării, pentru prima dată, a prevederii din Constituţie referitoare la frâna datoriei, pentru a finanţa un pachet de măsuri fără precedent, ce totalizează 750 miliarde de euro (800 miliarde de dolari), menit să amortizeze efectele negative ale pandemiei de coronavirus (COVID-19), transmit DPA şi Reuters.

Măsura reflectă sporirea temerilor în cercurile guvernamentale privind impactul profund al epidemiei asupra cele mai mari economii europene, în condiţiile în care marile firme industriale opresc producţia, sectorul serviciilor este profund afectat, iar activitatea economică este pe cale de dispariţie, notează Agerpres.

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în “situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.

Măsura vine după ce miniștrii de finanțe din cele 27 de state membre ale UE au adoptat luni o declarație prin care dau undă verde propunerii Comisiei Europene de activare a clauzei derogatorii generale din Pactul de Stabilitate şi de Creştere, ca parte a strategiei sale de a reacţiona rapid, ferm şi coordonat la pandemia de coronavirus. Vineri, într-o decizie fără precedent, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

“Toate măsurile au ca obiectiv sprijinirea afacerilor într-un mod rapid şi nebirocratic. O mare parte din măsuri reprezintă furnizarea de lichidităţi”, a declarat ministrul Economiei, Peter Altmaier. 

Luni, Peter Altmaier și Olaf Scholz, vice-cancelar și ministrul de finanțe, au anunțat că Guvernul de la Berlin își va asuma noi împrumuturi, pentru prima dată din 2013, ca parte a unui pachet de măsuri fără precedent, ce totalizează 750 miliarde de euro, adoptat pentru a amortiza efectele negative ale pandemiei de coronavirus (COVID-19).

După ce au devenit clare implicaţiile economice ale crizei, Executivul german a decis majorarea semnificativă a cheltuielilor şi renunţarea la politica “schwarze Null” (black zero), prin care de ani de zile Germania are un buget echilibrat, nu face noi împrumuturi, iar de şase ani raportează excedente.

Conform unei estimări a Ministerului de Finanţe, economia Germaniei s-ar putea contracta anul acesta cu cel puţin 5%. Anterior, Institutul de cercetări economice Ifo, cu sediul la München, a avertizat că criza coronavirusului ar putea costa economia Germaniei undeva între 255 şi 729 miliarde de euro în 2020 și în funcție de diferite scenarii, economia ar urma să să contracte cu 7,2 până la 20,6%.

Germania se va împrumuta anul acesta cu 156 de miliarde de euro pentru a finanţa măsuri menite să limiteze impactul epidemiei. Un fond de salvare înfiinţat pentru a achiziţiona participaţii în companii şi a finanţa împrumuturi către firme ar putea face datorii de până la 200 de miliarde de euro, dacă va fi necesar. Cifra finală privind suma pusă la dispoziţia fondului depinde de cât de multe companii vor solicita sprijinul Guvernului, a afirmat adjunctul ministrului de Finanţe, Joerg Kukies.

În plus, fondul de stabilitate va oferi garanţii de împrumut de 400 miliarde de euro pentru a evita ca firmele să nu-şi poată plăti datoriile scadente, astfel încât totalul măsurilor de sprijin ajunge la 750 miliarde de euro.

De asemenea, luni a demarat iniţiativa guvernamentală prin care firmele care se confruntă cu dificultăţi beneficiază de împrumuturi de aproximativ 500 miliarde de euro prin banca germană de stat KfW.

Germania este a treia cea mai afectată țară europeană de pandemia de coronavirus, după Italia și Spania, și a cincea la nivel planetar.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

Published

on

© Bundesregierung/ Bergmann

Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat luni Rusia la “paşi fără echivoc” către o dezescaladare la frontiera cu Ucraina, după întâlnirea cu şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, în cadrul primei sale vizite externe la Madrid de la preluarea mandatului.

Ne așteptăm ca Rusia să facă pași fără echivoc în direcția dezescaladării – situația este foarte gravă. Trebuie să facă tot posibilul pentru a preveni escaladarea. Germania și Spania colaborează îndeaproape“, a subliniat cancelarul german în cursul unei conferinţe de presă comune cu Sanchez după întâlnirea de la Palatul Moncloa, în prima sa vizită externă din 2022.

Evoluţia pandemiei, pregătirile pentru summitul NATO care va avea loc în iunie la Madrid, politica energetică europeană, reforma regulilor fiscale ale UE, pactul european privind migraţia şi ameninţarea pe care o reprezintă Rusia pentru Ucraina au fost alte subiecte abordate cu ocazia acestei întâlniri bilaterale. Referitor la summitul NATO de la Madrid, la care aliaţii vor prezenta un nou proiect strategic, Scholz a asigurat că “Germania va contribui maximal la succesul” acestei reuniuni. 

Scholz, care îl va primi marți la Berlin pe secretarul general al NATO, a atras atenţia asupra gravităţii situaţiei, ce reprezintă un “pericol pentru suveranitatea Ucrainei”, astfel încât este necesar să “facem tot posibilul” pentru a evita o intervenţie militară.

“Inviolabilitatea frontierelor este ceva ce trebuie să respectăm”, a subliniat cancelarul german, relatează EFE, potrivit Agerpres. Liderul de la Berlin care a avertizat că mesajul clar al Germaniei este că “orice ameninţare la adresa integrităţii Ucrainei va avea un cost ridicat”.

În aceeaşi ordine de idei, cancelarul a insistat asupra faptului că “orice agresiune militară va avea grave consecinţe politice şi economice”, şi a subliniat importanţa “de a face tot posibilul pentru a nu se ajunge aici”.

La rândul său, premierul Sanchez a subscris afirmaţiilor omologului său german şi a lansat un “apel la detensionare”, precum şi la “respectarea frontierelor” şi “integrităţii teritoriale” a Ucrainei.

De asemenea, el a fost de acord cu Scholz asupra importanţei recunoaşterii tuturor forumurilor de dialog aflate în curs de desfăşurare pentru a reduce tensiunile.

Înaintea cancelarului german, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, avertizase Rusia că va plăti un “cost ridicat” dacă va invada Ucraina, menţionând că Berlinul se angajează să facă tot posibilul pentru a rezolva prin mijloace diplomatice tensiunile reînnoite cu Rusia asupra Ucrainei.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Kiev, unde se află luni în vizită înainte de o deplasare la Moscova, Annalena Baerbock şi-a exprimat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei – într-un moment în care temerile privind un posibil atac rusesc împotriva acestei ţări sunt în creştere -, subliniind că negocierile diplomatice, inclusiv prin ‘formatul Normandia”, care reuneşte Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia, continuă să fie cea mai bună modalitate de a reduce tensiunile.

Vizita lui Scholz la Madrid a avut loc la doar o lună de când i-a luat locul Angelei Merkel şi este şi prima întrevedere cu caracter bilateral între Sanchez şi Scholz, deşi cei doi s-au mai întâlnit la ultimul Consiliu European desfăşurat la Bruxelles. Marți, cancelarul german îl va primi la Berlin pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar miercuri se va adresa la distanță Forumului Economic Mondial de la Davos.

Citiți și Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

Rusia a avansat la mijlocul lunii decembrie o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană. Acestea cuprind în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina și Georgia, şi încetarea oricărei activităţi militare a Alianței şi a SUA în Europa de Est, implicit în țările care au aderat la NATO după 1997. Astfel de cerințe ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Luni, consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.

Miercuri, cele 30 de state membre ale NATO au transmis Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în timp ce au afirmat sprijinul lor pentru politica ușilor deschise a Alianței și pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Între cele două momente de consultări, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe, iar SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.

Totuși, în cadrul discuțiilor de la nivelul OSCE, SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, în timp ce Polonia, țara care asigură președinția OSCE, a dat startul lucrărilor avertizând că “riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

De la Brest, acolo unde a asigurat rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE pentru reuniunea miniștrilor de externe europeni, ministrul de externe Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE. 

Situația rămâne însă tensionată, fiind așteptate noi discuții, în timp ce riscul unei acțiuni militare din partea Rusiei se păstrează ridicată.

Continue Reading

RUSIA

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

Published

on

©Annalena Baerbock/ Twitter

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a asigurat Kievul că țara sa nu va face compromisuri cu privire la principiile fundamentale ale suveranității Ucrainei atunci când va avea o întrevedere cu omologul rus, Serghei Lavrov, programată pentru mâine, și a pledat pentru diplomație, considerând că este ”singura cale” pentru a rezolva tensiunile între Moscova și Occident.

Baerbock, membră a Partidului Verzilor, a precizat în cadrul primei sale vizite la Kiev pentru a marca 30 de ani de relații diplomatice germano-ucrainene, moment ce vine pe un fond de securitate tensionat, că este pregătită pentru un dialog serios cu Rusia, dar nu va fi dispusă să facă pași în spate atunci când vine vorba despre principii de bază precum ”inviolabilitatea frontierelor, dreptul de a alege alianțele și renunțarea la amenințările cu violența”.

 

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Auswärtiges Amt (@auswaertigesamt)

”Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Ucrainei. Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Europei. Pentru fiecare nou act de agresiune Rusia va plăti un preț ridicat din punct de vedere economic, strategic, politic”, a declarat Baerbock într-o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, potrivit The Guardian și Radio Free Europe.

Vizita oficialului german este urmărită cu mare atenție de către administrațiile europene, britanică și americană pentru a observa dacă există o intenție a Germaniei de a recurge la tradiționalul comportament orientat spre dialog bilateral cu Rusia în detrimentul fermității.

Cu toate acestea, Baerbock este privită ca făcând parte din clasa politică tânără puternic angajată în proiectarea drepturilor omului în politica externă și determinată să scoată Berlinul de pe calea disponibilității istorice de a face compromisuri față de Moscova. Va fi frustrant pentru unele țări occidentale dacă Germania va acționa ca o ancoră, în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană au depus eforturi concertate pentru a prezenta un front unit în cadrul NATO.

Detaliind o parte din obiectivele pe care le va urmări în cadrul discuțiilor cu omologul rus, Serghei Lavrov, Baerbock a declarat la Kiev că va explora posibilitatea reluării negocierilor în format Normandia, din care fac parte Rusia, Ucraina, Germania și Franța, cu posibilitatea ca Statele Unite să se alăture acestora pentru a le dinamiza.

”Vreau să aflu de pe teren dacă există dorința identificării unor soluții prin intermediul canalelor diplomatice, mai presus de toate pentru a da din nou viață formatului Normandia și pentru a face în sfârșit progrese cu privire la punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk”, a detaliat ministrul german de externe.

”Cea mai eficientă pârghie pe care o avem pentru a susține Ucraina este angajamentul unanim al UE, G7 și NATO că orice nouă agresiune va avea un preț ridicat pentru regimul rus. Nicio țară nu are dreptul să dicteze altor țări în ce direcție să meargă, ce relații să aibă și la ce alianțe să adere. Suveranitatea Ucrainei nu poate fi și nu va fi niciodată subiectul unor negocieri”, a fost mesajul ferm transmis de Baerbock.

La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a spus că a abordat chestiunea sensibilă a livrărilor de arme către Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat în decembrie Berlinul că împiedică furnizarea de armamente defensive în cadrul cooperării cu NATO, informează AFP, potrivit Agerpres.

”Dialogul nostru cu Germania pe acest subiect va continua. Ştim de unde şi ce fel de arme putem obţine. Ştim foarte bine cum să le folosim pentru a ne apăra teritoriile. Lucrăm la asta în fiecare zi, iar rezultatele nu sunt rele”, a mai declarat Kuleba.

De asemenea, acesta a transmis că ”este important ca nici Berlinul, nici Parisul să nu ia decizii despre Ucraina fără Ucraina și să nu facă niciun joc pe la spatele nostru în relațiile cu Rusia”, a declarat Kuleba, care i-a mulțumit lui Baerbock ”pentru că a adoptat o poziție de principiu”.

Vizita sa are loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Atmosfera s-a inflamat și mai tare în contextul atacului cibernetic asupra unor site-uri ale Guvernului de la Kiev, condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

După oprirea la Kiev, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, urmează să poposească la Mosova pentru discuții cu omologul rus, Serghei Lavrov, pe agenda celor doi aflându-se cel mai probabil subiecte precum comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina sau Nord Stream 2, proiect față de care aceasta și-a exprimat în trecut opoziția. 

Să nu uităm totuși de practica specific germană ce a intrat în jargonul politic ca ”german vote” prin care Guvernul federal vine cu păreri diferite, în funcție de ministrul care își exprimă opinia. 

Așa se face că Berlinul, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că Nord Stream 2 este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Decizia Gazprom, companie care adminsitrează gazoductul mai sus amintit, de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii a fost calificată de Uniunea Europeană drept ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului –  care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a semnalat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Senatul american a dezbătut joi un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Baerbock este conștientă că Joe Biden a respins această intenție republicană de a aplica sancțiuni noi asupra Nord Stream 2 tocmai pentru că dorește conservarea relațiilor, după cum însuși președintele american a declarat de nenumărate ori însă, dacă nu există reciprocitate din partea Berlinului, este posibil ca Washington să își revizuiască atitudinea cu privire la acest gazoduct.

Dovadă în acest sens stă un alt proiect de lege dezvăluit săptămâna trecută de mai mulți senatori democrați de prim rang care vizează pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.

 

 

Continue Reading

U.E.

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniştrii de finanțe din zona euro vor demara luni discuţiile cu privire la modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, care deseori au fost încălcate, astfel încât guvernele să le respecte, a declarat pentru Reuters un oficial din zona euro.

Pactul de stabilitate şi creştere este conceput să oprească guvernele să se împrumute prea mult, în ideea de a proteja valoarea monedei euro. Însă aceste reguli au fost deseori ignorate, ceea ce a condus la criza datoriilor suverane din 2010, deoarece au fost făcute eforturi minime pentru a le pune în aplicare prin introducerea de penalităţi financiare, potrivit Agerpres. 

„Discuţia pleacă de la recunoaşterea faptului că sancţiunile nu au fost utilizate foarte mult. Nu au fost utilizate deloc, ca să fim mai exacţi”, a spus un oficial de rang înalt din zona euro.

Pentru a calma pieţele financiare în momentul cel mai grav al crizei datoriilor, ţările din zona euro au convenit, în 2011, ca sancţiunile financiare pentru ţările care au deficite excesive să fie mai automate şi să depindă mai puţin de contextul politic. Tot atunci a fost introdusă posibilitatea amenzilor pentru guvernele care nu îşi corectează dezechilibrele economice precum deficit sau excedent excesiv de cont curent.

Însă în pofida unor încălcări repetate ale regulilor privind împrumuturile de către Franţa, Italia Spania sau Portugalia, sau a surplusurilor persistente de cont curent ale Germaniei, Comisia Europeană nu a luat măsuri pentru a pedepsi vreo ţară.

Citiți și: Consiliul solicită revenirea, din 2022, la esența Semestrului European și, din 2023, dezactivarea derogării din Pactul de Stabilitate și Creștere, modificări apărute în contextul pandemiei și al coordonării cu MRR

După pandemia de COVID-19, unele ţări din zona euro sunt împovărate de asemenea cu datorii publice mari care nu pot fi diminuate în linie cu cerinţele actuale ale pactului de stabilitate, fără ca economiile lor să intre în recesiune, astfel că ar fi nevoie de o nouă regulă cu privire la reducerea datoriilor.

„De data aceasta există o recunoaştere a faptului că implementarea regulilor depinde de asumarea lor la nivel naţional. Există un acord mai amplu cu privire la acest lucru şi o mare parte din discuţii se îndreaptă spre modul cum poate fi consolidată asumarea”, a adăugat oficialul din zona euro. 

Comisia Europeană a lansat în 2021 o revizuire a Pactului de stabilitate și de creștere înainte de a prezenta o propunere. Normele fiscale sunt în prezent suspendate în contextul pandemiei de COVID-19, dar UE se pregătește să le reintroducă de la începutul anului 2023.

În context, ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a apreciat duminică ca fiind ”învechite” regulile europene referitoare la datoria publică a statelor membre. Acesta a reluat pledoaria președintelui francez, Emmanuel Macron, și a premierului italian, Mario Draghi, de la finalul lunii decembrie.

Continue Reading

Facebook

NATO12 hours ago

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

U.E.12 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

RUSIA15 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.16 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA17 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.18 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO18 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA15 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA17 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA4 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA4 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending