U.E.
Premieră în Germania postbelică și singura înfrângere a Angelei Merkel în alegerile de duminică: Extremiștii acced in Parlament și devin a treia forță politică. Ce înseamnă asta pentru Europa
Published
8 years agoon

Odată cu încheierea alegerilor generale din Germania, cel mai așteptat moment electoral de pe continent din acest an, trei aspecte rămân marcante: reconfirmarea Angelei Merkel pentru un al patrulea mandat de cancelar, revenirea Partidului Social Democrat în opoziție după patru ani și accederea în Parlament, inclusiv drept a treia forță politică, a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, fondat în 2013.

FOTO: Angela Merkel/ Facebook
De departe, ultimul aspect a pus în umbră victoria partidului Angelei Merkel, care conduce neîntrerupt Germania din 2005 în diferite cicluri guvernamentale (2005-2009 cu SPD, 2009-2013 cu liberalii, 2013-2017 cu social-democrații și, cel mai probabil, 2017-2021 cu liberalii și verzii).
”Acest lucru nu va avea nici un efect imediat asupra politicii per se, dar va modifica tonul politic. Într-un cuvânt: lucrurile sunt pe cale să devină mult mai neplăcute”, avertizează Deutsche Welle.
Transformarea AfD în a treia forță politică din Germania, o înfrângere a Angelei Merkel
Pentru un om politic care se pregătește să intre în istorie prin depășirea lui Konrad Adenauer (primul cancelar postbelic) și egalarea lui Helmut Kohl (cancelarul reunificării) în termeni de longevitate la putere, Angela Merkel a ”decontat” în cadrul acestor alegeri o parte din criticile puternice care i-au fost aduse pentru politica sa a ușilor deschise față de migranți.
Pentru prima dată în istoria modernă a Republicii Federale Germane, cetățenii germani au ales un partid de extremă de dreapta care a intrat în premieră în Parlament și s-a poziționat drept a treia forță politică după creștin-democrați și social-democrați.
”Când a fost înființat în 2013, principalul crez al AfD a fost opoziția față de salvarea statelor membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Grecia. Dar, de-a lungul timpului, AfD a devenit, în primul rând, un partid anti-imigrație, această chestiune devenind principala armă electorală a extremiștilor de dreapta și cu care publicul rezonează”, arată un studiu recent al Fundației Bertelsmann.
Schimbarea de optică în discursul politic, coroborată cu abordarea guvernamentală privind migrația în anii de criză 2015-2016, au dus AfD de la un procent de 4.7% la alegerile din 2013 la 13% în acest an, conturând o treia forță politică care promite să transforme Bundestag-ul într-o tribună a discursului împotriva forțelor de guvernământ.
Într-o Germanie în care puterea s-a aflat în mâna unei coaliții CDU/CSU – SPD, cu liberalii în afara Parlamentului și cu o opoziție fadă din partea Verzilor, Alternativa pentru Germania a respins complet politica de deschidere a cancelarului Merkel privind refugiații, dând un semnal pentru rezultatele înregistrate duminică.
O țară divizată după 26 de ani de la reunificare: AfD, a doua forță politică în estul Germaniei
Cu mult mai îngrijorător decât procentul obținut de AfD sunt distribuția votului și profilul alegătorului, relevând riscul unei posibile faliile între vestul și estul țării.
Conform unui grafic Financial Times care citează datele furnizate de Infratest dimap, AfD este o doua forță politică în preferințele alegătorilor în estul Germaniei, la doar 5 puncte procentuale distanță de CDU/CSU.
Potrivit rezultatelor, CDU/CSU a obținut 26.5% în partea de est a țării, iar AfD 21.5%, depășind cu 7 procentuale cel de-al doilea partid al țării, Partidul Social-Democrat.
Mai mult, pe fondul accederii AfD în Parlament atât CDU/ CSU, cât și SPD au pierdut procente semnificative față de momentul alegerilor din 2013.
În vestul Germaniei, creștin-democrații și partenerii lor bavarezi (CSU) au obținut cu 8.2% mai puțin decât în 2013, iar în estul țării cu 12% mai puțin.
Social-democrații au pierdut 5.9% din voturile primite în 2013 în vestul țării și 3.4 în est.
Prin comparație, AfD a obținut cu 15.6% mai multe voturi față de 2013 în estul Germaniei și cu 6.5% în vest.
Dincolo de retorica anti-imigraționistă a Alternativei pentru Germania, distribuția voturilor pe țară indică un potențial risc al divizării politice.
Procentul obținut de AfD nu îi va permite, într-adevăr, formațiunii extremiste să perturbe formarea unei coaliții și asigurarea unei guvernări stabile și puternice de talia unei puteri precum Germania, însă creează o breșă populistă la cel mai înalt nivel politic – Parlamentul unei țări federale – în cea mai puternică țară a Uniunii Europene.
Formarea unei noi coaliții și trecerea SPD în opoziție: un sacrificiu pentru democrație care simplifică ecuația puterii
Anunțul lui Martin Schulz, liderul SPD care a pierdut alegerile de duminică, potrivit căruia social-democrații vor intra în opoziție pentru a rămâne un ”tampon pentru democrație”, dar și revenirea în Parlament a liberarilor (FDP) par să simplifice ecuația puterii de la Berlin.
Mai întâi, acest anunț pune capăt unui al doilea ciclu guvernamental în care Angela Merkel a condus Germania într-o coaliție cu social-democrații, existând semnale pentru o nouă coaliție, de tipul celei din 2009-2013, preponderent de dreapta, cu creștin-democrații și liberalii la timonă.
În al doilea rând, ideea lansată de Schulz, una care accentuează un ”sacrificiu pentru democrație” prin încercarea de a atenua opoziția virulentă pe care AfD o anunță, îi permite Angelei Merkel să formeze un guvern mai apropiat de preferințele sale ideologice, securizându-și un nou mandat în care se poate concentra pe tema viitorului Europei și să continue să reprezinte o ancoră a stabilității în lumea transatlantică.
Mai mult, o coaliție în care SPD nu se regăsește ar urma să stabilească și o linie clară în politica externă a Germaniei și, eventual a Europei. Angela Merkel s-a poziționat pe de o parte într-un partener pragmatic de dialog pentru administrația Trump, în timp ce relația cu Rusia, de pildă, nu va mai avea un interlocutor social-democrat la nivel de diplomație.
Ieșirea SPD de la guvernare arată că, în acest moment, în marile țări europene (cu excepția Italiei) stânga politică este în opoziție și într-un evident recul, iar forțele de centru și de centru dreapta sunt cele care vor decide în majoritate privind viitorul Europei.
Alegerile din Germania și viitorul Europei
La capătul a doi ani – 2016 și 2017 – în care efectul Brexit-ului a devenit antidot împotriva populismului, iar extremiștii au pierdut alegerile din Austria, Olanda și Franța, alegerile din Germania au emanat încă de la începutul perioadei electorale o senzație de liniște și stabilitate cu privire la viitoarea configurație guvernamentală.

Foto: Instagram/Bundeskanzlerin
Cu toate acestea, starea de frământare creată de rezultatele alegerilor nu ține doar de premiera generată de intrarea unei formațiuni de extremă dreapta în Parlament ci și de un semnal pentru democrația europeană.
În condițiile în care populiștii nu au pătruns la putere în urma celor mai importante scrutinuri din ultimul an – alegerile prezidențiale din Austria, alegerile generale din Olanda, alegerile prezidențiale din Franța – iar Europa și-a intensificat dezbaterea și decizia politică spre noi trepte ale integrării, votul primit de AfD produce îngrijorare prin prisma potențialelor efecte pe termen mediu.
În pofida acestui semnal Europa este echipată complet pentru viitor. Momentele electorale europene de care mulți se temeau după Brexit s-au încheiat cu o victorie atât a continuității, cât și a unui plus de vigoare în fața populismului deșănțat.
”Continuăm cu hotărâre cooperarea noastră esențială pentru Europa și țările noastre“, este și mesajul transmis de către președintele francez către Angela Merkel.
Reforma euro și a Schengen sau viitorul UE-27 nu mai sunt teme prizoniere discursului politic de campanie, iar Consiliul European din decembrie va trebui să marcheze un progres substanțial după Bratislava Roadmap 2016, Cartea Albă a Comisiei Europene sau Declarația UE de la Roma.
Va fi UE 27 fără grija retoricii cu iz electoral pentru următorii doi ani, deoarece, așa cum spunea Jean-Claude Juncker în discursul privind Starea Uniunii în mai-iunie 2019 cetățenii europeni au o întâlnire cu democrația în cadrul alegerilor europarlamentare.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”
Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat
Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune
UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare
China pledează pentru o colaborare consolidată cu Banca Centrală Europeană
Fost șef al Comitetului Militar NATO, președintele ceh cere o “autonomie” europeană mai mare în NATO: Rolul SUA în securitatea Europei s-a modificat
COMISIA EUROPEANA
Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat
Published
22 hours agoon
June 13, 2025
Uniunea Europeană va avea nevoie de investiții de aproximativ 241 miliarde de euro până în 2050 pentru a extinde durata de viață a reactoarelor nucleare existente și pentru a construi noi reactoare de mari dimensiuni, potrivit celui de-al optulea Program Ilustrativ pentru Energie Nucleară (PINC), publicat de Comisia Europeană. Investiții suplimentare vor fi necesare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), reactoarelor modulare avansate (AMR), microreactoarelor și fuziunii nucleare pe termen lung.
Comisia subliniază că, pentru unele state membre, energia nucleară este o componentă esențială în strategiile de decarbonizare, competitivitate industrială și securitate energetică. Se estimează că, până în 2040, peste 90% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană va proveni din surse decarbonizate – în principal energie regenerabilă, completată de energia nucleară.
Capacitatea instalată de energie nucleară în UE este preconizată să crească de la 98 GWe în 2025 la aproximativ 109 GWe în 2050.
„Pentru a realiza cu adevărat tranziția către energie curată, avem nevoie de toate soluțiile energetice cu emisii zero și scăzute de carbon. Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat. Asigurarea condițiilor-cadru necesare va permite UE să își mențină leadershipul industrial în acest sector, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță și o gestionare responsabilă a deșeurilor radioactive”, a declarat Dan Jørgensen, comisar european pentru Energie și Locuințe.
Comisia atrage atenția că păstrarea standardelor ridicate de siguranță nucleară, securitate și garanții, precum și gestionarea responsabilă a deșeurilor radioactive, rămân priorități esențiale. Sunt necesare progrese în dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea deșeurilor și combustibilului nuclear uzat, dar și în eficientizarea proceselor de dezafectare.
Programul PINC mai evidențiază nevoia de cooperare între autoritățile naționale de reglementare pentru accelerarea proceselor de licențiere, precum și colaborarea internațională cu parteneri de încredere pentru diversificarea surselor de combustibil nuclear.
Totodată, Comisia susține formarea profesională a forței de muncă, atragerea de talente noi și sprijinirea startup-urilor inovatoare din domeniul nuclear, în paralel cu promovarea și comercializarea noilor tehnologii de vârf – precum SMR-urile, AMR-urile și fuziunea nucleară.
Prin acest program, UE urmărește să consolideze poziția industriei nucleare europene într-un sector strategic, care să contribuie decisiv la atingerea obiectivelor climatice ale continentului.
G7
În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7
Published
23 hours agoon
June 13, 2025By
Teodora Ion
Comisia Europeană a plătit cea de-a cincea tranșă din împrumutul excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) acordat Ucrainei, în valoare de 1 miliard de euro.
Gestul, care vine înainte de summitul G7 din Canada, consolidează și mai mult rolul UE de cel mai mare donator al Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, cu un sprijin total care se apropie de 150 de miliarde de euro.
Asistența macrofinanciară (AMF) în valoare de 18,1 miliarde de euro acordată de UE face parte din inițiativa privind accelerarea veniturilor extraordinare (ERA) condusă de G7, care urmărește să ofere Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro.
Aceste împrumuturi urmează să fie rambursate folosind veniturile provenite din inghețaea activelor statului rus deținute în UE, arată Comisia Europeană într-un comunicat.
Cu această ultimă plată, totalul împrumuturilor acordate de Comisie Ucrainei în cadrul mecanismului mai sus menționat ajunge la 7 miliarde de euro de la începutul anului 2025.
După cum au convenit liderii europeni în cadrul Consiliului European extraordinar de la începutul lunii martie și după cum a reiterat președinta Ursula von der Leyen, Comisia este pregătită să suplimenteze contribuția UE la inițiativa împrumuturilor ERA, dacă este necesar. Comisia rămâne în contact strâns cu autoritățile ucrainene în ceea ce privește plățile viitoare.
În cazul în care Ucraina prezintă o cerere, Comisia este pregătită să răspundă rapid.
Acest lucru ar permite UE să sprijine orice creștere esențială a cheltuielilor militare în săptămânile și lunile următoare, contribuind la asigurarea unei poziții puternice a Ucrainei înaintea oricăror potențiale negocieri de pace.
INTERNAȚIONAL
Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune
Published
1 day agoon
June 13, 2025
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit joi, la Kiev, cu ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, pentru a discuta despre dezvoltarea comună a unor sisteme de armament moderne, precum rachetele de croazieră cu rază lungă de acțiune, dronele și rachetele tactice. Cu acest prilej, oficialul german a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 9 miliarde de euro, relatează DW.
„Imaginea războiului s-a schimbat”, a declarat Pistorius în cadrul vizitei. „Dacă la început erau în centrul atenției avioanele de luptă și tancurile, apoi mulți ani a fost vorba despre artilerie — și încă este —, acum conflictele moderne se concentrează tot mai mult pe războiul electromagnetic și pe drone”, a subliniat ministrul german.
Cei doi oficiali au discutat despre localizarea producției de sisteme de apărare aeriană în Ucraina și au convenit asupra unor investiții suplimentare în industria de apărare – în special creșterea producției comune de arme atât în Ucraina, cât și în Germania, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale de la Kiev.
„Când vorbim despre producție, ne referim la capacitățile noastre pe distanțe lungi – dronele noastre, tehnologiile ucrainene în domeniul rachetelor și alte instrumente cu rază lungă de acțiune”, a declarat Zelenski.
La rândul său, ministrul german al apărării a subliniat eficacitatea dronelor ucrainene, utilizarea lor pe câmpul de luptă și expertiza tehnologică dobândită de Ucraina în lupta împotriva agresiunii ruse.
„Cu toții trebuie să învățăm din asta. Și cred că trebuie să avansăm și în sectorul industrial. De aceea vorbim despre parteneriatele pe care vrem să le construim. Vrem mai multe astfel de parteneriate, atât în Germania, cât și în Ucraina, pentru a accelera producția de arme în interesul comun și pentru a ne consolida astfel capacitățile de descurajare și apărare”, a declarat Boris Pistorius.
Conform planului, Germania va contribui cu finanțarea, în timp ce Ucraina va furniza expertiza tehnică. Primele sisteme produse în comun ar putea deveni operaționale în următoarele luni.
În cadrul aceleiași vizite, Pistorius a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina în valoare totală de 9 miliarde de euro pentru anul 2025, reafirmând astfel angajamentul noii guvernări germane față de Kiev. „Vizita mea subliniază sprijinul constant al Germaniei pentru Ucraina”, a declarat oficialul. O parte a finanțării va fi direcționată spre producția de arme cu rază lungă de acțiune.
Totuși, Pistorius a reiterat poziția Berlinului privind refuzul de a livra rachete de croazieră Taurus Ucrainei, în ciuda cererilor repetate ale autorităților de la Kiev.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Premierul Cătălin Predoiu, la aniversarea a 40 de ani de la Acordul Schengen: România se bucură acum de apartenența la acest cadru esențial al integrării europene

145 de ani de relații diplomatice România – SUA. Nicușor Dan: Sunt pregătit să colaborez cu președintele Trump pentru a atinge întregul potențial al parteneriatului nostru

Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”

Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu

Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare

Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

Trump avertizează Iranul după ce Israel a atacat instalații nucleare iraniene: “Încheiați un acord înainte să nu mai rămână nimic”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Comisia Europeană: România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene