Connect with us

CONSILIUL UE

Premieră în istoria UE: Statele membre au impus primele sancțiuni împotriva atacurilor cibernetice comise de hackerii ruși și chinezi

Published

on

© European Commission/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a decis joi să impună măsuri restrictive împotriva a șase persoane și trei entități răspunzătoare de diferite atacuri cibernetice sau implicate în acestea.

Sancțiunile se numără printre opțiunile aflate în setul de instrumente ale UE pentru diplomația cibernetică, menite să prevină, să înfrâneze și să combată activitățile cibernetice răuvoitoare îndreptate împotriva UE sau a statelor sale membre, iar UE a utilizat astăzi pentru prima oară acest instrument, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Din ele fac parte tentativa de atac cibernetic împotriva OIAC (Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice) și cele cunoscute de public sub denumirile „WannaCry”, „NotPetya”, și „Operation Cloud Hopper”.

”Aceste măsuri rezultă în urma voinţei UE şi a statelor sale membre de a proteja integritatea, securitatea, bunăstarea socială şi prosperitatea societăţilor noastre libere şi democratice, precum şi ordinea bazată pe reguli şi buna funcţionare a organizaţiilor internaţionale”, a explicat, într-un comunicat, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Cei patru cetăţeni ruşi sancţionaţi au fost acuzaţi pentru o tentativă de piratare a sistemului informatic de la sediul OIAC din Haga, în aprilie 2018, informează Agerpres. Ei au fost identificaţi şi expulzaţi. Coordonarea operaţiunii de piratare a fost pusă pe seama GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse.

Cei doi cetăţeni chinezi au fost implicaţi în 2010 în operaţiunea “Cloud Hopper” împotriva sistemelor informatice ale unor companii multinaţionale pe şase continente – inclusiv companii stabilite în UE -, care a permis obţinerea unui acces neautorizat la date comerciale sensibile, ceea ce a provocat pierderi economice importante. Compania chineză Huaying Haitai este acuzată că a susţinut financiar acest atac cibernetic.

Atacurile ”Wanna Cry” şi ”Not Petya” s-au desfăşurat în 2017 cu ajutorul unor programe malware şi au fost acţiuni de piratare cu răscumpărare. Compania nord-coreeană Chosun Expo este acuzată că a sprijin aceste atacuri financiar, tehnic şi material şi că are legături cu grupul de hackeri nord-coreeni Lazarus Group. 

Sancțiunile includ o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor. În plus, li se interzice persoanelor și entităților din UE să pună fonduri la dispoziția celor incluși pe listă.

Aceste sancțiuni adoptate sunt primele astfel de măsuri punitive asumate de Uniunea Europeană după preluarea de către Germania a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Germania a făcut o propunere oficială în acest sens  la 13 iulie. 

Sancțiunile sunt primele bazate pe un regim nou, introdus de Uniunea Europeană anul trecut pentru a contracara crimele cibernetice.

Baza acestui set de sancțiuni stă într-o decizie adoptată în 2017 de Consiliul Uniunii Europene, care a elaborat un cadru pentru un răspuns comun al UE la activitățile cibernetice dăunătoare, cunoscut sub denumirea de „Setul de instrumente pentru diplomația cibernetică a UE”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Instrumentul de condiționare a fondurilor UE de statul de drept va fi unul puternic

Published

on

Noul instrument de suspendare a fondurilor UE în cazul statelor membre care vor înregistra derive de la valorile democratice nu a fost diluat, a declarat un oficial senior din echipa preşedinţiei Germaniei a Consiliului UE, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“Munca la mecanismul de protejare a statului de drept va continua pe baza propunerii care este discutată din 2018”, a declarat sursa pentru dpa, contrazicând afirmaţiile Ungariei şi Poloniei că respectivul mecanism ar fi fost lăsat fără mijloace de acţiune în timpul negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al UE.

Acordul fără precedent la care au ajuns cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană privind planul de 1.824 de miliarde de euro cuprinde, în premieră, un regim de condiționalitate privind statul de drept în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii. Liderii europeni au depășit dificultățile în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept.

Interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în conformitate cu principiile generale incluse în tratatele Uniunii, în special valorile articolului 2 din TUE. Consiliul European subliniază importanța protecției intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanța respectării statului de drept. Pe baza acestui context, un regim de condiționalitate va fi introdus pentru a proteja bugetul și Next Generation EU“, se arată în concluziile adoptate.

Conform documentului agreat, pașii procedurali se vor desfășura după cum urmează: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.

De asemenea, textul, disponibil la paginile 15-16 din documentul de concluzii, prevede că o astfel de problemă va fi discutată și în Consiliul European, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.

Liderii statelor membre invită, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte noi măsuri pentru protejarea bugetului UE și instrumentului Next Generation EU împotriva fraudei și deficiențelor.

“Aceasta va include măsuri pentru a asigura colectarea și comparabilitatea informațiilor privind beneficiarii finali ai finanțării UE în scopul controlului și auditului, care vor fi incluse în actele de bază relevante. Combaterea fraudei necesită o implicare puternică a Curții de Conturi Europene, OLAF, Eurojust, Europol și, după caz, EPPO, precum și a autorităților competente ale statelor membre”, se arată în document.

Vorbind într-o conferință comună de presă, prim-miniștrii Poloniei și Ungariei, statele care s-au opus unor condiționări stricte și împotriva cărora instituțiile UE au activat deja articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări grave ale valorilor europene, au spus că în acordul propus nu există nicio legătură directă între statul de drept și fonduri.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a numit procurorii din cadrul Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi. România va fi reprezentată de Cătălin-Laurenţiu Borcoman

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a numit luni procurorii din cadrul Parchetului European (EPPO) care va fi condus de Laura Codruţa Kövesi şi în care România va fi reprezentată şi de Cătălin-Laurenţiu Borcoman, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Un număr de 14 procurori europeni, printre care şi cel român, au fost numiţi pentru un mandat de şase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani prin decizie a Consiliului UE. Alţi opt au fost numiţi pentru o perioadă de trei ani, întrucât normele tranzitorii aplicabile primului mandat de la înfiinţarea EPPO prevăd că procurorii europeni din o treime din statele membre, selectaţi prin tragere la sorţi, vor deţine un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit. Este cazul procurorilor din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Portugalia.

Procurorii europeni vor supraveghea investigaţiile şi urmăririle penale şi vor constitui Colegiul EPPO, împreună cu procurorul-şef european.

Fiecare stat membru şi-a desemnat candidaţii pentru funcţia de procuror european, care trebuiau să fie membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii respectivului stat membru, să prezinte toate garanţiile de independenţă şi să deţină calificările necesare pentru numirea, în statele lor membre respective, în funcţii înalte din cadrul parchetelor şi al magistraturilor. De asemenea, ei trebuiau să aibă o experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Juriul de selecţie a întocmit apoi avizele motivate şi clasamentul pentru fiecare dintre candidaţii desemnaţi care au îndeplinit condiţiile. După primirea avizelor motivate, Consiliul a selectat, pentru fiecare stat membru participant, unul dintre candidaţi şi l-a numit în funcţia de procuror european.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

În 2019, Laura Codruţa Kövesi a fost numită de către Consiliu și Parlamentul European prima procuroare-șefă europeană.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Se preconizează că EPPO își va începe activitatea la sfârșitul anului 2020. Va avea sediul la Luxemburg.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Franța avertizează: La negocierile de la Bruxelles se joacă viitorul Europei. Miza este prezenţa Europei printre marile puteri mondiale în secolul al XXI-lea

Published

on

© European Union 2018

Un acord este posibil şi un acord este necesar la Bruxelles între statele europene asupra planului de relansare a economiei UE, a apreciat luni ministrul francez al finanţelor Bruno Le Maire, după trei zile de negocieri care până acum nu au dus la un rezultat, informează AFP.

“Miza negocierii care are loc astăzi la Bruxelles este prezenţa Europei printre marile puteri mondiale în secolul al XXI-lea” sau absenţa ei, a atenţionat Le Maire la postul RMC-BFMTV, citat de Agerpres.

Viitorul Europei în secolul al XXI-lea este cel care se joacă în orele următoare la Bruxelles“, a insistat ministrul francez, în condiţiile în care preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a denunţat ferm, duminică, reaua voinţă a unor omologi ai săi.

“Preşedintele Republicii Franceze şi cancelarul (federal german Angela Merkel) nu contenesc să lupte pentru a face să fie înţeleasă miza acestei negocieri”, a subliniat La Maire.

Referitor la statele aşa-zis “frugale” (Olanda, Suedia, Danemarca, Austria), ministrul francez a declarat că îşi doreşte “ca aceste state să-şi poată depăşi interesele naţionale pentru a înţelege că există un interes general european, care este cel de a avea propriile noastre tehnologii, propria noastră inteligenţă artificială în faţa Chinei şi SUA, propriile noastre tehnologii pentru vehiculul autonom”.

“Dacă nu vom ieşi mai puternici din această criză economică, adunându-ne forţele, având aceste 500 de miliarde de euro subvenţii europene ce le vor permite economiilor să repornească, vom înregistra o asemenea întârziere pe care nu o vom recupera niciodată”, a mai avertizat Bruno Le Maire.

Summitul Uniunii Europene consacrat obținerii unui acord uriaș pentru relansarea economică post-COVID-19 a fost prelungit pentru a patra zi, urmând a fi reluat luni, la ora 17:00, după negocieri care au început duminică dimineață și care s-au încheiat fără succes luni, în jurul orei 07:00, din cauza opoziției statelor frugale de a accepta un plan de relansare de 750 de miliarde de euro bazat în principal pe granturiCei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au prelungit summitul în speranța că vor depăși blocajele și divergențele și vor ajunge la un acord asupra planului de aproximativ 1.800 de miliarde de euro compus din fondul de redresare și bugetul multianual pe șapte ani. Un compromis continuă să fie împiedicat de poziția statelor frugale, care în frunte cu Olanda și Austria vor condiții mai stricte și subvenții mai puține pentru statele afectate de criză, o condiție greu de acceptat de statele din sud, dar și de Germania și Franța.

Presa de la Bruxelles notează că președintele Consiliului European urmează să vină cu nouă propunere, care cuprinde 390 de miliarde de euro granturi din totalul de 750 de miliarde de euro.

Discuţiile din timpul dineului s-au concentrat pe posibilitatea reducerii cuantumului subvenţiilor la 400 de miliarde de euro din totalul fondului de relansare, faţă de 500 de miliarde de euro iniţial, la limita a ceea ce Franţa şi Germania, principalii susţinători ai planului de relansare economică, sunt gata să accepte. În această variantă, cuantumul împrumuturilor din valoarea pachetului general ar fi de 350 miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială, în valoare de 250 miliarde de euro. O altă propunere vehiculată a vizat o distribuție egală a planului de 750 de miliarde de euro în 375 de miliarde de euro în granturi și 375 de miliarde de euro în împrumuturi.

De asemenea, preşedintele Consiliului European Charles Michel a făcut presiuni duminică seara asupra liderilor din statele membre UE pentru ca aceştia să nu prezinte imaginea “unei Europe slabe” şi să fie de acord cu planul de relansare economică post-coronavirus pentru a evita un eşec al negocierilor.

“Întrebarea este următoarea: cei 27 lideri responsabili în faţa popoarelor Europei sunt capabili să construiască încredere şi unitate europeană? Sau, printr-o ruptură, vom prezenta chipul unei Europe slabe, subminate de neîncredere?”, a spus Charles Michel în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE, care se află în negocieri dificile la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European care a început vineri și va continua și luni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending