Connect with us

CONSILIUL UE

Premieră în istoria UE: Ungaria, sancționată cu tăierea a 6,3 miliarde de euro fonduri europene din cauza statului de drept. Planul de redresare de 5,8 miliarde de euro, aprobat sub condiția îndeplinirii a 27 “super obiective”

Published

on

© European Union

Statele membre ale UE au dat undă verde luni seară planului național de redresare și reziliență al Ungariei, cu o alocare de 5,8 milioane de euro sub formă de granturi, însă, în egală măsură, ambasadorii țărilor UE au aprobat suspendarea a 6,3 miliarde de euro din fondurile europene destinate Budapestei, într-o decizie cu caracter istoric, fiind pentru prima dată când un stat membru este sancționat sub prevederile mecanismului de condiționalitate privind statul de drept.

Mai întâi, statele membre ale UE au salutat evaluarea pozitivă a planului național de redresare și reziliență al Ungariei de către Comisia Europeană, iar la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, ambasadorii statelor membre ale UE au decis să recomande Consiliului să adopte decizia de punere în aplicare prin care să aprobe planul național al Ungariei, se arată într-un comunicat.

Această decizie vine după o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al Ungariei de către Comisia Europeană. Planurile naționale trebuie să respecte recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020 și să reflecte obiectivele generale ale UE de a crea o economie mai ecologică, mai digitală și mai competitivă.

În urma adoptării oficiale a deciziei și a îndeplinirii a 27 de “super obiective” privind reformele instituționale pentru consolidarea statului de drept, Ungaria va putea utiliza fondurile mecanismului până la o alocare totală de 5,8 miliarde de euro sub formă de granturi. Această finanțare va permite Ungariei să își stimuleze redresarea economică în urma pandemiei COVID-19 și să finanțeze tranziția ecologică și digitală.

Într-un comunicat separat, Consiliul a anunțat că ambasadorii statelor membre ale UE au recomandat Consiliului să adopte, prin procedură scrisă, o decizie de punere în aplicare în temeiul regulamentului privind condiționalitatea în ceea ce privește Ungaria.

Recomandarea înseamnă că Comitetul Reprezentanților Permanenți a găsit majoritatea calificată necesară pentru a impune măsuri de protejare a bugetului Uniunii împotriva consecințelor încălcării principiilor statului de drept în Ungaria, în ceea ce privește achizițiile publice, eficacitatea acțiunilor de urmărire penală și lupta împotriva corupției în Ungaria, arată sursa citată.

Impactul bugetar al acestei suspendări se ridică la aproximativ 6,3 miliarde de euro în angajamente bugetare.

În cursul procedurii, Ungaria s-a angajat să adopte o serie de măsuri de remediere considerate de Comisie ca fiind capabile să răspundă preocupărilor exprimate, dacă sunt luate împreună și puse în aplicare în mod corect și eficient.

Având în vedere faptul că măsurile de remediere adoptate până în prezent de Ungaria prezintă deficiențe semnificative care compromit în mod serios caracterul adecvat al acestora pentru a aborda încălcările principiilor statului de drept identificate de Comisie în propunerea sa, Consiliul consideră că riscul care rezultă pentru bugetul Uniunii rămâne ridicat.

Cu toate acestea, având în vedere numărul și importanța măsurilor de remediere care au fost puse în aplicare în mod satisfăcător de către Ungaria și având în vedere gradul de cooperare, ar fi o “aproximare rezonabilă” să se stabilească riscul rămas pentru buget la 55% din angajamentele programelor în cauză.

Regulamentul privind condiționalitatea este un instrument care vizează protecția bugetului Uniunii și a intereselor financiare ale Uniunii.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adopta revizuirea regulamentului privind orientările UE referitoare la dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport (TEN-T).

Noul act normativ vizează construirea unei rețele de transport fiabile, fără întreruperi și de înaltă calitate, care să asigure o conectivitate durabilă în întreaga Europă, fără discontinuități fizice, blocaje și legături lipsă, informează instituția printr-un comunicat

”Rețeaua TEN-T este un instrument-cheie al politicii de transport a UE, cu o contribuție uriașă la obiectivele noastre de mobilitate durabilă, precum și la coeziunea economică, socială și teritorială. Adoptarea de astăzi a regulamentului revizuit reprezintă cu siguranță o piatră de hotar pentru o rețea durabilă și rezistentă în Europa, care ar trebui să răspundă preocupărilor cetățenilor și întreprinderilor noastre în materie de mobilitate în anii următori”, a subliniat Georges Gilkinet, viceprim-ministru belgian și ministru al mobilității.

Rețeaua TEN-T va fi dezvoltată sau modernizată pas cu pas, noul regulament stabilind termene clare pentru finalizarea acesteia în trei etape: până în 2030 pentru rețeaua centrală, 2040 pentru rețeaua centrală extinsă și 2050 pentru rețeaua globală.

Noul termen intermediar de 2040 a fost introdus pentru a devansa finalizarea proiectelor de mare anvergură, în principal transfrontaliere, cum ar fi conexiunile feroviare lipsă, înainte de termenul limită de 2050, care se aplică rețelei extinse, cuprinzătoare. De exemplu, noile conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și între Budapesta și București trebuie finalizate până în 2040.

Ca un alt exemplu, la finalizarea rețelei, pasagerii vor putea călători cu trenul între Copenhaga și Hamburg în 2,5 ore, în loc de 4,5 ore, cât este necesar în prezent.

Pentru a se asigura că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaționale reale și prin integrarea căilor ferate, rutiere și navigabile, noul regulament reunește coridoarele rețelei principale cu coridoarele de transport feroviar de marfă în așa-numitele ”coridoare europene de transport”. 

Aceste coridoare sunt de cea mai mare importanță strategică pentru dezvoltarea unor fluxuri de transport de mărfuri și de pasageri durabile și multimodale în Europa.

În cele din urmă, ca răspuns la impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a asigura o mai bună conectivitate cu principalele țări vecine, noul regulament extinde patru coridoare europene de transport din rețeaua TEN-T către Ucraina și Moldova, retrogradând în același timp conexiunile transfrontaliere cu Rusia și Belarus.

În urma adoptării de astăzi, actul legislativ va fi semnat de președinții Consiliului și Parlamentului European înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în următoarele săptămâni. Regulamentul revizuit va intra în vigoare la douăzeci de zile după această publicare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF) în sprijinul Forțelor Armate ale Republicii Moldova pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale țării.

Măsura de asistență adoptată este în valoare de 9 milioane de euro și va finanța interceptoare cu rază scurtă de acțiune ale sistemelor de apărare aeriană în beneficiul Forțelor Armate ale Republicii Moldova, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceasta completează o măsură de asistență în valoare de 41 de milioane de euro adoptată la 4 aprilie 2024, care a urmărit modernizarea capacităților de apărare ale Forțelor Armate ale Republicii Moldova în domeniile mobilității, supravegherii aeriene, războiului electronic și logisticii.

Bazându-se pe patru măsuri de asistență anterioare ale Instrumentului european pentru pace începând cu 2021, acest sprijin va continua să permită Forțelor Armate ale Republicii Moldova să își îmbunătățească eficacitatea operațională, să accelereze îndeplinirea standardelor UE și interoperabilitatea și, astfel, să protejeze mai bine infrastructura civilă critică, precum și civilii în situații de criză și de urgență.

De asemenea, va spori capacitățile Republicii Moldova de a participa la misiunile și operațiunile militare ale politicii de securitate și apărare comună ale UE.

Cu această nouă acțiune, sprijinul acordat Moldovei de către EPF se ridică până în prezent la 137 de milioane de euro. Anul trecut și în 2022, UE a adoptat măsuri de asistență în valoare de 40 de milioane de euro fiecare. Prima măsură de asistență adoptată în decembrie 2021 a fost în valoare de 7 milioane de euro.

UE se angajează să ofere tot sprijinul relevant pentru Moldova în abordarea provocărilor cu care se confruntă ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și să consolideze rezistența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei.

Instrumentul european pentru pace a fost înființat în martie 2021 pentru a finanța toate acțiunile din cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC) în domeniile militar și de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională. În special, Facilitatea europeană de sprijinire a păcii permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește aspectele militare și de apărare.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Înaintea alegerilor europene și preluării președinției Consiliului UE, Viktor Orban cere un pact suveranist de dreapta împotriva “federalismului de la Bruxelles”

Published

on

© European Union 2023

Premierul ungar Viktor Orban a cerut marţi un pact între liderele extremei-drepte din Italia şi Franţa, Giorgia Meloni şi Marine Le Pen, aflate în grupuri politice europene distincte, evocând o “oportunitate istorică pentru a schimba majoritatea” în Parlamentul European la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie.

Pentru aceasta a schimba raportul de forțe din interiorul legislativului european, a remarcat Orban, “partidele de dreapta trebuie să colaboreze; suntem în mâinile a două femei care trebuie să ajungă la un acord”.

“Această Comisie Europeană a eşuat în agricultură, război, imigraţie şi economie. Acum trebuie să plece!”, a spus Orban într-un interviu acordat publicaţiei italiene Il Giornale, în care a cerut mai multă colaborare între partidele suveraniste europene împotriva “federalismului de la Bruxelles”, relatează Agerpres.

El ar dori ca în viitorul Parlament European să fie creat “un nou mare grup al dreptei europene”. Dacă nu, “am dori să ne alăturăm grupului ECR, deşi suntem conştienţi că există chestiuni care ne pot separa de unele partide care fac parte din acelaşi grup, începând cu viziunea asupra războiului din Ucraina”, a mai spus Orban.

Este pentru a doua oară în mai puțin de o săptămână când premierul maghiar, a cărui țară va prelua 1 iulie președinția Consiliului UE, cere extremei-drepte să coopereze în viitorul Parlament European și afirmă principalul său obiectiv, și anume să “să scape de actuala conducere” a Comisiei Europene.

Afirmațiile lui Orban vin să-l poziționeze pe acest ca jucător activ în negocierile ce vor urma după alegerile europene din 6-9 iunie, mai ales că Ungaria va începe la 1 iulie mandatul său semestrial la cârma Consiliului. Președinția maghiară în fruntea UE este pusă deja în gardă de avertismentul președinției actuale a Consiliului UE, cea belgiană, care a cerut prin ministrul de externe Hadja Labib ca guvernele țărilor UE ”să meargă până la capăt” cu procedura ”nucleară” deschisă împotriva Budapestei, și anume articolul 7 din tratatul UE, care prevede, în ultimă instanță, retragerea dreptului de vot pentru statul membru care încalcă valorile europene.

Candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, actuala președintă a CE Ursula von der Leyen, se confruntă cu un tir virulent de critici după ce a lăsat să se înțeleagă, dacă totuşi nu va beneficia de majoritatea dorită în noul Parlament European pentru a obţine un nou mandat la conducerea Comisiei, că ar fi deschisă unei înţelegeri cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid “Fratelli d’Italia” (Fraţii Italiei) se află în acest grup.

Ea a dezvăluit și condițiile în care ar accepta un astfel de pact politic și și-a apărat această poziție susținută la Bruxelles în cadrul dezbaterii cu contracandidații săi, inclusiv Nicolas Schmit, și într-un interviu acordat la finalul săptămânii trecute. Criteriul este ca acești parlamentari să fie în favoarea Europei, a statului de drept, a Ucrainei și împotriva Rusiei, a spus von der Leyen.

Însă, Franța și Germania au transmis, atât voalat, cât și direct, că ar putea torpila un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene dacă aceasta acceptă o majoritate cu dreapta suveranistă sau extrema-dreaptă. În context, Parisul a testat apele privind scenariul înlocuirii lui von der Leyen cu fostul premier italian Mario Draghi.

Mai mult, ca urmare a acestui val stârnit de afirmațiile lui von der Leyen, premierul italian Giorgia Meloni, al cărei partid face parte din ECR, a sugerat că Italia ar putea juca un rol cheie în obţinerea “unei majorităţi diferite” formată din partide conservatoare şi de extremă-dreapta în Parlamentul European. Poziția lui Meloni pare să fi reprezentat o continuare a propunerii făcute de Marine Le Pen, lidera grupului partidului de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement National, RN) din legislativul francez şi fostă preşedintă a partidului, de a crea “al doilea cel mai mare grup în Parlamentul European”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO2 hours ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA2 hours ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.3 hours ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.4 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE4 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.5 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE5 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.5 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA6 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending