Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Premieră în Uniunea Europeană: Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni se reunesc la Bruxelles pentru a stabili mandatul de negociere privind ieșirea Marii Britanii din UE

Published

on

Liderii Uniunii celor 27 – dintre care Klaus Iohannis, Angela Merkel, Francois Hollande, Mariano Rajoy, Paolo Gentiloni sau Mark Rutte – decid sâmbătă liniile generale ale mandatului de negocieri pe care Uniunea Europeană le va derula împreună cu Marea Britanie, la o lună distanță după ce Regatul Unit a devenit primul stat din istorie care activează clauza de retragere din UE prevăzută la articolul 50 al Tratatului.

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

Summitul UE-27 de la Bruxelles va fi prima reuniune a liderilor europeni după ce Marea Britanie a trimis, în mod oficial, scrisoarea de notificare privind ieșirea din Uniunea Europeană, dar și prima lor întrunire după summitul aniversar de la Roma, acolo unde și-au reafirmat angajamentul pentru unitate, o poziționare politică care se așteaptă a fi regăsită și în privința negocierilor pentru Brexit.

În cadrul scrisorii tradiționale adresată liderilor europeni pentru a-i invita la Consiliul European, Donald Tusk, președintele instituției, a prefațat, din nou, liniile directoare, principiile și condițiile în care Uniunea celor 27 va negocia cu Marea Britanie.

Donald Tusk: Întâi rezolvăm trecutul și apoi discutăm despre viitor

“Nu vom discuta relațiile noastre viitoare cu Regatul Unit până nu vom înregistra progrese suficiente asupra subiectelor importante privind retragerea Marii Britanii din UE. Cu alte cuvinte, înainte de a discuta despre viitorul nostru, trebuie să rezolvăm mai întâi trecutul nostru”, a transmis Tusk (mai multe detalii aici).

Sesiunea specială a Consiliului European, dedicată activării de către Marea Britanie a articolului 50 privind retragerea din Uniunea Europeană, are loc la o lună distanță după ce Regatul Unit a notificat în mod oficial Consiliului European intenția sa de a părăsi UE (29 martie 2017). 

Prioritățile UE în negocieri: Ce conține documentul care va fi adoptat de liderii UE – disponibil AICI

Președintele Consiliului European a prezentat ulterior primirii scrisorii de la Londra liniile mari ale planului său de tratative cu Marea Britanie, document ce va fi adoptat de summitul extraordinar al UE-27 din 29 aprilie.

FOTO: Donald Tusk/ Twitter

Principalele priorități ale Uniunii Europene în negocierile cu Marea Britanie vor fi situația cetățenilor europeni din Regatul Unit – peste 3 milioane – dar și a cetățenilor britanici din UE – peste 1 milion. Alături de acestea se află problematica bugetului european și chestiunea frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord și acordul de la Belfast din 1998.

Semnalul pentru Regatul Unit este extrem de clar: UE va negocia cu Marea Britanie nu acord bilateral numai după ce aceasta va deveni un stat terț în relația cu Uniunea, iar negocierile vor fi purtate pe principiul unui singur pachet. Cu alte cuvinte, acordul de retragere va fi aprobat ca un întreg și nu pe bucăți și prevederi individuale.

În document este prezentată și viziunea UE cu privire la prima fază a negocierilor: soluționarea aspectelor ce țin de drepturile și obligațiile Marii Britanii care derivă din statutul său de membru al Uniunii Europene și furnizarea unor certitudini legale și juridice pentru cetățeni, companii și parteneri internaționali.

Consiliul European setează în acest document și orizontul pentru încheierea acordului în baza negocierilor demarate sub articolul 50: termenul de doi ani se încheie pe 29 martie 2019, ceea ce coincide cu perioada în care România va exercita, în premieră, președinția Consiliului UE. Cu toate acestea, există o temere substanțială în rândul oficialilor europeni cu privire la imposibilitatea de a finaliza procesul de ieșire a Marii Britanii în termeni de doi ani.

Cum se poziționează liderii europeni și care sunt prioritățile României?

În timp ce pregătesc să se reunească în sala Consiliului din clădirea ”Europa” de la Bruxelles pentru a ajunge la consensul unității și al purtării negocierilor cu Marea Britanie pe baza principiilor prezentate de la Donald Tusk, printre cei mai importanți lideri europeni au transmis că nu sprijină ideea avansată de Londra, și anume purtarea unor negocieri paralele – atât pentru ieșirea din UE, cât și privind viitorul relațiilor comerciale.

Această poziție îi aparține în principal Angelei Merkel, cancelarul Germaniei, cea mai mare putere economică și politică europeană.

În ceea ce privește Franța, poziția Parisului va avea un caracter special la summitul de sâmbătă: Francois Hollande va prezenta pentru ultima oară viziunea Franței la un Consiliu European, el urmând a-și încheia mandatul pe 14 mai.

FOTO: Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, va insista pentru menținerea unității UE-27 și va preciza că principala prioritate a României va fi protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor europeni aflați pe teritoriul Marii Britanii, conform unei declarații de presă a purtătorului său de cuvânt (PRIORITĂȚILE ROMÂNIEI SUNT DISPONIBILE AICI). 

Anterior, într-o declarație comună ce a succedat activării clauzei de retragere din UE cei 27 de șefi de stat sau de guvern au nuanțat faptul că prima lor prioritate este reducerea ”la minimum incertitudinea provocată de decizia Regatului Unit pentru cetățenii noștri, întreprinderile noastre și statele noastre membre”.

Alături de scrisoarea activării articolului 50 și declarația comună a liderilor UE-27, un al treilea document este important în acest început al negocierilor: o rezoluție pe care Parlamentul European o va adopta săptămâna viitoare și în care se acordă o mare importanță tratamentului echitabil față de cetățenii celor 27 de ţări care rămân membre UE și subliniază necesitatea reciprocității și non-discriminării între cetățenii Regatului Unit care trăiesc în UE și cetățenii UE care trăiesc în Regatul Unit.

Prioritățile Marii Britanii: continuarea parteneriatului

FOTO: Downing Street/ Facebook

Imediat după transmiterea scrisorii de activare a articolului 50, premierul britanic Theresa May a publicat un articol în șapte cotidiene europene pentru a explica despărțirea Marii Britanii de Uniunea Europeană, parte a unei ofensive diplomatice de îmbunătățire a imaginii înainte de începerea efectivă a negocierilor.

Vreau să vă asigur că această decizie nu înseamnă deloc respingerea valorilor care ne sunt comune în calitate de europeni”, a spus ea, reiterând în articol majoritatea argumentelor prezentate în scrisoarea oficială trimisă miercuri președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa de declanșarea procedurii privind Brexit-ul.

La o lună distanță de la acel moment, climatul politic din Marea Britanie a căpătat noi mize: premierul Theresa May a convocat alegeri anticipate pentru data de 8 iunie, motivând nevoia de a-și reîntări poziția politică în negocierile pentru ieșirea din UE.

În acest interval, premierul britanic i-a primit la Londra pe președintele Parlamentului European, Antonio Tajani și pe șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dialoguri bilaterale importante din punct de vedere strategic: în timp ce Comisia Europeană va purta negocierile privind Brexit în numele Uniunii Europene, Parlamentul European va trebui să își dea acordul final asupra documentului negociat de UE cu Marea Britanie.

Parlamentul European și-a prezentat prioritățile pentru negocieri. Comisia Europeană prezintă planul de negociere după summitul de sâmbătă

Parlamentul European a dezbătut și a votat, pe 5 aprilie, prioritățile sale în negocierile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, declanșate de Londra pe 29 martie în urma activării articolului 50, iar un principiu cheie pe care eurodeputații îl statuează este garantarea intereselor cetățenilor. 

FOTO: European Parliament

”Eurodeputații subliniază importanța asigurării unui tratament egal și corect pentru cetățenii UE care trăiesc în Marea Britanie și pentru cetățenii britanici care trăiesc în UE și precizează faptul că Marea Britanie rămâne un stat membru până la plecarea oficială, acest lucru presupunând drepturi și obligații, inclusiv angajamente financiare care s-ar putea prelungi dincolo de data retragerii”, se arată în textul documentului aprobat.

Marea Britanie va continua să se bucure de drepturile sale de membru UE până la momentul retragerii. Totodată, va trebui să își îndeplinească și obligațiile, inclusiv cele financiare, care rezultă printre altele din bugetul UE actual pe termen lung. Astfel de angajamente financiare ar putea exista și după data retragerii, se mai spune în text.

Comisia Europeană a anunțat că va publica pe 3 mai recomandarea sa privind negocierea Brexitului, la câteva zile după summitul UE-27 de la Bruxelles.

Negociatorul Comisiei Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a transmis deja că Marea Britanie va putea ieși din UE numai după ce își ”va plăti facturile și va asigura drepturile cetățenilor europeni”. Banii pe care Marea Britanie ar trebui să îi dea Uniunii – ei reprezentând contribuția financiară a Londrei la bugetul UE – se ridică la suma de 60 de miliarde de euro, potrivit informațiilor vehiculate în presa europeană.

Complexitatea procesului de ieșire a Marii Britanii din UE este dată de negocierea a două acorduri, cel de retragere și cel privind viitoarele relații dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, cel de-al doilea fiind dependent de finalizarea acordului de ieșire din Uniune, după cum au transmis liderii UE.

Potrivit articolului 50, după ce Marea Britanie a notificat intenția de a se retrage, iar Consiliul European și-a furnizat orientările politice, Comisia Europeană (prin negociatorul-șef Michel Barnier) va fi însărcinată să negocieze și să încheie un acord care stabileşte modalităţile retragerii Regatului Unit, ţinând cont de cadrul relaţiilor sale viitoare cu Uniunea.

Acordul se va încheia în numele Uniunii de către Consiliu, statuând cu majoritate calificată, după obţinerea aprobării Parlamentului European.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

Published

on

© Photo Collage (Official Photos)

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut luni convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

“Să reconstruim alianța puternică UE-SUA. Am vorbit cu președintele ales Joe Biden și l-am invitat la o reuniune specială la Bruxelles, anul viitor, cu liderii UE-27. Acum este momentul să ne unim forțele privind COVID-19, clima, securitatea și multilateralismul”, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Un mesaj pe Twitter a venit și din partea șefei Comisiei Europene, care a subliniat că alegerea lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite este “un nou început pentru parteneriatul global UE-SUA.

“O Uniune Europeană puternică și SUA puternice care lucrează împreună pot configura o agendă globală bazată pe cooperare, multilateralism, solidaritate și valori comune”, a spus Ursula von der Leyen.

Într-o serie de convorbiri telefonice avute în urmă cu două săptămâni, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

În același context, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a propus ca UE și SUA să pună bazele “unei noi alianțe globale” în care alianța transatlantică să reprezinte coloana vertebrală.

De asemenea, într-un editorial pe blogul său, șeful diplomației europene a îndemnat la pornirea “motorului” transatlantic cu administrația Biden și a afirmat că “ultimii patru ani au accentuat nevoia autonomiei strategice europene”.

Alegerea lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA a marcat o reacție promptă și pozitivă din partea liderilor statelor UE și NATO, generând speranța unui nou început pentru relația transatlantică după patru ani în care raporturile cu administrația Trump au fost tensionate, președintele în exercițiu al SUA spunând de multe ori că UE este un “dușman” și că Uniunea a fost creată pentru a profita de pe urma Statelor Unite.

Cu toate acestea, victoria lui Biden a generat și argumente în favoarea unei autonomii strategice europene, care a luat avânt în epoca Trump. miniștrii de externe de la Berlin și de la Paris au formulat, într-un editorial publicat în presa franceză, germană și americană, un argument de edificare a unui “New Deal transatlantic”. Totodată însă, în articol se subliniază semnificaţia consolidării suveranităţii europene în materie de securitate. “Noi, europenii, nu ne mai întrebăm doar ce poate face America pentru noi, ci ce ar trebui să facem pentru a ne apăra propria securitate şi a construi un parteneriat transatlantic mai echilibrat. Acestea sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede”, au spus miniștrii de externe Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian.

Mai mult, într-un amplu interviu pentru Le Grand Continent și intitulat sugestiv “Doctrina Macron”, președintele francez a pledat pentru independența strategică a Europei față de SUA pentru ca UE să fie respectată de aliați. În contrapartidă, ministrul apărării german a subliniat, referindu-se la pledoariile lui Macron, că ideea autonomiei strategice a UE merge prea departe dacă încurajează iluzia că putem garanta securitatea Europei fără NATO și SUA.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la acord istoric la agonia bugetului UE blocat de Polonia și Ungaria. Angela Merkel: Cuvântul amenințare nu există. Avem datoria de a încerca și de a găsi o cale

Published

on

© European Union 2018

Cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au discutat fără succes joi, într-un tele-summit consacrat crizei COVID-19, și despre blocada politică impusă de Polonia și de Ungaria, susținută și de Slovenia, care s-au opus prin veto adoptării bugetului UE și a fondului de redresare de 1.824,3 miliarde de euro din cauza corelării acestora cu respectarea statului de drept.

Schimbul de opinii, care a avut loc în debutul videoconferinței liderilor europeni, va fi urmat de discuții în următoarea perioadă și de noi negocieri în cadrul Consiliului European din 10-11 decembrie 2020, când ar trebui adoptat întregul acord pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Trebuie să rămânem uniți. Acest pachet financiar este esențial pentru recuperarea noastră economică (…) O vastă majoritate a statelor membre sunt de acord cu compromisul privind condiționalitatea (n.r. – privind statul de drept). Câteva state membre au indicat că nu pot sprijini” acest compromis, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, într-o conferință de presă ce a urmat tele-summitului liderilor UE.

Președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord politic privind condiționarea fondurilor UE de statul de drept, înțelegere precursoare acordului provizoriu din 10 noiembrie între președinția germană și negociatorii PE privind bugetul UE de 1,82 trilioane de euro. 

Angela Merkel: “Avem datoria de a încerca”

Responsabilă de aceste tratative în numele președinției germane a Consiliului UE, cancelarul Angela Merkel a subliniat că acest blocaj semnifică că “trebuie să continuăm să discutăm cu Ungaria și Polonia”.

“Avem un consens privind bugetul UE, dar nu asupra mecanismul statului de drept”, a declarat ea jurnaliștilor după summit, informează Deutsche Welle.

Merkel a descris această situație drept “o problemă foarte serioasă”, însă a refuzat să se refere la amenințări la adresa celor două țări, precum suspendarea drepturilor de vot sau adoptarea bugetului fără Budapesta și Varșovia prin intermediul cooperării consolidate prevăzute de tratate.

Pentru mine, cuvântul amenințare în acest context nu există. Avem datoria de a încerca și de a găsi o cale“, a mai precizat ea, care anterior acestui tele-summit a avut o convorbire telefonică cu președintele Klaus Iohannis, securizând sprijinul României față de condiționarea fondurilor euroepne de statul de drept. Mai mult, și premierul Ludovic Orban a utilizat prilejul unui interviu pentru Politico Europe, AFP și Bloomberg pentru a avertiza Polonia și Ungaria că blocarea bugetului “afectează negativ” Uniunea Europeană.

Parlamentul European nu este dispus la “nicio concesie” față de Ungaria și Polonia

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, și premierul sloven Janez Janša au luat cuvântul în cadrul videoconferinței pentru a-și reafirma obiecția de a lega fondurile UE de criteriul statului de drept, remarcă EU Observer.

De altfel, premierul Poloniei a precizat miercuri că țara sa va bloca și la votul final bugetul multianual al Uniunii Europene, cum a procedat luni alături de Ungaria la un vot preliminar, cele două țări fiind împotriva mecanismului prin care accesul la fondurilor europene este condiționat de respectarea statului de drept.

Drept replică, Parlamentul European, prin președintele David Sassoli, și liderii grupurilor politice, a transmis că nu va face ”nicio concesie” în privința condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept în faţa Ungariei şi Poloniei.

Liderii Uniunii Europene urmează să se reunească la mijlocul lunii decembrie – fie virtual, fie personal, în funcție de pandemie – în cadrul summitului Consiliului European de iarnă care ar putea sigila un acord, acesta fiind și ultimul summit european în cadrul președinției germane a Consiliului UE

Franța și Olanda au sugerat că reproiectarea fondului de redresare într-un acord interguvernamental – fără Polonia și Ungaria – , însă aceasta ar putea fi o “ultimă soluție”.

Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru. Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

O amânare a adoptării acestui buget ar afecta fiecare stat membru, care se confruntă cu efectele socio-economice și sanitare ale pandemiei. România are 79,9 miliarde de euro alocate la nivelul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a fondului de redresare.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la videoconferința liderilor UE privind COVID-19: O comunicare publică eficientă privind vaccinarea este importantă pentru a combate dezinformarea

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi la reuniunea membrilor Consiliului European, în format de videoconferință, dedicată aspectelor legate de gestionarea pandemiei de COVID-19, în cadrul căreia șeful statului a evidențiat faptul că întărirea coordonării statelor membre este prioritară, în contextul în care răspândirea virusului la nivelul UE este în continuare îngrijorătoare, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Videoconferința a fost convocată de către preşedintele Consiliului European, Charles Michel, fiind cea de-a doua reuniune pe această temă, după cea organizată la data de 29 octombrie 2020.

Liderii statelor membre UE au abordat aspecte legate de gestionarea curentă a crizei sanitare generate de pandemia de COVID-19, în principal cu privire la testare, vaccinuri și măsuri luate la nivel național.

Am subliniat că o comunicare publică eficientă privind vaccinarea este importantă pentru a combate dezinformarea referitoare la COVID-19“, a spus șeful statului, într-o postare pe Twitter.

În cadrul intervenției sale, președintele a evidențiat faptul că întărirea coordonării statelor membre este prioritară, în contextul în care răspândirea virusului la nivelul UE este în continuare îngrijorătoare

În ceea ce privește testarea, șeful statului a menționat faptul că este importantă asigurarea schimbului regulat de informații și de bune practici privind strategiile și abordările de testare. Cu privire la recunoașterea reciprocă a testelor, președintele a subliniat că acest demers ar facilita libera circulație în Uniune. Totodată, el a arătat că există încă probleme specifice, care trebuie soluționate pentru a facilita o abordare comună, cum ar fi corelarea testelor rapide cu cele RT-PCR, convenirea unui set de criterii și condiții comune pentru a se asigura un mecanism eficient.

Referitor la vaccinuri, președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile Comisiei Europene în ceea ce priveşte negocierile cu producătorii de vaccinuri.

Comisia Europeană a încheiat până în prezent cinci contracte care vor permite achiziționarea vaccinurilor, atunci când ele se vor dovedi sigure şi eficiente: AstraZeneca: 400 de milioane de doze; Sanofi-GSK: 300 de milioane de doze; Johnson & Johnson: 200 de milioane de doze; BioNTech și Pfizer: 300 de milioane de doze; CureVac: 405 milioane de doze. De asemenea, Comisia a încheiat discuții preliminare pozitive și cu Moderna. Companiile BioNTech și Pfizer și Moderna au anunțat deja că vaccinurile lor au o rată de eficiență de 95%.

Șeful statului a menționat că, la nivel național, strategia de vaccinare anti-COVID-19 este în curs de finalizare și, în acest sens, au fost luate în considerare orientările relevante ale Uniunii Europene și ale Organizației Mondiale a Sănătății. El a arătat că desfășurarea unei asemenea campanii de vaccinare pe scară largă, într-o perioadă de timp scurtă, implică o cantitate foarte mare de consumabile medicale. În consecință, Klaus Iohannis a atras atenția că trebuie luate toate măsurile necesare pentru a evita orice deficiență care ar putea apărea în lanțurile de aprovizionare.

Citiți și Angela Merkel l-a sunat pe Klaus Iohannis înaintea summitului UE: România susține condiționarea fondurilor de statul de drept și finalizarea cât mai rapidă a negocierilor privind bugetul UE, blocate de Polonia și Ungaria

În acest context, președintele Klaus Iohannis a subliniat că procedurile de achiziție comune lansate de Comisia Europeană sunt utile și reprezintă importante instrumente pe care statele membre se pot baza în campania de vaccinare.

În același timp, președintele României a reiterat importanţa unei comunicări publice adecvate în ceea ce priveşte vaccinarea, pronunțându-se pentru o campanie de comunicare eficientă la nivelul Uniunii, pentru a evidenția beneficiile vaccinării împotriva COVID-19.

În ceea ce privește abordarea pe termen lung în domeniul sănătății, președintele Klaus Iohannis a salutat recentele propuneri ale Comisiei Europene privind consolidarea cooperării în cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Viitorul secretar pentru securitate internă în administrația Biden are rădăcini românești: Mama lui Alejandro Mayorkas, o româncă evreică, refugiată în Cuba în timpul Holocaustului

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, la un an de la câștigarea celui de-al doilea mandat: Am scos România de pe lista rușinii în Europa și am obținut cel mai mare pachet de finanțare europeană din istorie

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană asigură un al șaselea contract cu Moderna pentru achiziția a 160 milioane de doze de vaccin

Mircea Hava5 hours ago

Mircea Hava și colegii eurodeputați PNL, solicitare către Guvern pentru includerea în Acordul de Parteneriat pentru progamarea fondurilor europene a teritoriilor Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Fonduri UE: Comisia Europeană aprobă 370 de milioane de euro pentru infrastructura de apă și canalizare din România

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România va aloca UNICEF 50.000 euro pentru proiecte în domeniul educaţiei şi tineretului în Afganistan

NATO6 hours ago

Primul raport oficial privind apărarea europeană: UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice

ROMÂNIA7 hours ago

Ambasadorul României la Madrid, întâlnire cu ministrul spaniol al culturii și sportului. Ambele părți și-au exprimat interesul pentru elaborarea unui Memorandum de Înțelegere între cele două ministere ale culturii

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu salută adoptarea Declarației Consiliului Guvernator al Comunității Democrațiilor privind rolul și utilizarea tehnologiei în sprijinul guvernanței democratice

ROMÂNIA8 hours ago

COVID-19: Guvernul a semnat 10 contracte de finanțare din fonduri europene, în valoare de 69,7 milioane euro, pentru dotarea spitalelor bucureștene cu aparatură și echipamente de imagistică și ATI

U.E.2 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă3 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA3 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending