Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Premieră istorică: Parlamentul European a adoptat rezoluția de comemorare a Revoluției Române din 1989, prima de acest fel în hemiciclul democrației europene

Published

on

© European Parliament

România a devenit joi prima țară din fostul bloc sovietic din Europa de Est pentru care Parlamentul European a votat o rezoluție prin care comemorează cei 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, România fiind singura țară din Est care a trecut printr-o revoluție violentă și sângeroasă, iar peste 1.000 de oameni au fost uciși în manifestațiile lor pașnice pentru libertate.

Rezoluția a fost adoptată de plenul Parlamentul European, reunit la Strasbourg, cu o largă majoritate de 513 voturi pentru, 18 împotrivă și 87 de abțineri, din 618 voturi total.

Prin adoptarea acestei rezoluții, România se alătură Germaniei în rândul țărilor UE ale căror evenimente marcante din perioada căderii Cortinei de Fier sunt comemorate printr-un astfel de document juridic în hemiciclul democrației europene. În cazul Germaniei, Parlamentul European a adoptat, de-a lungul ultimilor treizeci de ani, rezoluții privind căderea Zidului Berlinului și privind reunificarea Vestului și cu Estul.

Rezoluția pe care Parlamentul European a adoptat-o în premieră în privința Revoluției Române din decembrie 1989 solicită statului român să își intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului pe care o consideră ”o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană”, criticând faptul că statul român a tergiversat într-un mod care nu era necesar elucidarea și punerea la dispoziție a adevărului.

Rezoluția inițiată de europarlamentari români din cele trei grupuri politice majore ale Parlamentului European și susținută de toți eurodeputații români ”recunoaște sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989” care ”a permis tranziția României spre democrație, stat de drept, economie de piață, precum și integrarea ulterioară” în NATO și în Uniunea Europeană.

În expunerea de motive care argumentează această rezoluție se arată faptul că Revoluția din decembrie 1989 din România  ”a marcat în mod tragic tranziția poporului român spre libertate și stat de drept, care a rezultat în pierderea a 1.142 de vieți omenești, 3.138 de persoane rănite grav și peste 760 de persoane deținute ilegal și torturate” și că ”a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier”.

De altfel, textul rezoluției inițiate de eurodeputații români din grupurile PPE, S&D și Renew Europe, la ideea fostului președinte Traian Băsescu, comemorează și aduce un omagiu victimelor Revoluției din Decembrie 1989 care și-au sacrificat viețile pentru oprirea dictaturii totalitare din România.


Conținutul integral al rezoluției votate:

– având în vedere principiile universale ale drepturilor omului și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948,

– având în vedere rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei,

– având în vedere rezoluțiile și declarațiile privind crimele săvârșite de către regimurile comuniste totalitare, adoptate de o serie de parlamente naționale,

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. Întrucât 2019 marchează comemorarea a 30 de ani de la revoluția din România, declanșată de revoltele din Timișoara, care a continuat mai târziu în toate părțile țării și a culminat cu o revoluție anti-totalitară în București, care a condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației; întrucât această revoluție a reprezentat trecerea poporului român la libertate și statul de drept, eveniment care a dus în mod tragic la pierderea a 1 142 de vieți omenești, la rănirea gravă a 3 138 de persoane și la detenția ilegală și torturarea a peste 760 de persoane;

B. Întrucât Revoluția română din Decembrie 1989 a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier;

C. Întrucât Revoluția din Decembrie 1989 și sacrificiul cetățenilor români care au înfruntat cu curaj gloanțele au deschis drumul țării spre NATO, Uniunea Europeană și lumea democratică, de care fusese separată anterior împotriva voinței poporului român, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;

D. Întrucât folosirea forței împotriva poporului român în decembrie 1989 a zguduit în mod dureros întreaga societate română și că identificarea autorilor reali ai acestor crime rămâne o problemă chinuitoare pentru victime, familiile lor și pentru toți cetățenii români;

E. Întrucât că niciun act de agresiune militară împotriva propriului popor nu ar trebui să rămână nepedepsit;

F. Întrucât hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Asociația „21 decembrie 1989” și alții/România; Acatrinei și alții/România; Șandru și alții/România) recunosc că în timpul revoluției au avut loc încălcări grave ale drepturilor fundamentale, cum ar fi încălcarea dreptului la viață, a interzicerii torturii și a tratamentelor inumane sau degradante și a dreptului la respectarea vieții private și de familie, și că aceste încălcări au fost comise de forțele regimului dictatorial comunist care au deschis focul asupra protestatarilor pașnici și au privat de libertate un număr mare de persoane care demonstrau împotriva oprimării exercitate de Ceaușescu; întrucât, chiar și după atât de mulți ani, nici victimele, și nici moștenitorii lor nu au aflat adevărul despre circumstanțele exacte ale acestor tragedii;

G. Întrucât, așa cum este consacrat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului; întrucât aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;

H. Întrucât statul român a întârziat în mod nejustificat procesul de aflare a adevărului și de punere a acestuia la dispoziția publicului, ceea ce echivalează cu garantarea dreptului victimelor și al moștenitorilor acestora de a obține despăgubiri și reparații echitabile; întrucât autoritățile naționale nu au dat dovadă de diligența necesară impusă de normele internaționale privind drepturile omului,

1. Comemorează și, aduce astfel omagiu atât victimelor Revoluției din decembrie 1989, care și-au sacrificat viețile pentru oprirea dictaturii totalitare din România;

2. Ia act de faptul că că sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989 a deschis calea tranziției României spre democrație, stat de drept, economie de piață, precum și către integrarea ulterioară în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană;

3. Invită statul român să își intensifice eforturile de aflare a adevărului în legătură cu evenimentele din timp revoluției, o necesitate absolută pentru țară, poporul român, Europa și Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român de a cunoaște adevărul, la 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989;

4. Invită instituțiilor Uniunii Europene și ale statelor sale membre, inclusiv România, să depună toate eforturile posibile pentru a se asigura că crimele săvârșite de regimurile comuniste nu sunt uitate și a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată;

5. Încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor tuturor statelor membre.


Dezbaterea din plen – partea I

Dezbaterea din plen – partea a II-a

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, plan B împotriva Pachetului de Mobilitate care afectează România: Pregătirea acțiunii juridice de către Guvern la CJUE și atenuarea șocului asupra industriei de distribuție și logistică

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) recomandă aplicarea planului B împotriva Pachetului de Mobilitate care afectează România, axat pe două linii de „acțiune decisivă”, precum pregătirea acțiunii juridice de către Guvern la Curtea de Justiție a UE și susținerea industriei de distribuție și logistică pentru a atenua șocul produs de noile reguli pentru transportatori, potrivit unui editorial în care tratează mai pe larg acest subiect.

Ieri am auzit-o în discursul de deschidere pe cancelara Germaniei, Angeka Merkel, că motto-ul Președinției Germaniei este <<Împreună pentru redresarea Europei>> (Gemeinsam. Europa wieder stark machen) și cât de importantă este unitatea statelor membre în jurul valorilor europene comune. Contrastul între acest discurs și ceea ce propune acest pachet este uriaș, în condițiile în care Pachetul de Mobilitate nu face altceva decât să adâncească și mai mult o falie deja existentă între est și vest, între nord și sud”, atrage atenția eurodeputatul Dragoș Pîslaru.

Potrivit Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Totuși, Dragoș Pîslaru evidențiază că Pachetul conține anumite prevederi care au următoarele efecte negative dezastruoase:

  • Impactul negativ asupra mediului, în forma sa actuală, pachetul va forța 570.000 de camioane să se întoarcă acasă și să irosească 188 de milioane de litri de combustibil anual, fiind complet împotriva principiilor formulate în Pactul Ecologic;
  • Impact social negativ: pachetul va conduce la concedieri și falimentul multor companii de transport dintr-un număr de state membre afectate printre care și România;
  • Obstacole în calea redresării economice: protecționismul și concurența distorsionată vor duce la creșterea costurilor de transport, distribuție și logistică, cu impact pe creșterea prețurilor și afectarea consumatorilor europeni, amplificând efectele negative ale crizei COVID și zădărnicind eforturile de relansare economică;
  • Încălcarea libertăților fundamentale: pachetul discriminează în mod disproporționat companiile și cetățenii aflate în periferia UE din cauza restricțiilor sale de cabotaj. 

În acest context, eurodeputatul Renew propune două linii de acțiune decisivă:

  1. Mobilizarea Guvernului României pentru a  pregăti acțiunea juridică la Curtea de Justiție a UE împotriva Pachetului de Mobilitate. Delegația USR PLUS a cerut deja acest lucru printr-o scrisoare deschisă în data de 16 iunie, adresată Guvernului României (scrisoarea aici: shorturl.at/kERTU). Până la această dată nu am primit răspuns, deși ne-am oferit sprijinul pentru fundamentare. Este critic ca acest demers să fie făcut în coaliție cu celelalte 8 state membre care s-au pronunțat împotriva Pachetului pentru a avea o mai mare greutate. 
  2. Susținerea industriei de distribuție și logistică, ca parte a Planului de relansare, pentru a putea face față șocului dublu cauzat de COVID și de Pachetul de mobilitate, dacă acesta va trece în forma actuală. În condițiile în care se discută de 14 ecosisteme industriale care să fie sprijinite la nivel european în cadrul Noii Politici Industriale a UE, iar industria de distribuție și logistică este unul dintre acestea, România va avea argumentele pentru a investi în acest sector și a compensa pe cât posibil efectele negative. Va fi nevoie de un parteneriat cu agenții economici din domeniu pentru a nu fi o inițiativă defensivă, ci orientată către viitor, cu obiectivul de creștere a competitivității, chiar și în noile condiții. Pe principiul „ce nu te doboară, te face mai puternic”. Ca raportor pe Facilitatea de Redresare și Reziliență, Dragoș Pâslaru își oferă sprijinul pentru a identifica resursele inclusiv la nivel european pentru a putea pune în practică acest lucru. 

Tot în context, menționăm că, după votul din plenul de la Bruxelles, Comisia Europeană a transmis că regretă că noile reguli pentru transportatori nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean. 

Ca urmare, Executivul European va face o analiză a impactului preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și, în funcție de rezultat, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită autorităților române să atace Pachetul Mobilitate la Curtea de Justiție UE: Acceptarea situaţiei ar provoca o lovitură majoră pentru economia României

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Pachetul de Mobilitate adoptat de către Parlamentul European reprezintă o mare nedreptate care se face ţărilor din Estul Europei, a afirmat, joi, eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D), într-o postare pe Facebook.

Așa cum am anunțat în repetate rânduri, am votat împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană“, a spus ea, reiterându-și argumentele împotriva măsurilor impuse prin reforma adoptată.

Potrivit acesteia, măsurile impuse prin Pachet vor afecta în mod cert activitatea transportatorilor români şi activitatea transportatorilor din alte cel puțin nouă state din Estul Europei. Totodată, Crețu susține că măsurile propuse de Comisia Europeană nu sunt oportune în contextul epidemiei de coronavirus.

“Există prevederi care chiar pot pune în pericol direct şoferii – prin obligaţia ca aceştia să se odihnească în afara cabinelor la o anumită perioadă de timp. Acestea, dar și alte măsuri pe care le impune Pachetul reprezintă prevederi care vor duce la pierderi importante pentru sectorul românesc de transport”, a completat ea.

Europarlamentarul român și-a arătat regretul cu privire la votul din Parlament și și-a manifestat speranța că autoritățile române vor ataca acest pachet a Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

“Proiectul Uniunii Europene nu este unul al competiției între state, ci din contră: este unul integrator, în care toate statele sunt egale. Prin urmare, adoptarea unei legislaţii care favorizează economiile unora dintre statele Uniunii Europene în raport cu altele contravine bunelor-intenții ale proiectului european, de integrare şi convergenţă. Sper ca autorităţile române să atace Directiva la Curtea Europeană de Justiţie şi să nu lase lucrurile să meargă mai departe în această formă. Acceptarea situaţiei ar provoca o lovitură majoră pentru economia României şi aşa puternic încercată de situaţia din prezent“, a conchis ea.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu îndeamnă România să atace Pachetul Mobilitate la Curtea de Justiție UE

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Reglementările Pachetului Mobilitate aprobat de Parlamentul European pot fi răsturnate de rezultatele unui studiu al Comisiei Europene și de atacarea acestora la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a afirmat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, acesta îndemnând România să sesizeze CJUE în acest sens.

“Am votat împotriva Pachetului Mobilitate. Este pentru prima dată în cei 13 ani de activitate în Parlamentul European când întâlnesc o asemenea situație, în care dreptul la libera circulație a persoanelor și a serviciilor, înscrise în Tratatul de funcționare a UE este încălcat, în care coordonarea între instituții este bulversată iar buna funcționare a pieței comune este neglijată. Toate acestea pentru a proteja interesele unor state membre în detrimentul altora”, a scris Marinescu, coordonator al grupului PPE în Comisia pentru transport și turism, pe pagina sa de Facebook.

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE.

Potrivit lui Marinescu, lipsă de coordonare între instituțiile UE este “de neînțeles”, având în vedere că “Parlamentul European este chemat acum să voteze măsuri care peste puțină vreme riscă să fie invalidate de concluziile studiul privind impactul social și climatic al prevederilor Pachetului Mobilitate, derulat chiar în acest moment de Comisia Europeană”.

Europarlamentarul român critică și lipsa de coordonare între politicile UE, citând ca exemplu “obiectivul fanion” al reducerii emisiilor de carbon, care a fost intgrat în toate politicile sector.

“Politica de transport a UE – unul dintre sectoarele care generează un procent semnificativ de poluare – riscă, prin votul de acum să submineze eforturile uriașe pe care toți trebuie să le facem pentru a atinge acest ambițios obiectiv de protejare a mediului”, a mai spus el.

“Este de neînțeles cum, în plin efort financiar de redresare a economiei europene grav afectată de pandemia corona virus, în plenul Parlamentului European se propun măsuri care afectează grav eficiența pieței unice, fix în domeniul transporturilor, domeniu care a demonstrat la începutul crizei Covid19 că este cu adevărat ”coloana vertebrală” a economiei Uniunii Europene. Toate acestea sunt efecte ale prevederii din Pachetul de Mobilitate prin care se impune întoarcerea acasă, la fiecare 8 săptămâni a camioanelor goale și motivele întemeiate pentru care m-am opus și mă opun acestor prevederi”, a continuat acesta.

Marian-Jean Marinescu a mai subliniat că amendamentele depuse pentru a îndrepta măsurile discriminatorii pentru statele de la periferia UE sau pentru amânarea întregului Pachet Mobilitate nu au fost susținute la vot. În schimb, el a sugerat că “încă nu este totul pierdut”.

“Pachetul Mobilitate va intra în vigoare peste 18 luni, iar în această perioadă așteptam rezultatele studiului făcut de Comisie, care poate să răstoarne absolut totul. În plus, în mod sigur aceste regulamente vor fi atacate la Curtea Europeană de Justiție, sper și de către România”, a conchis el.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending