Connect with us

NATO

Premieră: Mobilitatea militară, apărarea cibernetică și un comandament medical, proiectele emblematice în care România a decis să se implice pentru dezvoltarea apărării europene

Published

on

Corespondență de la Bruxelles – Robert Lupițu

Cooperarea structurată permanentă (PeSCo) în materie de apărare europeană, proiectul lansat anul trecut de către 25 de țări membre ale UE, între care și România, a adoptat primul set de proiecte de 17 ce urmează fi dezvoltate sub egida noii inițiative europene pentru apărare.

FOTO: European Parliament

România s-a angajat să participe la 5 din totatul celor 17 proiecte selectate în această etapă, informează MApN, în contextul în care patru dintre acestea vor fi coordonate (leading nations) de către Germania, tot patru de către Italia, câte două de către Franța și Grecia și câte unul de către Belgia, Lituania, Olanda, Spania și Slovacia.

Cele 17 proiecte ar urma să fie demarate anul acesta, punerea lor în aplicare depinzând de agrearea la nivelul celor 25 de țări membre ale PeSCO a setului comun de reguli generale de guvernare, cadru ce ar trebui definitivat in cursul primului semestru 2018. De asemenea, în noiembrie 2018 este prevăzută discutarea unui al doilea set de proiecte, după o metodologie îmbunătățită, se arată într-o recomandare a Consiliului UE privind foaia de parcurs pentru PeSCo.

Amintim că la momentul aprobării de către CSAT a participării României la PeSCo, în luna octombrie a anului trecut, a fost exprimată intenția preliminară de participare la un set inițial de 10 proiecte, condiționat de acceptarea acestora în cadrul PeSCo și a căror dezvoltare ulterioară corespunde priorităților naționale privind dezvoltarea capabilităților militare.

Ce presupun cele cinci proiecte în care România s-a implicat?

Potrivit informațiilor consultate de CaleaEuropeana.ro, cele cinci proiecte în care România s-a implicat sunt 1) Comandamentul Medical European, un proiect gestionat de Germania, 2) proiectul mobilității militare, coordonat de Olanda, 3) Centrul UE pentru formarea competențelor necesare pentru misiunile de instruire, coordonat de Germania 4) proiectul Sistemelor maritime autonome și semi-autonome pentru lupta contra minelor marine, gestionat de Belgia și 5) Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, coordonat de Lituania.

Opțiunile exprimate de România în vederea participării la proiectele pilot din cadrul PeSCo relevă o selecție strategică în concordanță cu interesele de securitate ale României, dar și cu profilul securitar al țării. De pildă, proiectul mobilității militare survine în contextul în care NATO își va înființa un comandament cu același profil, în timp ce secretarul general al NATO și Înaltul Reprezentant al UE au anunțat că acest domeniu va fi unul ”emblematic” pentru cooperarea UE-NATO. Pe de altă parte, participarea României la proiectul de asistență în domeniul cibernetic poate fi explicată prin expertiza românească în domeniu, dar și diferitele roluri în acest sens, precum acela că România gestionează asistența pentru securitate cibernetică acordată Ucrainei de NATO.

Comandamentul Medical European (EMC) – o echipă multinațională va oferi îngrijire militarilor

Acest proiect a fost propus de către Germania cu susținerea Olandei, Spaniei, Italiei, României, Suediei și Slovaciei, iar prin intermediul său Uniunea Europeană va dispune de o capacitate medicală durabilă pentru a sprijini misiunile și operațiunile pe teren.

Comandamentul va furniza resurse medicale critice, incluzând o echipă multinațională de lucru medicală cu capacitate rapidă de desfășurare pentru îngrijirea primară de bază. EMC va asigura o gestionare eficientă comună a UE a serviciilor medicale europene limitate (unitatea de planificare, gestionare și coordonare). Acesta va oferi resurse medicale critice și va contribui la armonizarea standardelor medicale naționale, a condițiilor cadru legale (civile) și a principiilor serviciului sanitar.

De asemenea, este de așteptat ca proiectul să înregistreze progrese în ceea ce privește interoperabilitatea și coerența capacităților de asistență medicală în Europa (standardizarea conceptelor, formarea și certificarea).

România și alte 23 de țări PeSCo participă la proiectul pentru mobilitate militară

Proiectul privind o sporită mobilitate militară, promovat și coordonat ca națiune-cadru de către Olanda, este o temă de interes pentru securitatea europeană, dar și euro-atlantică.

Practic, acest proiect va sprijini țările membre să simplifice și să standardizeze procedurile transfrontaliere de transport militar. Scopul său este de a accelera viteza de mișcare a forțelor militare în Europa și de a garanta o circulație nestingherită a personalului militar și a echipamentelor în interiorul granițelor UE.  Proiectul ar trebui să contribuie la reducerea obstacolelor  de natură juridică în dimensiune transfrontalieră, persistența cerințelor birocratice (cum ar fi controalele pasaportului la unele puncte de trecere a frontierei) și problemele de infrastructură, cum ar fi drumurile și podurile care nu pot găzdui vehicule militare mari.

FOTO: European Commission

Acest proiect beneficiază și de cea mai largă susținere în rândul celor 25 de țări membre ale PeSCo. Cu excepția Irlandei, celelalte 24 de țări participante la PeSCo – Olanda, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Ungaria – susțin proiectul mobilității militare.

Din cele 24 de țări, 21 fac parte și din NATO, un aspect important dacă ținem cont de faptul că mobilitatea trupelor a devenit o recent temă centrală în jurul intereselor de securitate euro-atlantice. De altfel, Uniunea Europeană și NATO au agreat pe 5 decembrie măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privințăTotodată, la reuniunea miniștrilor Apărării din țările NATO, aliații au decis să își transforme structura de comandă militară, aprobând înființarea unui comandament pentru mobilitatea rapidă a forțelor sale în Europa. De altfel, în contextul acestei decizii NATO, România a lansat la ministeriala respectivă România a lansat propunerea găzduirii unui nou comandament, de trei steleun land command component.

De asemenea, într-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO preciza, în luna decembrie a anului trecut, că țările NATO și Uniunea Europeană trebuie să îmbunătățească condițiile de infrastructură pentru a permite o mai bună mobilitate a forțelor militare în Europa.

”Mobilitatea militară se referă la mutarea rapidă a trupelor în interiorul Europei. În mare parte acest lucru ține de aspecte legale și birocratice precum trecerea frontierelor, dar și alte reglementări. În mare parte, aceste lucruri depind de state și de Uniunea Europeană ca instituție ce se ocupă de aceste aspecte. Apoi mobilitatea militară depinde de infrastructură, ceea ce înseamnă că avem nevoie de drumuri, căi ferate, poduri, porturi și aeroporturi care să primească sau să faciliteze transportarea echipamentelor grele”, a spus Jens Stoltenberg.

Mobilitatea militară este un domeniu în care Uniunea Europeană dispune de instrumente pentru a ajuta NATO să depășească anumite provocări”, a completat Federica Mogherini, șefa diplomației europene.

Centrul UE pentru formarea competențelor necesare pentru misiunile de instruire

Acest centru, coordonat de Germania și la care România este națiune participantă, va avea rolul de a îmbunătăți disponibilitatea, interoperabilitatea, competențele specifice și profesionalismul personalului (formatorilor) pentru misiunile de formare ale UE din statele membre participante.

Sisteme maritime autonome și semi-autonome pentru lupta contra minelor marine

Proiectul gestionat de către Belgia și care mai participă România, Grecia, Letonia, Olanda și Portugalia ”va permite statelor membre să protejeze navele maritime, porturile și instalațiile off shore și să protejeze libertatea navigației pe rutele comerciale maritime”.

Dezvoltarea vehiculelor autonome subacvatice, care utilizează tehnologii de vârf și o arhitectură deschisă, care adoptă o configurație modulară, va contribui în mod semnificativ la securitatea maritimă a UE, contribuind la contracararea amenințării minelor maritime.

Implicarea României în acest proiect de cooperare europeană în materie are loc în contextul în care MApN a anunțat că anul 2018 va fi dedicat modernizării marinei militare românești, în acest sens fiind aprobat programul corvetelor multifuncționale și fiind anunțate intențiile de a înzestra forțele militare românești cu submarine construite în șantierele din România și de a moderniza fregatele aflate în dotarea țării.

Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice (CRRT)

FOTO: European Commission

Această formă de cooperare în domeniul cibernetic urmărește să ofere statelor membre ”un cadru de sprijin reciproc pentru a asigura un nivel mai ridicat de rezistență cibernetică și pentru a răspunde colectiv la incidente cibernetice”.

Proiectul, coordonat de Lituania, și la care vor lua parte România, Spania, Franța, Croația, Olanda și Finlanda, va fi destinat sprijinirii țărilor membre, instituțiilor UE, operațiunilor Politicii de Securitate și Apărare Comună, dar și țărilor partenere ale Uniunii.

Echipele de răspuns ar putea să ajute la instruire, diagnosticare și criminalistică, precum și la asistență în operațiuni.  Scopul acestui proiect este de a integra experiența statelor membre în domeniul apărării cibernetice.

Lista completă a celor 17 proiecte inițiale în cadrul PeSCo

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras vineri atenția Rusiei împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

”Suntem foarte preocupaţi de ceea ce se întâmplă. Rusia, pentru a doua oară în acest an, a concentrat echipamente grele, tancuri şi trupe gata de luptă la frontierele Ucrainei. Ea multiplică discursurile agresive şi intenţiile sale nu sunt clare”, a declarat norvegianul Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Alianţei.

”Rusia a invadat deja Ucraina în trecut anexând Crimeea şi îi susţine pe separatiştii din Donbas. Trebuie să fie clar că dacă Rusia utilizează forţa împotriva Ucrainei, asta va avea consecinţe şi va trebui să plătească preţul”, a avertizat oficialul NATO, reluând un mesaj transmis în urmă cu două săptămâni, cu prilejul întrevederii cu ministrul ucrainean de externe. 

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

”Asigurarea prezenței constante a navelor de război maritime ale alianței NATO în Marea Neagră ar fi un semnal foarte puternic”, a declarat Shmyhal într-un interviu acordat Politico prin videoconferință din biroul său din Kiev.

Oficialii ucraineni au declarat că mii de soldați ruși au rămas în Belarus în urma exercițiilor militare comune de la începutul acestei toamne și că Rusia a creat și desfășurat noi unități de informații militare de-a lungul graniței dintre Belarus și Ucraina cu acordul liderului autoritar al Belarusului, Alexander Lukașenko.

Unii analiști consideră că președintele rus Vladimir Putin ar putea dori să pună mâna pe o porțiune mai mare din teritoriul ucrainean, în parte pentru a crea o punte terestră între Rusia și Crimeea.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Jens Stoltenberg, întrevedere cu președintele polonez, Andrzej Duda: NATO este pregătită să ofere sprijinul necesar Poloniei

Published

on

© Jens Stoltenberg / Twitter

NATO este pregătită să ofere sprijinul necesar Poloniei în ceea ce privește criza migrației de la granița cu Belarus, a transmis joi secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în cadrul unei întrevederi cu președintele polonez, Andrzej Duda. 

„Polonia este un aliat NATO care aduce contribuții importante la securitatea noastră comună. Am discutat despre Rusia și Ucraina și despre situația de la granița cu Belarus. Suntem solidari cu Polonia, Letonia & Lituania”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

„Polonia a reuşit până în prezent să gestioneze problema migrației fără implicarea directă a NATO. Urmărim evoluţia situaţiei şi suntem pregătiţi să oferim sprijinul necesar dacă Polonia îl va cere. Condamnăm acţiunea regimului Aleksandr Lukaşenko ce exploatează migranţii într-o manieră cinică şi inumană pentru a exercita o presiune împotriva ţărilor Alianţei şi suntem pregătiţi să le ajutăm. Suntem pe deplin solidari cu aliații afectați”, a punctat acesta, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul întrevederii, cei doi au abordat, de asemenea, problema consolidării militare rusești în apropierea granițelor Ucrainei.

„Observăm o concentrare mare și neobișnuită de forțe, combinată cu o retorică agresivă și dezinformare din partea Moscovei. Prin urmare, facem apel la Rusia să fie transparentă și să reducă tensiunile. Vom continua să oferim Ucrainei sprijin politic și practic”, a mai spus el.

„Aștept cu nerăbdare să colaborez cu dvs. pentru a consolida Alianța noastră”, i-a mai transmis Jens Stoltenberg lui Andrzej Duda.

La rândul său, președintele polonez a cerut ca NATO să desfășoare forțe suplimentare pe flancul său estic, ca răspuns la recenta consolidare militară a Rusiei în apropierea graniței cu Ucraina.

În urmă cu două săptămâni, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a îndemnat NATO să facă „pași concreți” pentru a soluționa criza migrației de la frontiera cu Belarus, adăugând că Polonia, Lituania şi Letonia ar putea cere consultări în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord. 

Totuși, în cadrul întrevederii de joi, președintele polonez a declarat că Polonia nu este supusă unui atac şi nu se confruntăm cu o ameninţare militară directă. „Aşadar, nu există niciun motiv pentru a invoca articolul 4 din tratatul al alianţei, a declarat Duda. Acest articol permite statelor membre ale NATO să ceară convocarea unei reuniuni a Consiliului Atlanticului de Nord asupra „oricărei chestiuni care priveşte securitatea unei ţări membre”, a spus el.

Tot în acest sens, Mateusz Morawiecki a avut o întrevedere cu Angela Merkel, la Berlin, pentru a discuta despre situația de la granița polono-belorusă și despre amenințările la adresa securității europene.

„Lukașenko a încercat să testeze frontiera Uniunii și a folosit migranții ca scuturi umane. Am pus capăt zborurilor și am încheiat ruta de tranzit”, a scris premierul Poloniei, pe Facebook.

 

Reamintim că mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au fost blocaţi de zile întregi într-o pădure de la frontiera cu Polonia, pe o vreme tot mai rece, sperând să ajungă în Europa de Vest. Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell, a criticat situația actuală și a cerut Minskului să nu mai folosească ”oamenii pe post de arme”, iar Consiliul Uniunii Europene și-a modificat regimul de sancțiuni pentru a putea răspunde crizei de refugiați generată de regimul Belarus. 

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută o finanțare umanitară de 700.000 de euro pentru a livra alimente, pături, truse de igienă și de prim ajutor migranților blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA, mesaj la reuniunea miniștrilor apărării București 9: Statele Unite își reafirmă angajamentul față de flancul estic al NATO

Published

on

© Guvernul României

SUA și-au reafirmat joi, la reuniunea miniștrilor din țările formatului București 9, angajamentul față de flancul estic al NATO. Secretarul adjunct al apărării, Kathleen Hicks, s-a adresat online aliaților din flancul estic al NATO la reuniunea ministerială de apărare București-Nouă (B9), desfășurată joi în România, informează Departamentul Apărării într-un comunicat.

Organizat în colaborare cu România și Polonia, acest forum a reunit miniștrii apărării din B9 din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia pentru a discuta despre evenimentele recente din regiune, cooperarea în domeniul apărării, prioritățile strategice ale NATO și cooperarea UE-NATO.

Secretarul adjunct a afirmat angajamentul SUA față de flancul estic al NATO și a comentat recenta activitate a Rusiei în jurul Ucrainei, criza migranților de la granița dintre Belarus și UE, precum și competiția strategică cu Republica Populară Chineză.

Secretarul adjunct Hicks a recunoscut progresele înregistrate în ceea ce privește partajarea responsabilităților aliate, importanța descurajării și a apărării și contribuțiile la operațiunile internaționale. Ea a subliniat că inițiativele de apărare ale UE ar trebui să rămână coerente, să se consolideze reciproc, să fie interoperabile cu NATO și să fie disponibile pentru NATO.

Secretarul adjunct a reafirmat, de asemenea, declarațiile președintelui Biden la summitul B9 din luna mai, care au inclus importanța valorilor democratice comune și a rezilienței în sprijinul securității colective euro-atlantice.

Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA8 hours ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu10 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

U.E.11 hours ago

Emmanuel Macron și Papa Francisc au discutat despre ”perspectivele apropiatei președinții franceze” a Consiliului Uniunii Europene

NATO12 hours ago

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Corina Crețu13 hours ago

Corina Crețu: Autoritățile locale au o capacitate mult mai mare pentru a gestiona fondurile UE destinate spitalelor regionale. Trebuie analizat dacă mai e fezabil ca Ministerul Sănătății să rămână beneficiar

ROMÂNIA14 hours ago

România a semnat acordul cu Comisia Europeană pentru a primi împrumutul de 15 miliarde de euro din PNRR, în valoare de 29,2 miliarde de euro

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu îi îndeamnă pe ”fermierii români să aplice eco-schemele” din cadrul PAC: Nerespectarea acestora ar duce la pierderea a circa 475 de milioane de euro pe an

REPUBLICA MOLDOVA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, discuție telefonică cu prim-ministrul Republicii Moldova. Cei doi au convenit asupra necesității unei întâlniri în perioada imediat următoare

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța2 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ3 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ3 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending