Connect with us

INTERNAȚIONAL

Premierii macedonean și grec, Zoran Zaev și Alexis Tsipras, au fost nominalizați la Premiul Nobel pentru Pace 2019

Published

on

Premierul macedonean, Zoran Zaev, și omologul său grec, Alexis Tsipras, au fost marți nominalizați la Premiul Nobel pentru Pace 2019 datorită eforturilor depuse de aceștia în vederea încheierii Acordului Prespa, care a pus capăt unui diferend între Spokje și Antena privind numele ”Macedonia”, ce dura de mai bine de 27 de ani, a anunțat agenția de presă MIA, citat de Agerpres.

Foto: Alexis Tsipras/ Twitter

Nominalizarea a fost anunţată de Ouided Bouchamaoui, membru al uneia dintre organizaţiile componente ale Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, structură care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2015.

”Nominalizarea nu este numai pentru Zoran Zaev şi Alexis Tsipras personal, ci şi pentru toţi cetăţenii. Acesta este un model de dialog şi prosperitate. Cred cu fermitate că Macedonia, sau ar trebui să spun Macedonia de Nord, şi Grecia vor primi Premiul Nobel pentru Pace şi vor arăta lumii că orice poate fi făcut prin înţelegere. De îndată ce acordul este ratificat, el va trimite mesajul puternic că dialogul este posibil”, a afirmat Bouchamaoui.

Un alt nume vehiculat în cursa pentru acest premiu este cel al președintelui american, Donald Trump.

În luna iunie a acestui an, doi politicieni norvegieni l-au nominalizat pe liderul de la Casa Albă pentru Premiul Nobel Pentru Pace, justificând că acesta ”a făcut un pas imens și important în direcția dezarmării, păcii și reconcilierii dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud”.

Premiul Nobel pentru Pace, singurul dintre premiile Nobel care este anunţat la Oslo, este acordat persoanelor, instituţiilor sau organizaţiilor internaţionale care au depus eforturi deosebite pentru instaurarea sau restabilirea păcii într-o zonă de conflict. Premiul, în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (1 milion de dolari), a fost decernat la 10 decembrie, într-o ceremonie organizată la Oslo.

Prin testamentul lăsat de Alfred Nobel în 1895, premiul Nobel pentru Pace este acordat anual de Comitetul Nobel norvegian. Acesta este format din cinci membri numiţi de parlamentul de la Oslo (Storting), care sunt ajutaţi de experţi desemnaţi special.

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat în 2018 doctorului Denis Mukwege (Republica Democratică Congo) şi Nadiei Murad (Irak) pentru “eforturile de a pune capăt folosirii violenţei sexuale ca armă de război şi în conflicte armate”.

În anul 2017, înalta distincție a fost oferită campaniei internaționale pentru abolirea armelor nucleare (ICAN) “pentru munca sa de a atrage atenția asupra consecințelor umanitare catastrofale ale oricărei utilizări a armelor nucleare și asupra eforturilor sale fundamentale de a realiza interzicerea unor astfel de arme pe baza tratatului”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele Franței Emmanuel Macron a votat la alegerile europene, scrutin cât o luptă pentru sufletul Europei

Published

on

©️ Emmanuel Macron/ Facebook

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a votat la primăria din Le Touquet, în jurul orelor prânzului, pentru alegerile europarlamentare, într-un scrutin care prevestește un duel cu partidul de extrema dreapta al lui Marine Le Pen, Adunarea Națională (RN), informează Le Figaro.fr.

Peste 47 de milioane de alegători francezi sunt așteptați la urne pentru a decide cine sunt cei 79 de europarlamentari care vor reprezenta Franța în viitoarea Legislatură europeană care se reunește în noul format la 2 iulie.

Potrivit estimărilor Ministerului francez de Interne , participarea la vot se ridica la ora 12.00. (ora României) la 19.26%, comparativ cu 15.70%, în 2014, și 14.81% în 2009.


Considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene. alegerile europarlamentare au început la, 23 mai și se vor desfășura până duminică, 26 mai. 427 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația” și care vor reprezenta primul pas al unui proces ce va conduce la schimbarea garniturii de lideri din ierarhia principalelor instituţii ale UE până la finalul lui 2019.

Primii dintre cei 427 de milioane de alegători europeni care se prezintă la vot sunt britanicii şi olandezii, care vor face acest lucru joi, 23 mai. Vineri au votat alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Cehia, votul s-a desfăşurat în două zile, vineri şi sâmbătă. Restul de 21 de state, inclusiv Germania, Franța și România, au deschis urnele duminică, 26 mai.

În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis. Ultimele urne se vor închide în Italia, duminică, la ora 23:00.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele PNL Ludovic Orban a ”votat pentru a fi sigur că România va rămâne un stat european”: Românii au înțeles că votul este cea mai puternică armă pe care o au

Published

on

Președintele Partidului Național Liberal (PNL) a votat duminică la alegerile europarlamentare și la referendum pentru ca România să rămână un stat european, informează Digi24. 

”Am votat ca să fiu sigur că România va fi condusă de oameni cinstiți și corecți, să fiu sigur că guvernul nu va mai putea emite ordonanțe de urgență care să calce în picioare independența justiției” a declarat Orban.

”Am votat ca să fiu sigur ca Guvernul nu va mai putea emite OUG în care să calce în picioare drepturile și libertățile fundamentale ale românilor. Am votat astăzi pentru a fi sigur că România va rămâne un stat european, că va fi bine reprezentată în PE de oameni de calitate, de oameni care să câștige aprecierea și respectul partnerilor europeni”, a adăugat liderul PNL.

El a spus că este convins că referendumul va fi validat pentru că ”românii au înțeles că votul este cea mai puternică armă pe care o au”.

”Adevărații deținători ai puterii publice sunt cetățenii români. Sunt convins că au înțeles că exercitarea puterii se face prin vot și că votul este cea mai puternică armă pe care o au, sunt convins că nu se vor lăsa manipulați și intimidați și își vor exercita votul și la alegeri și la referendum”, a completat liderul PNL.

Orban și-a exprimat convingerea că „referendumul va trece”.

„Majoritarea covârșitoare a românilor își doresc ca la conducerea României să fie oameni corecți și ca oamenii care au încălcat legea să fie pedepșiți și să nu-și modifice legile în favoarea lor. Sunt convins că astăzi va fi o victorie a românilor de bună credință, a românilor care își câștigă cinstit existența”, a precizat președintele PNL.

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Desfășurat la 40 ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European – cele din 1979 -, scrutinul din 2019 are loc în aceeași perioadă în care România asigură, pentru prima dată în istorie, președinția Consiliului Uniunii Europene, mandat pe care îl va încheia la 30 iunie 2019. În România, alegerile din 26 mai coincid și cu referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis pe tema justiției și a luptei anticorupție în țara noastră. (Urmăriți și LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România)

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Iranul amenință SUA: Dacă ei comit cea mai mică prostie, vom trimite navele de război americane la fundul mării folosind „arme secrete” (oficial iranian)

Published

on

Iranul poate scufunda navele de război americane trimise în regiunea Golfului, folosind rachete și ”arme secrete”, a declarat un înalt oficial militar iranian citat sâmbătă de agenția de presă semioficială Mizan, preluată de Reuters, informează Agerpres.

”America (…) trimite două nave de război în regiune. Dacă ei comit cea mai mică prostie, vom trimite aceste nave la fundul mării împreună cu echipajul şi avioanele lor folosind două rachete sau două noi arme secrete”, a declarat generalul Morteza Qorbani, consilier în comandamentul militar iranian, pentru Mizan.

Afirmațiile oficialului iranian reprezintă prima reacție după ce Statele Unite au anunțat vineri că desfășoară 1.500 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu, invocând ”amenințări persistente” împotriva forțelor americane exercitate de Guvernul iranian la ”cel mai înalt nivel”.

În paralel, Adminstrația Trump a informat vineri Congresul cu privire la noi vânzări de armament către Arabia Saudită, marele inamic regional al Iranului, și către Emiratele Arabe Unite (EAU), evocând amenințarea iraniană, pentru a ocoli posibilitatea de care dispun parlamentarii de a bloca acest tip de contract.

Acțiunile de descurajare a Iranului venite din partea SUA au fost precedate de amenințări exercitate de președintele Donald Trump, care a scris la 20 mai pe Twitter că Teheranul este pasibil de anihilare totală dacă acest stat atacă interesele americane. 

”Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată”, a avertizat liderul de la Casa Albă într-o postare pe Twitter care a stârnit îngrijorarea privind un potențial conflict între cele două state, într-o perioadă în care tensiunile din relația bilaterală au escaladat.

Avertismentul său venea după ce Departamentul de Stat al SUA a ordonat părăsirea Irakului de către ”angajaţii guvernamentali din personalul non-esenţial”, a anunţat ambasada SUA la Bagdad, la scurt timp după ce Comandamentul Central american a declarat că forţele SUA în Irak şi în Siria vecină au fost plasate în stare de alertă ridicată în urma unor ”ameninţări credibile” din partea forţelor iraniene în regiune.

Drept consecință, și armata germană și cea olandeză au anunțat că și-au suspendat până la noi ordine exercițiile de instruire militară în irak, pe fondul tensiunilor regionale în creștere și al riscurilor generate de această situație pe teritoriul irakian.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending