Connect with us

U.E.

Premierul Albaniei Edi Rama ”nu speră nimic” legat de începerea negocierilor de aderare a țării sale la UE: Vom continua să avansăm pe drumul reformelor. Albania ”nu poate să stea și să plângă la poarta Europei”

Published

on

© Edi Rama/ Facebook

Albania ”nu poate să stea și să plângă la poarta Europei” a declarat într-un interviu acordat agenției France Presse premierul albanez Edi Rama, completând că țara sa va continua să avanseze pe drumul statului de drept și al reformelor, indiferent dacă Uniunea Europeană decide sau nu începerea negocierilor de aderare, informează Agerpres.

”Este clar că Europa nu funcţionează cum trebuie, suferă” şi că ”este important să se schimbe, chiar şi pentru albanezi”, a declarat Edi Rama, european convins, aflat la conducerea guvernului de la Tirana de șapte ani.

”Nu trebuie să trăim încontinuu în această psihoză de a aştepta lucruri” asupra cărora ţara nu are control, mai afirmă premierul albanez, mărturisind că ”nu speră nimic” legat de termenul la care ar putea începe ţara sa negocierile de aderare cu UE.

”Trebuie să facem lucrurile care trebuie” indiferent de deciziile europene, acesta fiind ”singura cale rezonabilă pentru viitorul copiilor noştri şi al ţării”, a precizat Rada într-un interviu dat publicității după ce Comisia Europeană a propus o înăsprire a procesului de extindere a Uniunii Europene.

Citiți și:
Franța își pune amprenta pe planul de reformă al Comisiei Europene cu privire la procesul de aderare la UE a statelor din Balcanii de Vest

Proiectul de reformă propus miercuri de Comisia Europeană, care a îmbrăcat haina unei ”Comisii geopolitice”, se concentrează pe patru principii: o mai mare credibilitate, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi un mai puternic ”ghidaj” politic. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate ”Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest” îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.

Executivul european a propus, de asemenea, noi modalități mai ferme de sancționare a țărilor candidate la aderarea Uniunii Europene dacă acestea deviază de la eforturile lor de a se alinia standardelor europene.

Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate cu totul sau parţial, sau monitorizarea UE ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul, ajungând până la reducerea finanțărilor și a altor beneficii asigurate de UE.

Într-o conferință de presă comună alături de premierul Albaniei, desfășurată la 28 ianuarie la Berlin, cancelarul german Angela Merkel și-a reluat poziția privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, invocând o nevoie ”geopolitică”.

”Oricine privește harta și cunoaște contextul geopolitic, știe că este bine pentru toată lumea dacă țările din Balcanii de Vest vor adera la Uniunea Europeană într-o bună zi”, a declarat cancelarul german, care și-a exprimat dorința că statele membre vor ajunge la un consens privind demararea negocierilor la următorul summit al Consiliului European, din 26-27 martie, înaintea summitului Balcanilor de Vest din 6-7 mai, găzduit de Zagreb, capitala Croației, țară care deține președinția rotatitvă a Consiliului Uniunii Europene.

Comentariile Angelei Merkel se pare că erau adresate președintelui francez Emmanuel Macron, un oponent al demarării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Albania și Macedonia de Nord.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor cu cele două țări.

Acestea au apreciat că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

De altfel, Parisul a semnalat în luna noiembrie a anului trecut că este nevoie de o reformă a precusului de extindere a UE și că familia europeană ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Cancelarul german a precizat că dorește obținerea unui consens cu privire la demararea negocierilor la următorul summit al Consiliului European, programat pentru 26-27 martie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Ambasadoarea Franței Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente ale Declarației Summitului de la Sibiu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019, a declarat vineri ambasadoarea Franței, Laurence Auer.

“Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019“, a afirmat Auer într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omologul său german, Cord Meier-Klodt, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane.

Ambasadoarea Franței a arătată că președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze

Potrivit acesteia, “în esență” conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor.

“Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european”, a mai adăugat ea, în condițiile în care Franța va asigura în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022 președinția semestrială a Consiliului UE.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, de altfel, în cadrul unui discurs susținut în Germania cu ocazia primirii premiului Otto cel Mare, că bazele Conferinței privind viitorul Europei au fost stabilite prin Declarația de la Sibiu, adoptată în mai 2019, când, pentru prima dată de la aderare, România a deținut Președinția Consiliului Uniunii. Șeful statului s-a referit în dese rânduri la acel moment ca fiind “spiritul de la Sibiu”.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au făgăduit 27 de lideri europeni, la 9 mai 2019, în cadrul primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Continue Reading

U.E.

Ambasadorul german Cord Meier-Klodt: Spiritul franco-german de la Elysée a trasat cursul acordului de 750 de miliarde de euro privind redresarea UE

Published

on

© Ambasada Germaniei în România

Spiritul Tratatului de la Elysée, care a marcat reconcilierea istorică franco-germană, a fost cel care a trasat cursul acordului fără precedent între statele membre ale UE privind planul de redresare post-COVID-19 de 750 de miliarde de euro, a declarat vineri ambasadorul german Cord Meier-Klodt.

“Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat” a afirmat Meier-Klodt într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omoloaga sa franceză, Laurence Auer, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane, celebrată an de an la 22 ianuarie în semn de omagiu față de Tratatul franco-german semnat la Elysée în 1963.

“Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu“, și-a întărit el mesajul, în contextul în care spiritele de la Élysée și Aachen, locurile unde au fost semnate tratatele de cooperare franco-germane, au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai.

De cealaltă parte, ambasadoarea Laurence Auer a salutat munca realizată de președinția germană la Consiliul UE în obținerea acestui acord.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus ea.

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la 21 iulie 2020 la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU), creat pe scheletul propunerii Merkel – Macron de 500 de miliarde de euro, și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation EU reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la 21 iulie, la ora 6:30, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Ulterior, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la 10 decembrie 2020 la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia.

Continue Reading

PPE

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

Published

on

@ Sorin Cîmpeanu - Facebook

Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a participat la videoconferința informală a miniștrilor educației din UE, organizată de președinția portugheză a Consiliului UE. Reuniunea se desfășoară sub tema „Drumul către Summitul social de la Porto: contribuția educației și formării profesionale”, în cadrul președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene.

Cu această ocazie, ministrul educației din România, a reiterat faptul că educația și formarea sunt sectoare cruciale pentru redresarea economică, pentru tranzițiile digitale și ecologice, pentru dezvoltarea unei Europe mai incluzive, precum și pentru realizarea potențialului și aspirațiilor fiecărui individ.

„Investițiile în educație și formare reprezintă un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie, pentru a asigura accesul egal la oportunități și medii de învățare”, a transmis ministrul în discursul său, se arată într-un comunicat remis Calea Europeană.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu a menționat că până în 2025, ministerul educației și-a propus să generalize învățământul preșcolar, începând cu vârsta de 3 ani: „Este angajamentul nostru permanent de a atrage și ține tinerii în sistemul de învățământ. În acest sens, implementăm un proiect care vizează îmbunătățirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul terțiar și creșterea participării la învățământul superior.”

Ministrul Sorin Cîmpeanu a subliniat în mesajul său rolul semnificati al instituțiilor de învățământ superior în găsirea de soluții pentru provocările actuale: „Contextul actual a arătat mai mult decât oricând importanța instituțiilor de învățământ superior în generarea de soluții la provocările globale. Rețelele universitare europene promovează strategii inovatoare de cercetare și contribuie la implementarea unor soluții realiste pentru dezvoltare durabilă. Nu în ultimul rând, investițiile eficiente, crearea și implementarea sinergiilor între fondurile și instrumentele europene și naționale trebuie să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi.”

Continue Reading

Facebook

U.E.34 mins ago

Ambasadoarea Franței Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente ale Declarației Summitului de la Sibiu

U.E.48 mins ago

Ambasadorul german Cord Meier-Klodt: Spiritul franco-german de la Elysée a trasat cursul acordului de 750 de miliarde de euro privind redresarea UE

PPE1 hour ago

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadoarea Franței la București salută sprijinul României privind mecanismul UE pentru statul de drept: Statul de drept este inima contractului politic care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD: Sprijinul pentru oamenii aflați în dificultate trebuie să continue neîntrerupt

RUSIA1 hour ago

Președintele Consiliului European l-a informat pe Vladimir Putin că UE pregătește revizuirea relațiilor cu Rusia în martie și i-a solicitat eliberarea lui Aleksei Navalnîi

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

ENGLISH2 hours ago

French-German Day. Ambassadors Laurence Auer and Cord Meier-Klodt: Europe was made possible because two countries decided to reconciliate. The spirit of the Elysée Treaty shaped EU’s recovery fund

PPE2 hours ago

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac2 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE2 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac3 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending