Corespondență din Strasbourg
Dacă anul 2024 ne aduce din nou “America pe primul loc, atunci va fi mai mult ca niciodată “Europa pe cont propriu”, a afirmat marți, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, premierul Belgiei, Alexander de Croo, liderul belgian prezentând prioritățile președinției țării sale la Consiliul Uniunii Europene, care a debutat la 1 ianuarie 2024 și care va fi marcată de negocierile privind revizuirea bugetului UE și sprijinul pentru Ucraina, adoptarea agendei strategice a UE pentru perioada 2024-2029 și alegerile europene din 6-9 iunie.
“2024 va fi un an crucial. Sunt multe în joc pentru Europa. Miza este foarte mare pentru Occident. Un an în care democrațiile și libertățile noastre vor fi puse la încercare. Nu doar cu alegerile pentru această Cameră, ci în egală măsură pentru Congresul SUA și pentru președinția americană. Dacă 2024 ne aduce din nou “America pe primul loc”, va fi mai mult ca niciodată “Europa pe cont propriu“, a spus el, într-un discurs urmat de dezbateri cu deputații europeni, referindu-se la sloganul fostului președinte republican Donald Trump, candidat pentru revenirea la la Casa Albă.
În opinia lui de Croo, Europa nu trebuie să se sperie de această perspectivă, ci să o “îmbrățișeze” punând Uniunea “pe o bază mai solidă, mai puternică, mai suverană, mai autonomă”.
Evocând o Europă care oferă rezultate și care face diferența în viața oamenilor, premierul belgian a spus că președinția Belgiei la Consiliul UE dorește să contribuie la protejarea cetățenilor, consolidarea economiei și pregătirea viitorului european comun.
Sprijinul pentru Ucraina: Un considerent geopolitic pentru America, o chestiune existențială pentru Europa
“În ciuda tuturor provocărilor cu care ne confruntăm, Europa este un loc în care este bine să trăiești. Dacă nu, cel mai bun. Euro și piața internă sunt pietrele de temelie ale prosperității noastre. Am reușit să întoarcem pagina COVID mai repede decât mulți alții ;i am realizat unitatea și solidaritatea în fața unui război de agresiune rusesc împotriva unei Ucraine nevinovate”, a spus el.
Alexander de Croo a pledat pentru menținerea solidarității în raport cu Ucraina prin adoptarea sprijinului bugetar pe termen lung și continuarea sprijinului militar.
“Pentru America și pentru ceilalți aliați ai noștri, sprijinul pentru Ucraina este o chestiune strategică, un considerent geopolitic. Pentru noi, europenii, sprijinul pentru Ucraina este existențial“, a atras el atenția.
Europa nu poate deveni un muzeu economic
O altă provocare menționată de premierul Belgiei este menținerea unei economii europene puternice și dinamice.
“Europa nu poate deveni un muzeu economic. Dacă dorim să rămânem acel continent inovator, creativ, bogat în capital și productiv, va trebui să trecem la o viteză mai mare”, a mai adăugat de Croo, referindu-se la impulsul fiscal uriaș pe care SUA l-au dat industriei autohtone prin Legea pentru reducerea inflației pe care liderul belgian a catalogat-o drept “o bazooka de subvenții în valoare de 1 200 de miliarde de dolari care face să tresară chiar și cele mai mari state membre europene“.
El s-a referit și la China, o țară care își întărește controlul asupra pieței mondiale și pe care vizitat-o săptămâna trecută, avertizându-i pe liderii chinezi să nu intervină în afacerile interne al continentului european.
O mare piață de capital pentru antreprenorii europeni. Reînvierea spiritului marelui Jacques Delors
Premier al uneia dintre cele șase țări fondatoare ale UE, Alexander de Croo a căutat să resusciteze personalitatea marcantă a lui Jacques Delors, fost președinte al Comisiei Europene care a decedat în decembrie 2023.
“Singura modalitate de a nu fi striviți este să reînviem spiritul marelui Jacques Delors”, a spus el, referindu-se la deschiderea piețelor viitorul precum energia, digitalul, inteligența artificială, apărarea și piețele de capital.
Ca preşedinte al Comisiei Europene în perioada 1985-1995, Delors a jucat un rol important în crearea pieţei unice, semnarea acordurilor Schengen, Actul unic european, lansarea programului Erasmus, reforma politicii agricole comune şi constituirea Uniunii economice şi monetare care a condus la crearea monedei euro. Totodată, în timpul ultimului său mandat la șefia Comisiei Europene a fost negociat și semnat și a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht, considerat actul de naștere al Uniunii Europene.
În opinia liderului belgian, princpala problemă este că “Europa este puternică în materie de inovare, dar slabă în ceea ce privește punerea la scară a acestor inovații”.
Astfel, premierul Belgiei a pledat pentru sprijinirea tinerilor antreprenori pentru ca aceștia să își aducă ideile pe piață.
“Trebuie să îi ajutăm să treacă de la “inventat în Europa”, la “dezvoltat în Europa”, până la “fabricat în Europa”. Pentru a face acest lucru (…) Avem nevoie ca întreaga Europă – fiecare colț al continentului nostru – să se transforme într-o mare piață de capital, accesibilă tuturor tinerilor antreprenori din Stockholm până la Napoli, din Dublin până la Sofia”, a mai spus De Croo.
Astfel, acesta este motivul pentru care președinția belgiană a Consiliului UE i-a solicitat fostului prim-ministru italian Enrico Letta să vină cu un raport pentru a da un nou impuls pieței unice europene.
Belgia, una din cele şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene și țara natală a președintelui Consiliului European, Charles Michel, a preluat la 1 ianuarie 2024, de la Spania, preşedinţia semestrială a Consiliului UE, într-un moment de inflexiune la nivel european, președinția belgiană urmând să coincidă cu alegerile pentru Parlamentul European din luna iunie înainte de a fi succedată de președinția Ungariei conduse de Viktor Orban, o țară care s-a aflat în conflict constant cu instituţiile europene şi cu majoritatea statelor membre în ultimii ani.
Sub motto-ul “Protejează. Consolidează. Pregătește“, Belgia deține președinția Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024. Bruxelles-ul va continua activitatea președinției precedente (Spania) înainte de a preda mandatul următoarei președinții (Ungaria). Este pentru a 13-a oară când Belgia, stat fondator, deține președinția Consiliului.
“După cum știți, noi, belgienii, avem Uniunea Europeană în ADN-ul nostru. Atât de multe instituții europene au sediul aici, în capitala noastră. Dacă există o țară care întruchipează ceea ce înseamnă UE, aceasta este Belgia”, a spus premierul Alexander De Croo, în urmă cu câteva săptămâni, la prezentarea priorităților președinției belgiene.
Cele șase priorități ale președinției belgiene sunt: 1) Apărarea statului de drept, a democrației și a unității; 2) Consolidarea competitivității noastre; 3) Continuarea unei tranziții ecologice și echitabile; 4) Consolidarea agendei sociale și de sănătate; 5) Protejarea cetățenilor și a frontierelor; 6) Promovarea unei Europe globale;
În prezent, peste 150 de dosare sunt în curs de examinare. Belgia se va strădui să finalizeze cât mai multe într-un context special, deoarece sfârșitul mandatelor europene este foarte aproape (alegerile europene sunt programate între 6 și 9 iunie).
