Connect with us

INTERNAȚIONAL

Premierul Benjamin Netanyahu a inaugurat ”Înalțimile Trump”, o nouă așezare israeliană în Înălțimile Golan

Published

on

© David M. Friedman/ Twitter

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a inaugurat o nouă aşezare în Înălţimile Golan, numită după preşedintele american Donald Trump, ”Înălțimile Trump”, o decizie anunțată de Netanyahu încă din luna aprilie, informează BBC.

La ceremonia de duminică, Netanyahu a declarat că așezarea ”Înâlțimile Trump” îl va onora pe Trump pentru decizia sa de a recunoaşte suveranitatea Israelului asupra teritoriului.

Încă nu au început lucrările de construcţie însă un semn cu numele lui Trump şi steagurile Israelului şi SUA a fost inaugurat.

Criticii au numit această decizie ca fiind o mişcare de publicitate fără nicio autoritate legală.

”Este o zi istorică.  Acesta este un moment festiv care va fi reținut de generații ca un punct de referință în istoria Înălțimilor Golan”, a declarat Netanyahu, numindu-l pe Trump „un prieten al Israelului”. ”Înalțimile Golan au fost și vor fi mereu o parte inseparabilă a țării noastre”, a completat premierul israelian, anunță Deutsche Welle.

Înălţimile Golan – zonă bogată în apă – au fost cucerite şi ulterior anexate de statul evreu de la Siria în 1967.

Preşedintele SUA a semnat la sfârşitul lui martie, la Casa Albă, în prezenţa premierului israelian, decretul prin care recunoaşte oficial suveranitatea Israelului asupra acestui teritoriu, decizie criticată de lumea arabă.

Analiștii au sugerat că președintele american a ales să semneze decretul de recunoaștere a suveranității Israelului asupra Înalțimilor Golan înainte de alegeri tocmai pentru a-i oferi ajutor candidatului Netanyahu în cursa electorală.

De altfel, premierul Benjamin Netanyahu anunța la începutul lunii aprilie, cu doar câteva zile înainte de aflarea rezultatelor alegerilor generale din Israel, că, dacă va câștiga competiția electorală, plănuiește să anexeze și coloniile evreieşti din Cisiordania, frângând astfel speranțele palenstinienilor, care aspiră să-și creeze propriul stat în Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.

La aceste aspecte se adaugă faptul că Trump a ignorat deceniile de politică americană și a recunoscut formal în luna aprilie Ierusalimul drept capitală a Israelului.

Ocupantul fotoliului de la Casa Albă a mutat în 2018 ambasada SUA de la Tel Aviv în orașul istoric, revendicat de palestinieni drept capitală a Palestinei.

Este de așteptat planul de pace al Administrației de la Washington pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, care, cel mai probrabil va fi anunțat în luna noiembrie, după formarea noului guvern israelian, potrivit afirmațiilor consilierul preşedintelui american pentru Orientul Mijlociu, Jason Greenblatt.

Consilierul Casei Albe a amintit că administraţia Trump a amânat deja prezentarea acestui plan până după încheierea lunii de post musulman a Ramadanului (la începutul lunii iunie) şi a formării unui guvern israelian ca urmare a desfăşurării alegerilor legislative din 9 aprilie. Premierul Benjamin Netanyahu nu a reuşit însă să formeze o coaliţie de guvernare cu partidele de dreapta care au câştigat scrutinul. El a preferat să dizolve parlamentul nou ales şi a anunţat organizarea de noi alegeri pe 17 septembrie. Vor mai urma însă după această dată câteva săptămâni până la formarea noului guvern.

Foști europeni de rang înalt, între care și fostul prim-ministru al României, Dacian Cioloș, au condamnat la 15 aprilie politica unilaterală a Administrației Trump și au cerut într-o scrisoare adresată Uniunii Europene respingerea oricărui plan de pace al SUA pentru Orientul Mijlociu în cazul în care acesta nu este unul echitabil și pentru palestinieni.

”Este timpul ca Europa să se alăture parametrilor noştri de principiu pentru procesul de pace israeliano-palestinian”, se arată în scrisoarea care cere o soluţie a două state vecine, israelian şi palestinian. Europa ar trebui să respingă orice plan care nu prevede crearea unui stat palestinian alături de Israel având capitală Ierusalimul pentru ambele state.

”Din păcate, actuala administraţie americană s-a abătut de la politica americană îndelungată”, se arată în scrisoarea care critică recunoaşterea în 2017 de către Donald Trump a Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Europa trebuie să fie ”vigilentă şi să acţioneze strategic” atunci când Trump prezintă noul plan, se arată în scrisoarea trimisă de foşti lideri europeni. Aceasta a fost trimisă duminică şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini şi miniştrilor de externe din UE.

Între semnatarii scrisorii se află Jean-Marc Ayrault, Carl Bildt, Wlodzimierz Cimoszewicz, Massimo D’Alema, Guy Verhofstadt şi Dacian Cioloş, foşti premieri din Franţa, Suedia, Polonia, Italia, Belgia şi România, notează publicaţia citată.

Foştii secretari generali ai NATO Willy Claes şi Javier Solana şi fostul preşedinte irlandez Mary Robinson au semnat de asemenea scrisoarea. Doi foşti miniştri de externe britanici David Miliband şi Jack Straw şi-au adăugat de asemenea numele pe documentul citat.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Reuters: Diplomatul român Cornel Feruță, printre posibilii succesori ai directorului Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică

Published

on

© MAE

Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA), Yukiya Amano, intenţionează să demisioneze înainte de încheierea actualului său mandat, din cauza unor probleme de sănătate, au indicat miercuri surse diplomatice citate de Reuters şi Kyodo, scrie Agerpres.

Potrivit Reuters, unul din posibilii săi succesori ar fi diplomatul român Cornel Feruţă, în prezent coordonator-şef al AIEA.

Amano, diplomat japonez în vârstă de 72 de ani, a fost numit în 2017 pentru un al treilea mandat succesiv de patru ani în fruntea AIEA, mandat care s-ar încheia în mod normal la 30 noiembrie 2021.

Plecarea sa ridică întrebări privind direcţia pe care se va înscrie ulterior agenţia, deşi puţini se aşteaptă la schimbări în ce priveşte abordarea ei faţă de Iran sau alte probleme sensibile. AIEA se ocupă, între altele, de monitorizarea restricţiilor impuse activităţilor nucleare ale Iranului în baza acordului din 2015 cu marile puteri, din care SUA s-au retras anul trecut.

Yukiya Amano a afirmat în repetate rânduri că activitatea agenţiei este de natură tehnică şi nu politică, în reacţie la mandatul predecesorului său Mohamed El Baradei, care a primit în 2005, împreună cu AIEA, Premiul Nobel pentru Pace şi care a intrat în dispute cu oficiali americani în legătură cu Iranul, menţionează Reuters.

Amano intenţionează să plece în martie anul viitor, timp în care Consiliul guvernatorilor AIEA poate alege un succesor, care trebuie să aibă şi aprobarea Conferinţei generale a agenţiei, o reuniune a tuturor statelor membre. Următoarea Conferinţă generală a AIEA este prevăzută pentru luna septembrie a.c..

Doi posibili candidaţi la succesiunea sa sunt ambasadorul Argentinei la AIEA, Rafael Grossi, care a mai candidat la conducerea acestei organizaţii, şi românul Cornel Feruţă, coordonator-şef al AIEA şi practic şeful de cabinet al lui Amano, notează Reuters.

Continue Reading

NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO

Published

on

© NATO

Ministerul Afacerilor Externe salută numirea lui Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO.

Preluarea acestei funcții de înaltă responsabilitate la nivel aliat, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO, reprezintă o recunoaștere deosebită a rolului și contribuției semnificative ale României în cadrul NATO, la 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică”, a scris MAE pe Facebook.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

El o va înlocui pe Rose Gottemoeller din Statele Unite, care și-a preluat poziția în octombrie 2016.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Continue Reading

NATO

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Poziția de secretar general adjunct al NATO, funcția numărul doi în ierarhia civilă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, va fi deținută începând cu octombrie 2019 de către Mircea Geoană, deopotrivă primul român și primul reprezentant din Europa de Est în această poziție.

Până în prezent, cea mai importantă poziție deținută de România în organigrama civilă a NATO a fost funcția de asistent al secretarului general pentru provocări de securitate emergente, post ocupat de ambasadorul Sorin Ducaru în perioada 2013-2017, actualmente director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene.

Mircea Geoană ”va fi primul român care va deține această poziție”, a spus secretarul general Jens Stoltenberg, după ce a anunțat decizia sa.

Potrivit site-ului NATO, atribuțiile secretarului general adjunct al NATO prevăd sprijinirea activității și a mandatului secretarului general și înlocuirea acestuia la nevoie.

Secretarul general adjunct al NATO este, de asemenea, președintele unui număr important de comitete la nivel înalt, grupuri ad hoc și grupuri de lucru.

În cazul în care este nevoit să îl înlocuiască pe secretarul general al Alianței, secretarul general adjunct îi preia, pentru perioada respectivă, atribuțiile de prezidare a Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism decizional al Alianței, dar și a Grupului pentru Planificare Nucleară, a Consiliului NATO-Rusia și a Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic.

Citiți și

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending