Connect with us

INTERNAȚIONAL

Premierul Benjamin Netanyahu a inaugurat ”Înalțimile Trump”, o nouă așezare israeliană în Înălțimile Golan

Published

on

© David M. Friedman/ Twitter

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a inaugurat o nouă aşezare în Înălţimile Golan, numită după preşedintele american Donald Trump, ”Înălțimile Trump”, o decizie anunțată de Netanyahu încă din luna aprilie, informează BBC.

La ceremonia de duminică, Netanyahu a declarat că așezarea ”Înâlțimile Trump” îl va onora pe Trump pentru decizia sa de a recunoaşte suveranitatea Israelului asupra teritoriului.

Încă nu au început lucrările de construcţie însă un semn cu numele lui Trump şi steagurile Israelului şi SUA a fost inaugurat.

Criticii au numit această decizie ca fiind o mişcare de publicitate fără nicio autoritate legală.

”Este o zi istorică.  Acesta este un moment festiv care va fi reținut de generații ca un punct de referință în istoria Înălțimilor Golan”, a declarat Netanyahu, numindu-l pe Trump „un prieten al Israelului”. ”Înalțimile Golan au fost și vor fi mereu o parte inseparabilă a țării noastre”, a completat premierul israelian, anunță Deutsche Welle.

Înălţimile Golan – zonă bogată în apă – au fost cucerite şi ulterior anexate de statul evreu de la Siria în 1967.

Preşedintele SUA a semnat la sfârşitul lui martie, la Casa Albă, în prezenţa premierului israelian, decretul prin care recunoaşte oficial suveranitatea Israelului asupra acestui teritoriu, decizie criticată de lumea arabă.

Analiștii au sugerat că președintele american a ales să semneze decretul de recunoaștere a suveranității Israelului asupra Înalțimilor Golan înainte de alegeri tocmai pentru a-i oferi ajutor candidatului Netanyahu în cursa electorală.

De altfel, premierul Benjamin Netanyahu anunța la începutul lunii aprilie, cu doar câteva zile înainte de aflarea rezultatelor alegerilor generale din Israel, că, dacă va câștiga competiția electorală, plănuiește să anexeze și coloniile evreieşti din Cisiordania, frângând astfel speranțele palenstinienilor, care aspiră să-și creeze propriul stat în Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.

La aceste aspecte se adaugă faptul că Trump a ignorat deceniile de politică americană și a recunoscut formal în luna aprilie Ierusalimul drept capitală a Israelului.

Ocupantul fotoliului de la Casa Albă a mutat în 2018 ambasada SUA de la Tel Aviv în orașul istoric, revendicat de palestinieni drept capitală a Palestinei.

Este de așteptat planul de pace al Administrației de la Washington pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, care, cel mai probrabil va fi anunțat în luna noiembrie, după formarea noului guvern israelian, potrivit afirmațiilor consilierul preşedintelui american pentru Orientul Mijlociu, Jason Greenblatt.

Consilierul Casei Albe a amintit că administraţia Trump a amânat deja prezentarea acestui plan până după încheierea lunii de post musulman a Ramadanului (la începutul lunii iunie) şi a formării unui guvern israelian ca urmare a desfăşurării alegerilor legislative din 9 aprilie. Premierul Benjamin Netanyahu nu a reuşit însă să formeze o coaliţie de guvernare cu partidele de dreapta care au câştigat scrutinul. El a preferat să dizolve parlamentul nou ales şi a anunţat organizarea de noi alegeri pe 17 septembrie. Vor mai urma însă după această dată câteva săptămâni până la formarea noului guvern.

Foști europeni de rang înalt, între care și fostul prim-ministru al României, Dacian Cioloș, au condamnat la 15 aprilie politica unilaterală a Administrației Trump și au cerut într-o scrisoare adresată Uniunii Europene respingerea oricărui plan de pace al SUA pentru Orientul Mijlociu în cazul în care acesta nu este unul echitabil și pentru palestinieni.

”Este timpul ca Europa să se alăture parametrilor noştri de principiu pentru procesul de pace israeliano-palestinian”, se arată în scrisoarea care cere o soluţie a două state vecine, israelian şi palestinian. Europa ar trebui să respingă orice plan care nu prevede crearea unui stat palestinian alături de Israel având capitală Ierusalimul pentru ambele state.

”Din păcate, actuala administraţie americană s-a abătut de la politica americană îndelungată”, se arată în scrisoarea care critică recunoaşterea în 2017 de către Donald Trump a Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Europa trebuie să fie ”vigilentă şi să acţioneze strategic” atunci când Trump prezintă noul plan, se arată în scrisoarea trimisă de foşti lideri europeni. Aceasta a fost trimisă duminică şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini şi miniştrilor de externe din UE.

Între semnatarii scrisorii se află Jean-Marc Ayrault, Carl Bildt, Wlodzimierz Cimoszewicz, Massimo D’Alema, Guy Verhofstadt şi Dacian Cioloş, foşti premieri din Franţa, Suedia, Polonia, Italia, Belgia şi România, notează publicaţia citată.

Foştii secretari generali ai NATO Willy Claes şi Javier Solana şi fostul preşedinte irlandez Mary Robinson au semnat de asemenea scrisoarea. Doi foşti miniştri de externe britanici David Miliband şi Jack Straw şi-au adăugat de asemenea numele pe documentul citat.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă, vizită de lucru în SUA. Mai multe întrevederi și semnarea unui acord de împrumut, pe agenda primei zile

Published

on

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, începe luni o vizită de lucru în Statele Unite, unde are prevăzute mai multe întâlniri cu oficiali americani.

Potrivit agendei publicate pe site-ul Guvernului României, premierul Viorica Dăncilă va avea întrevederi cu autorităţi locale, cu membri ai conducerii Băncii Mondiale. Aceasta urmează să participe și la ceremonia de semnare a Acordului de împrumut destinat ”Programului pe bază de rezultate (tip PforR) în sectorul sanitar” dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Totodată, şefa Guvernului va participa, la sediul ONU, la Dialogul liderilor pe tema răspunsurilor strategice pentru combaterea terorismului, anunță Agerpres.

Dăncilă va avea, luni, în cadrul vizitei de lucru în SUA, la ora 11,00 (ora locală), o întrevedere cu Steven Fulop, primarul oraşului Jersey, la sediul Misiunii Permanente a României la ONU. Ulterior, Dăncilă se va întâlni cu Ezra Friedlander, preşedintele Comisiei de Comemorare a Acordului de Pace de la Camp David între Egipt şi Israel.

Șefa Guvernului de la București va avea o întrevedere și cu conducerea Băncii Mondiale, după care va participa la ceremonia de semnare a Acordului de împrumut destinat ”Programului pe bază de rezultate (tip PforR) în sectorul sanitar”, dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Documentul va fi semnat, din partea României, de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi din partea Băncii Mondiale de Tatiana Proskuryakova, manager de ţară pentru România şi Ungaria, în regiunea Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale.

Viorica Dăncilă se va întâlni și cu președintele Consiliului de Administrație al American Jewish Committee (AJC) David Harris, şi va participa la un prânz de lucru organizat de AJC.

Ulterior, premierul român va fi prezent la Dialogul liderilor pe tema răspunsurilor strategice pentru combaterea terorismului şi la “Gala Dinner” oferită de Arthur Schneier, rabinul şef al SUA.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

New York: Summit-ul dedicat acțiunilor climatice, eveniment major ce deschide cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU

Published

on

© Ministerul Muncii și Justiției Sociale

Astăzi, 23 septembrie, șefii de stat și de guvern se întâlnesc la New York pentru a anunța măsuri importante în gestionarea încălzirii globale în cadrul Summit-ului dedicat acțiunilor climatice, eveniment major ce se defășoară în marja Adunării Generale a ONU.

Tema acestei sesiuni a Adunării Generale este “Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educaţia calitativă, acţiune climatică şi incluziune”.

Secretarul general al ONU, António Guterres, solicită tuturor liderilor să vină la New York cu planuri concrete, realiste, pentru a-și îmbunătăți contribuțiile determinate la nivel național până în 2020, în conformitate cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 45% în următorul deceniu și până la zero emisii nete până în 2050.

”Din fericire, avem Acordul de la Paris – un cadru politic vizibil, viabil și orientat spre viitor, care stabilește exact ce trebuie făcut pentru a stopa schimbările climatice și a inversa impactul acestora. Însă acordul în sine nu are sens, fără acțiuni ambițioase”, transmite secretarul general al ONU.

În acest an, pe lângă dezbaterea generală, liderii mondiali vor participa şi la mai multe întâlniri şi reuniuni la nivel înalt vizând stimularea acţiunilor privind schimbările climatice şi în favoarea dezvoltării durabile, pentru a asigura tuturor o viaţă sănătoasă, liniştită şi prosperă, informează ONU pe site-ul său.

Pentru a se asigura că acțiunile transformatoare din economia reală sunt cât se poate de importante, secretarul general a acordat prioritate următoarelor portofolii de acțiuni, care sunt recunoscute ca având un potențial ridicat de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și o acțiune globală sporită privind adaptarea și rezistența, potrivit documentului oficial.

  • Finanțare: mobilizarea surselor de finanțare publice și private pentru stimularea decarbonizării tuturor sectoarelor prioritare și avansarea rezilienței
  • Tranziția energetică: accelerarea transferului de combustibili fosili spre energie regenerabilă, precum și obținerea unor câștiguri semnificative în eficiența energetică
  • Tranziția industriei: industrii transformatoare precum petrol și gaz, oțel, ciment, produse chimice și tehnologia informației
  • Orașe și acțiuni locale: transportul în masă și infrastructura urbană; și rezistență pentru săracia urbană
  • Rezistență și adaptare: avansarea eforturilor globale de abordare și gestionare a impacturilor și riscurilor schimbărilor climatice

Mai multe informații despre Summit-ul dedicat climei, aici.

Reamintim că președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York. Prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale, va participa la recepțiile oferite de secretarul general al ONU, de președintele SUA și de președintele Consiliului European, urmând să aibă și mai multe întrevederi bilaterale.

Totodată, președintele francez, Emmanuel Macron, va participa luni la o reuniune privind Amazonia organizată la New York pe marginea Adunării Generale a ONU în scopul de a mobiliza comunitatea internaţională pentru reîmpădurirea regiunii, afectată de incendii majore în această vară.

Citiți și: Președintele Franței, Emmanuel Macron, va lansa la New York ”un apel la mobilizare” pentru pădurea amazoniană

 

Continue Reading

NEWS

Cel puțin zece bănci europene au anunțat că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă

Published

on

© Jörg Möller de la Pixabay

Cel puţin zeci bănci europene au anunţat că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă, confirmând perioada dificilă prin care trece acest sector care se confruntă cu dobânzi foarte mici şi cu tensiunile comerciale, informează Agerpres.

Ultimele anunţuri în acest sens au fost făcute vineri de grupul bancar francez Société Générale şi cel german Commerzbank.

Iată o recapitulare a măsurilor de restructurate anunţate în ultimele luni de băncile europene.

Grupul bancar francez Société Générale a fost unul dintre primii care în 2015 a anunţat o restructurare a reţelei sale de retail din Franţa, pe fondul scăderii frecventării agenţiilor sale şi a trecerii la operaţiunile de digital banking.

Până în 2020, Société Générale, care este prezentă şi pe piaţa din România, are programată renunţarea la 3.450 de posturi dintr-un total de peste 147.000 de angajaţi.

Cele 530 de posturi suplimentare ce vor fi eliminate în reţeaua din Franţa, conform unui document prezentat vineri sindicatelor, vin să se adauge altor 1.600 de locuri de muncă eliminate la nivel mondial, dintre care 750 în Franţa, în principal în cazul operaţiunilor de investment banking, anunţate în luna aprilie.

În cazul Commerzbank, care trece printr-o perioadă dificilă de mai mulţi ani, a doua mare bancă germană a anunţat vineri eliminarea a 4.300 de posturi la nivel mondial şi închiderea a 200 de agenţi. În paralel însă, Commerzbank intenţionează să înfiinţeze 2.000 de noi locuri de muncă. În 2016 banca germană a anunţat un plan de eliminare a 9.600 de locuri de muncă până în 2020, plan care a fost deja finalizat.

De asemenea, Commerzbank, la care statul german deţine un pachet de acţiuni de 15%, intenţionează să îşi vândă subsidiara poloneză mBank, care este una profitabilă. Însă această tranzacţie este destinată finanţării tranziţiei grupului spre operaţiunile digitale şi reorientare spre piaţa din Germania şi spre micile întreprinderi.

Gigantul Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a anunţat la începutul lunii iulie cel mai mare plan de restructurare din istoria sa cu eliminare a 18.000 de locuri de muncă până în 2022. Aceasta după ce anul trecut, Deutsche Bank a eliminat deja 6.000 de posturi. Deutsche Bank, care nu şi-a revenit încă după criza financiară din 2008, intenţionează să se concentreze pe Europa şi Germania în ceea ce priveşte operaţiunile de retail şi cele dedicate companiilor.

Grupul bancar britanic HSBC a anunţat la începutul lunii august demisia surprinzătoare a directorului general John Flint, la mai puţin de două luni de la numirea sa în funcţie, şi eliminare a 4.000 de posturi.

O altă bancă britanică, Barclays, a anunţat şi ea la începutul lunii august că a eliminat 3.000 de posturi în al doilea trimestru al acestui an şi că vrea să îşi extindă reducerile de costuri.

BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză, a confirmat la finele lunii august că intenţionează să elimine aproximativ 20% din efectivele filialei sale de obligaţiuni din Franţa, adică o reducere cuprinsă între 446 şi 546 de posturi până în 2021.

În Spania, grupul Santander a anunţat în luna iunie renunţarea la 10% din efectivele sale din Spania, adică 3.200 de angajaţi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending