Connect with us

MAREA BRITANIE

Premierul Boris Johnson apreciază că principala obligație internațională a Marii Britanii este aceea de a respecta acordul de pace din Irlanda de Nord

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul Boris Johnson apreciază că principala obligație internațională a Marii Britanii este aceea de a respecta acordul din Vinerea Mare de la Belfast, ce a adus pacea în Irlanda de Nord, măcinată de 30 de ani de conflicte între unioniștii protestanți și naționaliștii catolici, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Cred că cea mai mare obligaţie a noastră şi principala noastră obligaţie internaţională este să respectăm Acordul din Vinerea Mare de la Belfast, procesul de pace din Irlanda de Nord şi să facem ca Adunarea Stormont (Adunarea legislativă a Irlandei de Nord creată prin Acordul din Vinerea Mare n.a.) să fie operaţională”, a declarat el reporterilor.

”Avem un plan pentru a rezolva problema”, a spus premierul britanic.

La doar o săptămână după ce a reușit să scape de nemulțumirile manifestate în Partidul Conservator printr-un vot de încredere, premierul britanic urmează să prezinte luni, în Camera Comunelor, un proiect de lege care îi va permite să renunțe la prevederile post-Brexit referitoare la comerțul dintre Marea Britanie și Irlanda de Nord, ce îmbracă forma juridică de Protocolul referitor la Irlanda de Nord.

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, care se ocupă și de acest dosar, a avut luni o discuție telefonică cu Maros Sefcovic, vicepreşedinte pentru relaţii interinstituţionale şi prospectivă al Comisiei Europene, negociatorul-şef al UE în acest dosar, căruia i-a transmis că UE trebuie să fie dispusă să schimbe regulile post-Brexit care guvernează comerţul cu Irlanda de Nord, repetând că Londra doreşte o ”soluţie negociată”.

La rândul său, oficialul european a atras atenția că intenția Marii Britanii de a opri în mod unilateral punerea în aplicare a protocolului pentru Irlanda inclus în acordul de Brexit este ”o reţetă pentru incertitudine” şi va ”afecta încrederea comună”.

Vicepreşedintele UE a insistat, de asemenea, că Uniunea Europeană a acordat ”întotdeauna cea mai mare atenţie” impactului Brexitului asupra Irlandei de Nord şi ”a oferit soluţii funcţionale” după ce joi un purtător de cuvânt al Downing Street a acuzat UE că nu a răspuns invitaţiei sale de a relua negocierile asupra protocolului.

Marea Britanie și Uniunea Europeană sunt implicate în discuții neproductive ce se desfășoară deja de luni cu privire la acest protocol, un element esențial al acordului de retragere, ce a fost convenit între cele două părți după negocieri minuțioase în 2019 și introduce controale vamale și sanitare asupra mărfurilor britanice care sosesc în porturile din Irlanda de Nord, informează Politico Europe.

Cu toate că Londra și-a dat acordul cu privire la forma actuală a protocolului, ea susține că această configurație subminează împărțirea puterii politice obținute cu greu în Irlanda de Nord și impune bariere prea împovărătoare pentru comerț.

De cealaltă parte, Bruxelles-ul susține că aranjamentul este necesar pentru a evita o frontieră terestră între Irlanda de Nord și Republica Irlanda –  semnalată ca o potențială amenințare la adresa păcii pe insula Irlanda – protejând în același timp piața unică europeană.

Comisia Europeană a propus propriile sale modificări în încercarea de a ieși din impas, însă Regatul Unit consideră că acestea nu sunt suficiente.

Citiți și:
UE își respectă angajamentul pentru a asigura aprovizionarea continuă cu medicamente în Irlanda de Nord și prezintă o serie de propuneri menite să dezamorseze tensiunile post-Brexit cu Londra

Dacă va fi adoptat, acest proiect de lege va permite miniștrilor britanici să înceteze în mod unilateral aplicarea unor parți ale protocolului, fără a mai necesita opinia Bruxelles-ului.

Un alt aspect al acestui proiect de lege care provoacă îngrijorări este cel legat de rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene ca instanță finală de soluționare a litigiilor comerciale referitoare la Irlanda de Nord.

Diavolul va fi în detalii, dacă Marea Britanie va promite să ignore complet CJUE sau daca va încearca să îi acorde un rol mai restrâns, poate prin crearea unui grup de arbitraj precum cel elaborat pentru litigiile cu UE în cadrul Acordului de comerț și cooperare post-Brexit.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a avut marți, la Palatul Victoria, o întâlnire cu ministrul de externe al Marii Britanii, James Cleverly, principala temă de dialog fiind derularea parteneriatului strategic dintre cele două țări, informează Agerpres.

”Am avut o întâlnire, în urmă cu scurt timp, cu ministrul de Externe al Marii Britanii. O foarte bună oportunitate, în care am analizat situaţia de securitate şi derularea parteneriatului strategic dintre România şi Marea Britanie. Este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea acestui parteneriat strategic. Sunt o serie întreagă de linii comune, prin care aducem mai multă consistenţă acestei relaţii bilaterale. Desigur, dincolo de componenta de relaţii externe, de securitate şi apărare, componenta de cyber şi cea economică şi investiţii, am avut în dezbatere şi alte aspecte care sunt foarte bine aliniate la provocările de securitate şi provocările economice pe care împreună putem să le rezolvăm”, a detaliat Ciucă la începutul ședinței de Guvern de marți.

Conform unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul României a punctat importanța clarificării statutului cetățenilor români care au ales să rămână în Marea Britanie ca rezidenți, având în vedere drepturile lor de cetățeni europeni.

Premierul a menționat și sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei și Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește exporturile de cereale și susținerea cu produse energetice. În acest context, premierul a menționat că România asigură Republicii Moldova 80-90% din necesarul de energie.

Ministrul pentru Afaceri Externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, James Cleverly, a apreciat cooperarea bilaterală excelentă și a subliniat că proiectele comune trebuie continuate, indiferent de aspectele ce caracterizează relațiile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.

În plus, ministrul James Cleverly a dat asigurări că românii sunt bineveniți în Marea Britanie, la fel ca toți cetățenii europeni, și a remarcat profesionalismul lor și ușurința de a se integra în societatea britanică.

Înaltul oficial britanic a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova și a arătat deplina deschidere pentru cooperarea bilaterală în scopul sprijinirii, în continuare, a celor două state.

În mesajul de felicitare adresat lui Rishi Sunak după ce acesta a devenit premier britanic, președintele Klaus Iohannis își exprima dorința de a dezvolta Parteneriatul Strategic româno-britanic.

În iunie 2003, România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au convenit stabilirea Parteneriatului Strategic, prin adoptarea documentului intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”.

Potrivit MAE, la momentul respectiv, era vorba despre relațiile dintre un stat membru UE (UK) și unul în curs de aderare la UE (RO). Documentul stabilea cadrul general al relațiilor româno-britanice și cuprindea cele mai importante domenii și obiective de cooperare între România și Regatul Unit, reflectând angajamentul ambelor părți pentru promovarea relațiilor dintre cele două țări.

În iunie 2011, a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede determinarea celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii, cu atât mai mult cu cât ambele țări erau atunci membre UE. Colaborarea pe problematicile europene ocupa un loc central în structura domeniilor de cooperare ale Parteneriatului. 

În prezent, continuă negocierile părților vizând consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral și adaptarea sa la realitățile noului statut al Regatului Unit determinat de retragerea din UE.

O discuție în vederea modernizării acestuia datează din luna mai a acestui an, prilejuită de întâlnirea dintre secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota și James Cleverly, la acel moment ministru de stat pentru Europa și America de Nord în cadrul Ministerului de Externe al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Acum, acesta din urmă participă la reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO care ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Premierul britanic anunță că ”epoca de aur” dintre Marea Britanie și China a apus: Reprezintă o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Rishi Sunak, a semnalat în primul său discurs major de politică externă că ”epoca de aur” a relațiilor dintre Regatul Unit și China a apus, militând pentru o abordare mai pragmatică a ”provocării sistemice” prezentate de Beijing după arestarea, la Shanghai, a unui jurnalist de la BBC, anunță AFP, citat de Agerpres, The Guardian și BBC.

În contextul în care China a lansat o demonstrație de forță în încercarea de a înăbuși cele mai puternice manifestații înregistrate în ultimele decenii, prim-ministrul și-a exprimat sprijinul față de protestatari, condamnând represiunea Beijingului.

Sunak a sugerat o înăsprire a relațiilor diplomatice și a calificat China drept o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”, confirmând totodată că strategia de apărare și securitate a Regatului Unit pentru următorul deceniu, cunoscută sub numele de Integrated Review, va fi actualizată în noul an.

În discursul susținut la Guildhall, palatul City of London, Sunak a evitat să menționeze China drept o amenințare, recunoscând că țările occidentale nu pot ignora influența acesteia asupra afacerilor globale și capacitate sa de a contribui la rezolvarea unor provocări comune, precum stabilitatea economică și schimbările climatice, ecou a poziției exprimate în contextul summitului G20.

Sunak a folosit un limbaj dur pentru a reproșa abordarea anterioară a guvernelor britanice față de China, afirmând că va respinge ”ideile pe termen scurt sau iluziile”.

Premierul a atras atenția că adversarii Marii Britanii au strategii pe ”termen lung” , iar Londra trebuie să aibă ”o viziune pe termen lung cu privire la China”.

În timp ce limbajul luni Sunak pare să fie în concordanță cu cel folosit de Statele Unite în strategia sa de securitate națională, în care este stipulat că Beijingul reprezintă o ”provocare sistemică”, refuzul său de a utiliza termenul ”amenințare” riscă să exacerbeze o altă fisură în Partidul Conservator.

În plus, această mișcare reliefează o schimbare bruscă față de poziția mai fermă adoptată în timpul candidaturii sale pentru conducerea conservatorilor, fapt ce a provocat critici care fac o comparație cu strategia pacifistă adoptată inițial de Marea Britanie față de naziști în anii 1930.

Premierul a subliniat că Marea Britanie își va aprofunda legăturile cu națiunile din Indo-Pacific, având în vedere că, potrivit acestuia, regiunea va genera mai mult de jumătate din creșterea globală, comparativ cu Europa și America de Nord care, combinate, vor contribui cu un sfert la creșterea globală până în 2050.

”Prin aprofundarea acestor legături, vom contribui la protejarea arterelor și ventriculilor economiei globale, sprijinind securitatea și prosperitatea – atât acasă, în vecinătatea noastră europeană, cât și în Indo-Pacific”, a mai spus șeful guvernului de la Londra.

Continue Reading

IRAN

Marea Britanie, Germania și Franța ”condamnă extinderea programului nuclear” iranian: O ”sfidare la adresa sistemului global de neproliferare”

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Regatul Unit, Germania și Franța ”condamnă ultimele măsuri adoptate de Iran, confirmate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, de a-și extinde programul nuclear”.

”Prin creșterea capacităților sale de producție de la Fordow și Natanz, cu mult peste limitele Planului comun și cuprinzător de acțiune (JCPoA), și prin accelerarea producției de uraniu îmbogățit, Iranul a făcut noi pași importanți pentru a distruge JCPoA. Este deosebit de îngrijorătoare decizia Iranului de a crește producția de uraniu îmbogățit (UHE) în instalația subterană a centralei de la Fordow. Măsura luată de Iran reprezintă o sfidare la adresa sistemului global de neproliferare. Acest pas, care implică riscuri semnificative legate de proliferare, nu are nicio justificare civilă credibilă”, reclamă cele trei state semnatare ale Planului comun și cuprinzător de acțiune într-o declarație comună

Iranul a început pentru prima oară să producă uraniu îmbogăţit la nivelul de 60%, un nivel care îl aduce mai aproape de o potenţială utilizare militară la situl său nuclear subteran din Fordow, a declarat marţi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Republica islamică intenţionează, între altele, să crească în mod semnificativ producţia de uraniu slab îmbogăţit (până la 5% sau 20%) la Fordow prin instalarea a 14 noi ”cascade” de centrifuge avansate de acelaşi tip cu cele deja existente, adică IR-6, a adăugat AIEA într-un comunicat de presă.

Continue Reading

Facebook

NATO10 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA13 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO14 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

NATO14 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO14 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

U.E.14 hours ago

Josep Borrell participă în Polonia la Consiliul ministerial al OSCE, unde va vizita și Misiunea de asistență militară a UE pentru Ucraina

CONSILIUL UE15 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

NATO15 hours ago

Mircea Geoană: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București, o nouă piatră la proiectul unei Românii aflate în centrul și nu la periferia Europei

NATO10 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO14 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO14 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO14 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO15 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 day ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending