Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic demisionar, Boris Johnson, au salutat marți, în cursul unei discuții telefonice, cooperarea lor din ultimii ani și au punctat importanța de a continua ”să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Aceștia au discutat, de asemenea, despre criza alimentară provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Cei doi lideri și-au reiterat sprijinul pentru eforturile europene de a permite exportul pe cale rutieră și fluvială, în cadrul <<coridoarelor de solidaritate>>”, este menționat într-un comunicat al Palatului Elysee.

De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al Downing Street a informat că cei doi ”s-au felicitat reciproc pentru prietenia și camaraderia lor” și au apreciat că a lor cooperare bilaterală ”a făcut diferența în multe probleme internaționale”.

”Aceștia au fost de acord că eforturile britanice și franceze de a instrui și echipa trupele ucrainene fac o diferență semnificativă în război și că nu se poate permite instalarea unei oboseli în Occident cu privire la război”, mai este menționat într-un comunicat al Downing Street.

Emmanuel Macron, aflat în vacanţă la Fort Brégançon, în sudul Franţei, şi Boris Johnson s-au declarat, de asemenea, ”convinşi că relaţia bilaterală va continua să se consolideze în anii următori”.

Un summit este prevăzut între cele două ţări în următoarele luni, dar Boris Johnson nu va mai fi atunci în funcţie.

În pofida discuției cordiale, relația dintre cei doi lideri a cunoscut piscuri și văi de-a lungul timpului ca urmare a disputelor alimentate de Brexit, cu precădere în aceea ce privește pescuitul.

Premierul britanic a demisionat la începutul lui iulie după luni de scandaluri. Membrii Partidului Conservator votează în august pentru desemnarea succesorului acestuia care va fi cunoscut la 5 septembrie. Şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, este considerată favorită în faţa fostului ministru de finanţe.

Statele Unite, Franța și Marea Britanie au solicitat luni Rusiei să pună capăt retoricii sale nucleare ”periculoase”, Washingtonul punând presiune asupra Moscovei și Beijingului de a începe negocieri asupra controlului armelor nucleare, anunță France Presse, potrivit Agerpres.

Într-o declarație comună, Franţa, Marea Britanie şi SUA, ţări aliate şi deţinătoare de arme nucleare, subliniază că ”un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie purtat niciodată” şi că ”armele nucleare trebuie, atât timp cât vor exista, să servească doar unor scopuri de apărare, descurajare şi prevenire a unui război”.

”Ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, solicităm Rusiei să pună capăt retoricii nucleare iresponsabile și periculoase, să își respecte angajamentele internaționale și să se angajeze din nou – prin cuvinte și fapte – față de principiile consacrate în recenta declarație a liderilor privind prevenirea războiului nuclear și evitarea cursei înarmărilor”, este menționat în declarația comună.

Într-un comunicat separat, președintele american, Joe Biden, a amintit că Noul Tratat START  va expira în 2026.

În acest context, liderul de la Casa Albă și-a arătat disponibilitatea de a negocia un nou acord, evocând faptul că acest proces ”necesită un partener dispus să acționeze cu bună credință”.

”Agresiunea brutală și neprovocată a Rusiei în Ucraina a spulberat pacea în Europa și constituie un atac la principiile fundamentale ale ordinii internaționale. În acest context, Rusia ar trebui să demonstreze că este pregătită să reia lucrările privind controlul armelor nucleare cu Statele Unite. China are, de asemenea, responsabilitatea, în calitate de stat cu arme nucleare din cadrul TNP și membru al P5, de a se angaja în discuții care să reducă riscul de erori de calcul și să abordeze dinamica militară destabilizatoare. Nu există niciun beneficiu pentru niciuna dintre națiunile noastre, sau pentru lume, dacă ne opunem unui angajament substanțial privind controlul armelor și neproliferarea nucleară”, a fost invitația lansată de Joe Biden.

Noul Tratat START, încheiat în 2011 şi prelungit în 2021 pe o perioadă de cinci ani până la 4 februarie 2026, obligă SUA şi Rusia la limite verificabile pentru ICBM (rachete balistice intercontinentale), SLBM (rachete balistice lansate de pe submarine) şi bombardiere grele, dotate cu arme nucleare.

Relația dintre Statele Unite și Regatul Unit este una ”profundă și puternică”, a declarat joi noua ambasadoare americană la Londra, Jane Hartley, într-un interviu acordat postului Times Radio, potrivit Politico Europe.

Într-o primă declarație publică din această nouă calitate, Hartley a subliniat importanța relației Washingtonului cu Londra, precizând că aceasta este apreciată nu doar de președinte, ci de întregul guvern american. Relația dintre cele două țări ”este de departe cea mai apropiată relație pe care o avem în întreaga lume”, a spus ea.

Interviul acordat de noua ambasadoare vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari că președintele Joe Biden nu prețuiește “relația specială” dintre Marea Britanie și SUA, după remarcile pe care le-a făcut în timpul vizitei sale în Israel, în care a comparat tratamentul palestinienilor cu cel aplicat în trecut catolicilor irlandezi sub conducerea Marii Britanii.

De asemenea, Biden, care are rădăcini irlandeze, a avut nevoie de un an pentru a numi un nou ambasador la Londra, dând prioritate în schimb numirilor de ambasadori în alte 30 de țări, inclusiv în Irlanda.

Hartley, care a sosit la Londra în urmă cu o lună, a lăudat, de asemenea, Marea Britanie pentru fermitatea sa în aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, inclusiv pentru că a făcut presiuni pentru ca băncile rusești să fie interzise de la SWIFT, sistemul internațional de plăți.

Când a fost întrebată despre poziția Washingtonului cu privire la protocolul privind Irlanda de Nord, ea a îndemnat Marea Britanie și UE să “se așeze la masă pentru a discuta în privat”. Ea a spus că este important să se găsească soluții, nu în ultimul rând pentru că indecizia este rea pentru investițiile economice.

Anterior, Jane Hartley a fost ambasador în Franța în timpul mandatului lui Barack Obama.