Connect with us

U.E.

Premierul Boris Johnson i-a transmis o scrisoare președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în care prezintă propunerea sa privind frontierea irlandeză: Sper că va oferi baza pentru negocieri rapide spre o soluție

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson a prezentant miercuri, cu 29 de zile înainte de ieșirea Regatului Unit din UE, planul său în cinci puncte privind Brexit-ul, care va scoate Marea Britanie, inclusiv provincia nord-irlandeză, din uniunea vamală, și a avertizat UE27 că mai este ”foarte puțin timp” pentru a obține un acord de retragere.

Într-o scrisoare de șase pagini înaintată președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, șefilor de stat sau de guvern ai Consiliului European și negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, prim-ministrul britanic a punctat că ”acest guvern dorește să obțină un acord și sunt singur că și dumneavoastră doriți același lucru. Dacă nu vom putea obține unul, eșecul rezultat va fi unul al politicii de stat pentru care toți vom fi responsabili”.

”Sper că aceste propuneri vor putea oferi acum baza pentru negocieri rapide spre o soluţie”, i-a mai transmis premierul britanic lui Juncker.

Un nou protocol în cinci puncte privind granția dintre Republica Irlanda – Irlanda de Nord 

În propunerea înaintată de prim-ministrului britanic denumită ”un nou protocol privind granița dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord”, mărfurilor care tranzitează provincia nord-irlandeză ar urma să li se aplice normele pieței unice europene, dar Irlanda de Nord va părăsi uniunea vamală, pas care implică noi controale vamale, potrivit BBC. 

Oferta prezentată miercuri ”elimină toate controalele de reglementare pentru schimburile de mărfuri între Irlanda de Nord şi Irlanda, garantând că reglementările pentru mărfuri în Irlanda de Nord vor rămâne aceleaşi ca în restul UE”, a detaliat Johnson, informează DPA, Reuters și AFP, citate de Agerpres

Controalele vamale vor fi realizate ”în mod descentralizat” cu declaraţii electronice, existând ”un număr foarte mic de controale efectuate în clădirile” firmelor vizate, a mai precizat premierul.

Pentru aceasta, vor trebui stabilite ”soluţii creative”, iar procedurile vamale vor trebui simplificate pe parcursul unei perioade de tranziţie, în timp ce cele două părţi ”vor trebui să se angajeze să nu mai desfăşoare niciodată controale la frontiere”, a completat Johnson.

Concret, planul prevedere: 

1. respectarea acordului din Vinerea Mare, care a pus capăt celor 30 de ani de ciocniri violente între protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită, ce a fost semant la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008,

2. un angajament privind domeniile de îndelungată colaborare Marea Britanie – Irlanda,

3. crearea unei zone de reglementare pe insula irlandeză, care să vizeze toate mărfurile, inclusiv produsele agro-alimentare,

4. Adunarea Legislativă Națională și Executivul Irlandei de Nord vor avea posibilitatea să avizeze noile aranjamente de reglementare înainte ca acestea să fi intrat în vigoare,

5. după încheierea perioadei de tranziție, Irlanda de Nord va face parte în integralitate din zona vamală a Regatului Unit, nu va mai fi parte a uniunii vamale europene după încheierea perioadei de tranziție. ”Pentru acest Guvern, ieșirea Regatului Unit din uniunea vamală la finalul perioadei de tranziție a reprezentat un punct esențial. Preluarea controlului asupra politicii comerciale este esențială pentru viitoarea noastră viziune. Această propunere este complementară cu dorința menținerii unei frontiere deschise în Irlanda de Nord.  Tranzacțiile comerciale cu mărfuri între Irlanda de Nord și Irlanda reprezintă puțin peste un procent din comerțul total cu mărfuri între Regatul Unit și Uniunea Europeană. Este rezonabil ca această frontieră să fie gestionată în mod diferit”, este justificat în document.

Acest ultim punct parte să facă trimitere la nemulțumirile unei părți a clasei politice privind mecanismul de backstop, calificat de premierul Boris Johnson ca fiind ”anti-democratic și în contradicție cu suveranitatea Regatului Unit”.

Negociat și stabilit de fostul prim-ministru Theresa May, mecanismul de backstop reprezintă o măsură legală menită să mențină o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia Irlanda de Nord. Acesta ar urma să intre în vigoare în cazul în care – la finalul perioadei de tranziție ce succede ieșirea oficială a Regatului Unit din UE, programată pentru 31 octombrie –  detaliile viitoarei relații comerciale dintre cele două părți nu vor fi fost stabilite.

Astfel, această ”plasă de siguranță” va menține Irlanda de Nord în piața unică până la finalizarea negocierilor comerciale și stabilirea unui acord în acest sens între Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Acest lucru presupune că mărfurile vor putea tranzita granița nord-irlandeză fără a fi subiectul unor verificări vamale sau de calitate.

În acest context, întreg Regatul Unit va fi menținut, de asemenea, într-o zonă vamală comună cu UE, lucru ce va garanta lipsa unor tarife sau cote privind comerțul dintre Regatul Unit și UE.

Mulți membri conservatori ai Camerei Comunelor au refuzat să voteze acordul convenit de Theresa May, respins de trei ori în Parlamentul britanic, justificând decizia lor prin teama că Regatului Unit i se vor aplica temporar aceleași norme europene din momentul în care mecanismul de backstop va fi intrat în vigoare, în pofida faptului că Londra, odată ieșită din UE, nu va mai putea avea drept de decizie asupra acestor reglementări.

O altă temere a fost aceea că această ”poliță de asigurare” va fi în vigoare pe o perioadă nedeterminată, lucru ce ar putea îngreuna încercările Londrei de a încheia acorduri comerciale cu alte state din afara Uniunii Europene.

De atfel, însuși Boris Jonhson s-a alăturat celor care au împărtășit aceste temeri.

În scrisoarea înaintă președintelui Consiliului European, Donald Tusk, la 20 august, prim-ministrul britanic spunea că ”plasa de siguranță” ar putea menține Regatul Unit în uniunea vamală pe o perioadă nelimitată după producerea Brexit-ului.

Care este elementul de noutate al acestor propuneri? 

Regatul Unit propune crearea unei zone unice de reglementare pe insula irlandeză sub umbrela căreia să intre toate mărfurile. Inițial, presa internațională titra că doar produselor alimentare și animalelor ce tranzitează provincia nord-irlandeză li s-ar putea aplica regulile europene.

Această zonă unică de reglementare depinde de aprobarea Executivului și Adunării Legislative Naționale ale Irlandei de Nord, care vor trebui să decidă cu privire la aceasta înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit și la fiecare patru ani după aceea.

În pofida aerului pozitiv pe care îl aduce această propunere, noile prevederi pot reprezenta o problemă pentru Uniunea Europeană și Republica Irlanda. Potrivit prevederilor actuale, o treime din cei 90 de membri ai Adunării Legislative Naționale a Irlandei de Nord pot respinge o măsură pe care nu o agrează.

Îngrijorarea Dublinului este aceea că Partidul Democrat Unionist (DUP), care spijină Guvernul conservator de la Londra, va putea bloca orice aliniere a normelor cu UE, chiar înainte ca acestea să fie puse în aplicare. În prezent Partidul Democrat Unionist deține 28 de locuri în Adunarea Legislativă Națională a Irlandei de Nord, obținute în urma alegerilor din 2 martie 2017.

Propunerile prezentate miercuri de prim-ministrului Boris Johnson reprezintă rezultatului lungilor negocieri purtate pe partea britanică și cea europeană în ultima perioadă. 

Regatul Unit, care s-a înscris la acest maraton la 23 iunie 2016, transformat în ultimele săptămâni în sprint, mai are de trecut un obstacol: summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat Uniunea Europeană că are un comportament imperialist față de statele mai mici din blocul european, în contextul în care Varșovia a fost acuzată în repetate rânduri de către Bruxelles că încalcă statul de drept, informează Agerpres.

”Practica politică a arătat că poziţiile Germaniei şi Franţei contează mai mult decât toate celelalte”, a scris Morawiecki într-un articol de opinie publicat pe site-ul Welt, citat de Reuters, pledând pentru o abordare care să se bazeze într-un grad mai ridicat pe consens.

”Avem deci de a face cu o democraţie formală şi o oligarhie de facto în care cei mai puternici deţin puterea”, a spus oficialul polonez, adăugând că imperialismul UE trebuie combătut la fel ca imperialismul rusesc, în condițiile în care acesta din urmă este răspunzător pentru revenirea războiului pe continentul european, împotriva unui stat suveran și independent, conflict soldat cu moartea a mii de persoane, printre care și copii.

Morawiecki a adus în discuție, de asemenea, nevoie de ”reformă profundă care să readucă binele general și egalitatea printre principiile fundamentale ale Uniunii”.

Bruxelles-ul critică de mai mult timp recentele reforme ale sistemului judiciar din Polonia, care, în opinia sa, nu garantează imparţialitatea şi independenţa sistemului juridic polonez şi, prin urmare, încalcă legislaţia UE.

Într-o recentă recidivă a răzvrătirii, Varșovia a amenințat Uniunea Europeană că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative europene dacă nu va primi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 35,4 miliarde de euro.

Acesta a fost aprobat deja de Comisia Europeană la începutul lunii iunie, dar nu a parcurs și celelalte etape ale procesului de aprobare, astfel încât primele tranșe din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență să intre în vistieria Poloniei. 

Continue Reading

U.E.

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2022

Grecia va ieși, în data de 20 august, din așa-numitul cadru de supraveghere extinsă impuse de Uniunea Europeană, a anunțat miercuri ministrul de Finanțe de la Atena, o măsură care va da o mai mare libertate în elaborarea politicii economice, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”După 12 ani, un capitol dificil pentru ţara noastră se va încheia. Grecia revine la o normalitate europeană şi nu va mai fi o excepţie în zona euro”, a declarat ministrul grec al Finanţelor, Christos Staikouras.

Potrivit acestuia, faptul că autorităţile de la Atena şi-au îndeplinit cea mai mare parte a angajamentelor şi promisiunilor asumate faţă de Bruxelles a fost confirmat într-o scrisoare trimisă de vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Conform aceluiași oficial de la Atena, ieșirea Greciei de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene va permite acestei țări un spațiu mai mare în implementarea politicii economice și va duce țara mai aproape de obiectivul să de a recâștiga ratingul ”recomandat pentru investiții”.

La începutul lunii aprilie, statul elen a reușit să ramburseze ultima tranșă din împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internațional, cu doi ani mai devreme decât era programat.

Între 2010 şi 2015, Grecia a avut nevoie de trei pachete internaţionale de asistenţă de la Uniunea Europeană şi FMI, cu o valoare totală de peste 260 de miliarde de euro.

Începând cu 2018, când s-au finalizat programele de asistenţă, Grecia şi-a asigurat necesităţile de finanţare exclusiv de pe piaţă. Tot în același ani, evoluţiile şi politicile economice ale Greciei au fost monitorizate de Comisia Europeană, în regim de supraveghere extinsă.

Continue Reading

U.E.

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

Published

on

© UNICEF, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și-a confirmat astăzi rolul de partener de lungă durată, previzibil și de încredere al Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) și drept unul dintre cei mai mari donatori ai acesteia, adoptând o contribuție multianuală în valoare de 261 de milioane de euro, care va permite asigurarea unor resurse financiare previzibile pentru agenție în vederea furnizării de servicii esențiale refugiaților palestinieni.

În conformitate cu Declarația comună UE-UNRWA 2021-2024, aceasta include finanțarea pe trei ani a UE pentru UNRWA, în valoare totală de 246 de milioane EUR, la care se adaugă o sumă suplimentară de 15 milioane EUR din Fondul pentru Alimente și Reziliență pentru a aborda insecuritatea alimentară și a atenua impactul războiului din Ucraina.

Din 1971, parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și UNRWA se bazează pe obiectivul comun de a sprijini dezvoltarea umană, nevoile umanitare și de protecție ale refugiaților palestinieni și de a promova stabilitatea în Orientul Mijlociu.

La 17 noiembrie 2021, comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, ÎR/VP Joswp Borrell și comisarul Oliver Várhelyi au semnat “Declarația comună UE-UNRWA privind sprijinul UE pentru UNRWA (2021-2024)”, care marchează cea de-a 50-a aniversare a parteneriatului UE-UNRWA. În declarația comună, Uniunea Europeană se angajează să continue să sprijine UNRWA din punct de vedere politic și să asigure resurse financiare previzibile și multianuale. UNRWA se confruntă cu provocări semnificative în îndeplinirea mandatului său din cauza deficitelor financiare recurente.

Există o nevoie urgentă ca UNRWA să se reformeze și să identifice modalități inovatoare de a menține furnizarea de servicii pentru refugiați. UE sprijină UNRWA în continuarea acestor eforturi de reformă internă pentru a asigura o bază financiară solidă și sustenabilă, care include concentrarea asupra serviciilor de bază pentru cei mai vulnerabili.

În plus, UE continuă să facă tot posibilul pentru a ajunge la donatorii existenți și potențiali pentru a plasa agenția pe un model fiscal sustenabil și pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a contribuțiilor.

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA2 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.5 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA6 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE7 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA7 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending