Connect with us

U.E.

Premierul Boris Johnson, mesaj pentru cetățenii europeni din Marea Britanie: Au garanția absolută a dreptului de a rămâne și trăi în Regatul Unit după Brexit

Published

on

© Boris Johnson/ Facebook

Boris Johnson, noul prim-ministru al Marii Birtanii, a oferit garanții cetățenilor europeni prezenți în Marea Britanie, care vor fi afectați în cazul unui Brexit fără acord.

În primul său discurs susținut în fața Camerei Comunelor din poziția de premier al Regatului Unit, Johnson le-a promis celor 3.2 milioane de europeni, dintre care peste 400.000 sunt români, că drepturile lor vor fi respectate după Brexit. 

”Aș dori să reiterez fără echivoc celor 3.2 milioane de cetățeni europeni care trăiesc și locuiesc printre noi garanția noastră. Vreau să le mulțumesc pentru contribuția lor la societatea naostră – și pentru răbdare – și pot să-i asigur că, în timpul acestui guvern, vor avea garanția absolută a dreptului de a trăi și rămâne (n.r. în Marea Britanie)”, a spus Johnson, potrivit Reuters.

Acordul de retragere a Regatului Unit din UE, încheiat de Theresa May cu negociatorii europeni în luna noiembrie, prevede respectarea drepturilor cetățenilor în spiritul reciprocității, dar nu oferă garanția că acestea vor fi respectate în continuare în cazul unui Brexit fără acord.

Potrivit MAE, toți cetățenii Uniunii Europene care sosesc în Regatul Unit înainte de Brexit și intenționează să rămână după terminarea perioadei de tranziție post-Brexit trebuie să solicite noul statut de rezident.

Există două tipuri de înregistrare pentru noul statut:

– Statutul SETTLED se aplică cetățenilor europeni și membrilor de familie ai acestora care au locuit în Marea Britanie o perioadă de 5 ani la data aplicării (cu excepții pentru motive întemeiate).

– Statutul PRE-SETTLED se aplică celor care nu au locuit în Marea Britanie pentru o perioadă mai scurtă de 5 ani până la data de 30 iunie 2021 și le permite acestora să acumuleze cei 5 ani necesari aplicației de SETTLED (este obligatoriu să aplicați pentru statutul de settled inainte de data expirarii statutului de pre-settled).

Aplicanții trebuie să dovedească: naționalitatea, identitatea, rezidența continuă și să furnizeze date privind cazierul judiciar (dacă acesta există). Prin rezidență continuă se înțelege faptul că absențele din UK nu trebuie să depășească 6 luni sau mai puțin raportat la orice perioadă de 12 luni.

Posesorii de:

1. Residence Card – trebuie să solicite, de asemenea, statutul în cadrul noului sistem de înregistrare

2. Indefinite Leave to Remain – se recomandă sa aplice pentru noul statut

În situația în care Home Office nu poate confirma imediat statutul de rezident, cetățenii europeni pot dovedi rezidența continuă cu următoarele documente:

Documente care acoperă perioade mai lungi de timp (între 2 date):

– Extras bancar anual sau un rezumat al contului – cel puțin 6 luni de plăți primite sau efectuate în Regatul Unit

– scrisoare de la angajator

– factura de plată a taxei către consiliul local

– scrisoare/ certificat/ adeverință de la școală, colegiu, universitate sau altă formă de învățământ acreditată,

– factura pentru taxele efectuate către școală, colegiu, universitate

– document/scrisoare care atestă adresa din Regatul Unit, primită de la un organism de finanțare a studenților din Regatul Unit – Student Loans

– dovada creditului ipotecar

– contractul de închiriere și dovada plății

– document care atestă plata contribuţiilor a unui liber profesionist (SELF-EMPLOYED)

– formularul P60 pentru o perioadă de 12 luni – P60 – Se pot solicita dovezi suplimentare pentru a confirma că ați locuit in Regatul Unit timp de cel puțin 6 luni din acea perioadă.

– Formularul P45 indicând durata angajării anterioare. Ar trebui să obțineți un P45 de la angajator atunci când nu mai lucrați pentru ei.

Documente care acoperă perioade mai scurte de timp (1 LUNĂ):

– extras de cont care arată plățile primite sau cheltuite în Regatul Unit.

– adeverinţă salarială pentru un loc de muncă în Regatul Unit

– facturile la apă, gaz sau energie electrică care indică o adresă din Regatul Unit

– factura la telefonul fix sau mobil, TV sau internet care indică o adresă din Regatul Unit

– factura pentru reparații la domiciliu, servicii de medicină veterinară sau asigurări, precum și dovada plăţii.

Potrivit The Guardian, aproximativ 900.000 din cei 3.6 milioane de cetățeni europeni prezenți în Marea Britanie au aplicat pentru noul statut de rezident.

Pentru românii din Marea Britanie, un ghid este disponibil AICI. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, organizatorul dezbaterii “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”: Ideile și soluțiile pe care le vom contura vor contribui la sănătatea economiei românești și a mediului

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European (PE), amintește că mai sunt doar trei zile până la “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”, „cel mai important eveniment dedicat implementării Acordului Verde European, din România”, într-o postare pe Facebook.

„Trebuie să înțelegem cu toții: politicieni, miniștri, reprezentați ai industriei și ai societății civile că nu mai avem timp de pierdut și trebuie să ne asumăm rapid un plan concret pentru implementarea măsurilor din Acordul Verde. Este o provocare la care trebuie să răspundem inteligent și responsabil. Urmează o perioadă cu oportunități financiare imense pentru România: peste 700 de milioane de euro, dar și cu măsuri mai puțin populare, însă necesare pentru dezvoltarea economiei verzi, cu zero emisii de carbon”, scrie eurodeputatul.

Evenimentul, organizat de Cristian Bușoi, în numele delegației PNL din PE, va fi găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României joi, 20 februarie, începând cu ora 15:00.

Potrivit agendei, la eveniment vor fi prezenți prim – ministrul României, domnul Ludovic Orban, miniștri cu atribuții în implementarea Acordului Verde European, europarlamentarii Delegației PNL din Parlamentul European, reprezentanți ai industriilor direct vizate de Green Deal, precum și reprezentanți ai societății civile.

Dintre membrii delegației PNL din Parlamentul European, în cadrul dezbaterii vor avea intervenții eurodeputații Rareș Bogdan, președintele delegației României în grupul PPE, Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE și raportor al PE pentru finanțarea Pactului Ecologic European, respectiv Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism și președinte al Intergrupului Cer și Spațiu. 

„Am certitudinea că ideile și soluțiile care se vor contura în urma evenimentului “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții” vor duce la conturarea celui mai bun plan pentru ca România să devină o țară cu un mediu curat și o economie puternică”, mai transmite Cristian Bușoi.

Continue Reading

U.E.

UE și donatorii internaționali au promis Albaniei 1,15 miliarde euro pentru reconstrucție după cutremurul devastator din 2019

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană și donatorii internaționali au promis Albaniei 1,15 miliarde euro pentru reconstrucție după cutremurul devastator din noiembrie 2019, potrivit unui comunicat.

Aproximativ 100 de delegații din Uniunea Europeană, statele membre și partenerii săi, inclusiv organizațiile internaționale și societatea civilă s-au reunit luni, 17 februarie, la Bruxelles, la Conferința internațională a donatorilor pentru a mobiliza sprijinul internațional pentru Albania după cutremurul devastator din 26 noiembrie 2019.

„Astăzi, comunitatea internațională a fost solidară cu Albania. O treime din angajamentul general provine de la Uniunea Europeană și statele sale membre, inclusiv Banca Europeană de Investiții. Uniunea s-a mobilizat pentru o țară care se află în centrul continentului nostru – și sper și sunt convinsă că într-o zi va face parte și din Uniunea noastră. Albanezii știu că aparțin familiei noastre europene – acum mai mult decât oricând”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, gazda evenimentului.

Conferința a fost deschisă de președintele von der Leyen; Au participat și premierul albanez Edi Rama, președintele Consiliului European Charles Michel și premierul croat Andrej Plenković, reprezentând președinția Consiliului UE.

Din totalul de 1,15 miliarde de euro angajat astăzi, Uniunea Europeană, inclusiv Comisia, statele membre și Banca Europeană de Investiții au anunțat 400 de milioane de euro pentru reconstrucția Albaniei. Comisia Europeană a angajat 115 milioane euro din bugetul UE. Aceasta include o primă subvenție de 15 milioane de euro pentru reconstrucția și reabilitarea clădirilor publice cheie precum școlile, semnată astăzi de președintele von der Leyen și de premierul Rama, pentru a permite începerea rapidă a sprijinului pe teren.

În plus, Comisia va face o propunere către Consiliu și Parlament pentru o sumă suplimentară de 100 de milioane de euro din subvențiile de la bugetul UE pentru acest an pentru a sprijini reabilitarea și reconstrucția clădirilor publice și private, precum și recuperarea întreprinderilor afectate.

Potrivit unui raport comun de evaluare a nevoilor post-dezastru, care a fost lansat la 5 februarie 2020 pentru a mobiliza comunitatea donatorilor, Guvernul Albaniei, Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială au estimat că impactul total al dezastrului în cele 11 municipalități afectate se ridică la peste 980 de milioane de euro, iar pentru recuperarea pagubelor ar fi necesare aproape 1,08 miliarde de euro în toate sectoarele. Majoritatea pagubelor înregistrate sunt în sectorul locuințelor, urmate de sectorul productiv (cum ar fi afacerile și turismul, agricultura și patrimoniul cultural) și sectorul educației.

La 26 noiembrie 2019, un cutremur cu magnitudinea 6,4 grade pe scara Richter a lovit Albania, provocând distrugerea infrastructurii publice și private, a lovit mii de gospodării și a provocat 51 de victime, aproximativ 1.000 de răniți și aproximativ 17 000 de persoane strămutate temporar. Mii de clădiri au fost grav afectate, inclusiv școli și unități de îngrijire a sănătății.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost activat la cererea guvernului albanez după cutremur și, ca urmare, echipele de căutare și salvare au fost imediat dislocate în Albania. Asistența cu bunuri și ingineri structurali a fost mobilizată prin mecanism, precum și bilateral de către statele membre ale UE și partenerii din regiune. Echipa de protecție civilă a UE a fost în Albania în perioada 27 noiembrie – 20 decembrie și a coordonat răspunsul internațional.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cele mai multe întreprinderi noi în 2017

Published

on

© Consiliul Județean Ilfov

România era, în 2017, printre statele membre în care se înregistrau cele mai mari rate de creștere a numărului de noi întreprinderi, potrivit datelor publicate luni, 17 februarie, de Eurostat

În 2017, numărul întreprinderilor noi în Uniunea Europeană (UE), ca proporție din numărul total de întreprinderi active UE, a fost de 9,3%. Această rată a rămas stabilă în comparație cu 2016 (9,3%), dar a fost puțin mai mare decât rata înregistrată în 2012 (9,0%).

Numărul de noi locuri de muncă generate de aceste întreprinderi nou create a reprezentat 2,4% din totalul locurilor de muncă în UE în 2017, variind de la 5,2% în Portugalia la 1,2% în Germania și Olanda.

Rata înființării de noi întreprinderi era cea mai ridicată în Lituania, dar cea mai scăzută în Grecia

Rata înființării de noi întreprinderi a variat în statele membre ale UE în 2017. Cele mai mari rate au fost observate în Lituania (19,7%), Portugalia (15,8%), Slovacia (13,7%), Ungaria (12,9%) și Letonia (12,4%), în timp ce cele mai mici rate s-au înregistrat în Grecia (4,5%), Belgia (6,4%), Suedia (6,6%), Germania și Austria (ambele 6,8%). 

În România, s-a înregistrat o pondere de 10,9% întreprinderi noi raportat la numărul total de societăți comerciale înregistrate.

În ceea ce privește rata înființării de noi întreprinderi, cel mai mare câștig a fost înregistrat în Finlanda, cea mai mare scădere în Malta.

Față de 2016, cele mai multe noi întreprinderi au fost înregistrate în 2017 în Finlanda (2,9 pp),  Slovacia (2,7 pp), Ungaria (2,1 pp), Estonia (1,2 pp) și Lituania (0,9 pp), în timp ce cele mai mari scăderi au fost observate în Malta (-6,1 pp), Letonia (-3,8 pp), Spania (-0,9 pp), Bulgaria și Italia (ambele -0,5 pp), precum și Austria și Suedia (-0,4 pp).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending