Connect with us

U.E.

Premierul Boris Johnson reiterează în primul său discurs după câștigarea alegerilor că va livra Brexit-ul la 31 ianuarie: Este decizia irefutabilă, de neoprit şi de necontestat a poporului britanic

Published

on

© Boris Johnson/ Istagram

Premierul britanic Boris Johnson, asigurându-și o victorie zdrobitoare în urma alegerilor anticipate organizate la 12 decembrie, și-a reiterat promisiuena de a livra Brexitul la 31 ianuarie, informează AFP, Reuters și DPA, citate de Agerpres.

Partidul Conservator a reușit să obțină 364 de mandate din cele 650 din Camera Comunelor, o majoritate confortabilă care îi asigură partidului condus de Johnson cel mai bun rezultat de la Margaret Thatcher încoace, care a triumfat în cadrul alegerilor din 1987.

Acesta s-a adresat cetățenilor britanici după ora 7 dimineața, ora locală, precizând că ”îndeplinirea Brexitului este acum decizia irefutabilă, de neoprit şi de necontestat a poporului britanic. Şi cred că acestea sunt alegerile prin care am pus punct tuturor acelor ameninţări jalnice cu un al doilea referendum”, potrivit The Guardian.

Dup trei ani de dezacorduri, ”voi pune capăt acestor absurdități și vom livra Brexit-ul până la 31 ianuarie, fără dacă, fără dar, fără poate”, a completat prim-ministrul britanic.

Boris Johnson a ținut să le mulțumească în special susținătorilor Partidului Laburist care au ales să voteze pentru partidul său. ”Ne-aţi împrumutat votul vostru şi probabil nu vă consideraţi adevăraţi conservatori. Sunt copleşit de încrederea pe care mi-aţi acordat-o şi pe care ne-aţi acordat-o”, a completat premierul britanic, conform The Guardian. 

Prim-ministrul britanic Boris Johnson va avea acum sarcina să supună Acordul de Retragere a Regatului Unit din UE votului Camerei Comunelor, la mai bine de 40 de ani de când țara s-a alăturat comunității europene, la aproape un an distanță față de termenul inițial pentru Brexit, și anume 31 martie, și după trei ani și jumătate de când britanicii au ales să voteze pentru ieșire.

În eventualitatea în care Acordul trece de votul Camerei Comunelor, acesta va avea nevoie de validarea Camerei Lorzilor, și, odată ce va fi ratificat de Parlamentul britanic, și Parlamentul European va trebui să voteze acordul.

Atenția se va îndrepta apoi către un acord de liber schimb Regatul Unit și Uniunea Europeană, care trebuie convenit în cele 11 luni ale perioadei de traziție post-Brexit, care se încheie la finalul anului 2020.

Săptămâna aceasta, negociatorul șef al Uniunii Europene Michel Barnier a declarat în cadrul unei întrevederi private cu europarlamentari că detaliile unui eventual acord comercial nu vor putea fi definitivate în cele 11 luni ale perioadei de tranziție, adică până la finalul anului 2020, în pofida optimismului afișat de Johnson, care declara într-o emisiune a BBC că în aproximativ un an ”avem suficient timp” pentru a stabili un acord de liber schimb între Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la angajamentele propuse de Aspen de a reduce cu 73 % prețurile pentru șase medicamente împotriva cancerului, vândute în Europa la prețuri excesive

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită toate părțile interesate să formuleze observații cu privire la angajamentele propuse de societatea farmaceutică Aspen pentru a răspunde preocupărilor Comisiei cu privire la practicarea de prețuri excesive. Aspen propune să reducă, în medie, cu 73 % prețurile pe care le percepe în Europa pentru șase medicamente critice împotriva cancerului. În plus, Aspen propune să asigure furnizarea în continuare a acestor medicamente care nu mai sunt protejate prin brevete pentru o perioadă semnificativă de timp, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aspen este o societate farmaceutică internațională cu sediul în Africa de Sud, care are mai multe filiale în Spațiul Economic European (SEE).

În urma unei investigații oficiale deschise la data de 15 mai 2017, Comisia are preocupări serioase cu privire la faptul că Aspen a abuzat de poziția sa dominantă pe numeroase piețe naționale prin perceperea unor prețuri excesive pentru medicamente critice împotriva cancerului, care nu mai sunt protejate prin brevete. După achiziționarea medicamentelor împotriva cancerului de la o altă întreprindere, în 2012 Aspen a început să majoreze prețurile acestora în Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia și Regatul Unit, aplicând apoi aceeași strategie în toate celelalte țări din Europa în care vindea medicamentele.

Practicile Aspen se referă la o serie de medicamente împotriva cancerului utilizate în principal în tratamentul leucemiei și al altor forme de cancer hematologic. Printre acestea se numără medicamentele vândute sub mărcile Alkeran, Leukeran și Purinethol. 

Analiza preliminară efectuată de Comisie cu privire la datele contabile ale Aspen privind veniturile și costurile a arătat că, după majorările prețurilor, Aspen a obținut în mod constant profituri foarte ridicate de pe urma vânzărilor de medicamente împotriva cancerului în Europa, atât ca valoare absolută, cât și în comparație cu nivelurile profitului înregistrate de alte întreprinderi din sector. Prețurile practicate de Aspen depășeau, în medie, cu câteva sute de puncte procentuale costurile sale relevante, inclusiv după contabilizarea unei rate de rentabilitate rezonabile, deși existau diferențe de la un produs la altul și de la o țară la alta.

În unele cazuri, marjele de profit ridicate pot fi justificate, de exemplu, prin necesitatea de a recompensa un nivel semnificativ de inovare și asumarea unor riscuri comerciale. Cu toate acestea, investigația Comisiei nu a revelat nicio justificare pentru nivelurile foarte ridicate ale profiturilor Aspen. Medicamentele Aspen nu mai sunt protejate prin brevete de 50 de ani, ceea ce înseamnă că orice investiție în cercetare și dezvoltare efectuată pentru aceste medicamente a fost deja recuperată în totalitate. În plus, evaluarea preliminară efectuată de Comisie arată că, deși costurile unitare ale Aspen au înregistrat o ușoară creștere în perioada 2013-2019, majorările prețurilor impuse de Aspen au fost în mod clar disproporționate în raport cu orice costuri suplimentare suportate.    

Practicile Aspen acoperă întregul SEE, deși nu toate medicamentele sunt vândute în fiecare țară. Comisia nu a inclus Italia în investigația sa, deoarece autoritatea italiană de concurență a adoptat, în 2016, o decizie pentru piața italiană prin care a impus Aspen să își reducă prețurile.

La aplicarea majorărilor de prețuri, adesea cu câteva sute de procente, Aspen s-a bazat pe faptul că pacienții și medicii nu aveau, în general, alternative la utilizarea acestor medicamente împotriva cancerului. Atunci când autoritățile naționale au încercat să opună rezistență cererilor Aspen de a majora prețurile, Aspen a mers până la a amenința că retrage medicamentele de pe lista națională a medicamentelor rambursabile și, în unele cazuri, a fost pregătită chiar să se retragă din activitatea de furnizare normală a medicamentelor pe piață.

Este posibil ca acest comportament al Aspen să încalce normele antitrust ale UE [articolul 102 din Tratatul prind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 54 din Acordul privind Spațiul Economic European (SEE)], care interzic impunerea unor prețuri inechitabile sau a unor condiții de tranzacționare inechitabile asupra clienților.

Normele UE în materie de concurență nu se aplică în toate situațiile în care ar putea exista preocupări legate de prețurile ridicate ale medicamentelor. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe specifice, un comportament în materie de stabilire a prețurilor poate încălca normele de concurență.  În astfel de cazuri, asigurarea respectării normelor de concurență reprezintă o modalitate suplimentară de a reduce prețul medicamentelor până la un nivel mai accesibil.

Angajamentele propuse de Aspen

Aspen a propus următoarele angajamente pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în materie de concurență:

  1. Aspen își va reduce prețurile în întreaga Europă pentru cele șase medicamente împotriva cancerului, în medie, cu aproximativ 73 %;
  2. Aceste prețuri vor fi prețurile maxime pe care Aspen le va putea percepe în următorii zece ani. Ele vor începe să intre deja în vigoare din octombrie 2019; și
  3. Aspen garantează că va furniza medicamentele în următorii cinci ani și, pentru încă cinci ani după aceea, fie va continua să le furnizeze, fie va pune autorizația de introducere pe piață la dispoziția altor furnizori.

Comisia invită toate părțile interesate să își prezinte opiniile cu privire la angajamentele propuse de Aspen în termen de două luni de la publicarea acestora în Jurnalul Oficial. Ținând seama de toate observațiile primite, Comisia va adopta o opinie finală, în care va stabili dacă angajamentele răspund într-o măsură suficientă preocupărilor sale în materie de concurență.

În caz afirmativ, Comisia poate adopta o decizie prin care să confere angajamentelor propuse caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Aspen în temeiul articolului 9 din Regulamentul antitrust al UE [Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului].

O astfel de decizie nu ar concluziona că există o încălcare a normelor antitrust ale UE, dar ar crea o obligație juridică pentru întreprinderile care își asumă angajamentele de a respecta angajamentele pe care le-au propus.

Dacă o întreprindere încalcă angajamentele asumate, Comisia poate impune o amendă de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a întreprinderii, fără a fi necesar să dovedească existența unei încălcări a normelor antitrust ale UE.

Continue Reading

S&D

Socialiștii europeni cer Uniunii Europene să protejeze dreptul migranților care solicită azil: Și ei sunt victime ale pandemiei

Published

on

© PES/Facebook

În fața unei crize globale, sanitare, umane și economice fără precedent, socialiștii europeni solicită Uniunii Europene să rămână solidară și să pună pe primul loc drepturile omului pentru a-i proteja pe refugiați și solicitanții de azil, se arată în comunicatul PES.

În cadrul unei întâlniri în format videoconferință, eurodeputați, reprezentanți de partide PES au discutat cu comisarul european pentru afaceri interne despre protejarea și sprijinirea celor vulnerabili.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că nu există „noi” și „ei”, migranții însemnă „noi”. Sunt lucrători esențiali și lucrători voluntari și, de asemenea, victime ale pandemiei. Covid sau nu, dreptul de a solicita azil trebuie protejat.“

În ultima sesiune plenară, Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Continue Reading

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană salută „bunele practici” menite să le ofere sprijin consumatorilor și întreprinderilor

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a salutat o listă de „bune practici” convenite de sectorul financiar și de organizațiile de consumatori și de întreprinderi, menite să contribuie la atenuarea într-o și mai mare măsură a impactului pandemiei de COVID-19. Această listă stabilește în mod concret modul în care diferiții actori de pe piață pot sprijini cetățenii și întreprinderile pe tot parcursul crizei, informează un comunicat

Șocul economic cauzat de pandemia de COVID-19 are un impact major asupra întreprinderilor și a consumatorilor. La 28 aprilie 2020, Comisia a adoptat un pachet bancar care contribuie la facilitarea acordării de împrumuturi bancare pentru a sprijini economia. Ca parte a acestui pachet, Comisia a anunțat un dialog cu sectorul financiar european, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai consumatorilor. Scopul acestui dialog a fost acela de a explora modul în care diferiți actori financiari ar putea sprijini cetățenii și întreprinderile pe parcursul pandemiei. Astfel, la 28 mai, Comisia a organizat o primă masă rotundă cu părțile interesate pentru a discuta măsurile de sprijin, ocazie cu care toate părțile reprezentate și-au declarat deschiderea către cooperare și dialog. În continuare, la 29 iunie, Comisia a organizat o a doua masă rotundă. Lista de „bune practici” publicată astăzi a fost convenită în urma acestei reuniuni.

Lista de „bune practici” publicată astăzi acoperă mai multe aspecte, printre care:

  • moratorii de plată pentru creditele de consum, creditele pentru întreprinderi și contribuțiile la sistemele de asigurare: este vorba de măsuri care îi pot ajuta pe cei care se confruntă cu dificultăți financiare, prin amânarea plăților;
  • crearea condițiilor pentru efectuarea de plăți fără numerar mai sigure, asigurând în același timp disponibilitatea plăților în numerar pentru cei care au nevoie de ele;
  • asigurarea faptului că împrumuturile destinate atenuării impactului crizei provocate de coronavirus sunt acordate rapid, iar comisioanele și ratele dobânzilor sunt echitabile;
  • garantarea faptului că cererile de asigurare legitime sunt prelucrate și plătite cât mai repede posibil.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat:

«În prezent, obiectivul nostru este să ne asigurăm că sursele de lichidități continuă să funcționeze și că atât consumatorii, cât și întreprinderile mici, pot beneficia de sprijinul de care au nevoie. Salut călduros dialogul amplu pe care l-am avut cu reprezentanți ai sectorului financiar european și cu reprezentanți ai întreprinderilor și ai consumatorilor. Discuțiile noastre fructuoase au permis elaborarea listei de „bune practici” publicate astăzi. Invit toate părțile interesate să utilizeze pe deplin acest instrument valoros. Vom face bilanțul situației din luna septembrie și vom continua discuția cu privire la cele mai bune modalități de asigurare a fluxurilor continue de credite, ca parte a redresării.»

Lista de bune practici publicată astăzi este rodul a două mese rotunde extinse, organizate cu sprijinul Comisiei, la care au participat reprezentanți ai consumatorilor și ai întreprinderilor, ai băncilor europene, ai altor creditori și ai sectorului asigurărilor. Discuțiile fac parte dintr-un efort mai amplu al Comisiei de a mări volumul/a intensifica acordarea de împrumuturi pentru economia reală, care include și un pachet bancar adoptat în luna aprilie. Comisia va organiza o nouă masă rotundă în luna septembrie pentru a trece în revistă progresele înregistrate și va continua dialogul cu părțile interesate pentru a sprijini acordarea de împrumuturi în timpul redresării. Toți participanții sunt încurajați să urmeze aceste bune practici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending