Connect with us

MAREA BRITANIE

Premierul britanic apără dreptul suveran al Ucrainei de a ”aspira la aderarea la NATO”: Vladimir Putin nu poate ”rescrie normele” internaționale

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, a apreciat marți că Ucraina, ”democrație liberă”, trebuie ”să poată să continue să aspire să adere la NATO”, completând că președintelui rus, Vladimir Putin, nu trebuie să i se permită ”să rescrie normele” la nivel internațional pentru a împiedica acest lucru, informează EFE, citat de Agerpres.

Prim-ministrul Regatului Unit a susținut aceste declarații în cadrul reuniunii săptămânale a Cabinetului, moment în care a dat asigurări că țara sa ”rămâne deschisă pentru continuarea discuțiilor cu Rusia”, a indicat un purtător de cuvânt oficial.

Johnson, a spus – potrivit acestuia – că Marea Britanie ”face tot ceea ce este posibil pentru a sprijini poporul ucrainean în faţa campaniei de dezinformare a Rusiei pentru subminarea vecinului său suveran”, conform DPA.

Ministrul Apărării, Ben Wallace, a anunțat în Camera Comunelor că țara sa  a decis să trimită Ucrainei arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”

Anticipând marota ”retoricii false” ce se regăsește în manualul de operare al Kremlinului, folosită în 2009, ”înainte de invazia Rusiei în Georgia și în 2014, în Ucraina”, oficialul a ținut să clarifice că aceste capabilități sunt ”cu rază scurtă de acțiune și, în mod clar, defensiv”.

Acest sprijin vine să îl completeze pe cel din noiembrie, când cele două părți au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene, și într-un moment al temerilor Occidentului cu privire la următorii pași pe care ar urma să îi facă Rusia.

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Săptămâna aceasta, Kievul a fost martorul mai multor întâlniri între oficiali ucraineni și occidentali, care au efectuat vizite în Ucraina pentru a-și manifesta sprijinul față de suveranitatea și integritatea teritorială a acestui stat, în căutarea unei soluții pentru detensionarea situației provocate de acțiunile revanșarde ale Rusiei.

Astfel, ministrul german de externe, Annalena Baerbock,  a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Șefa diplomației germane nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

În vreme ce Annalena Baerbock se afla în capitala Rusiei, secretarul de stat american, Antony Blinken, începea o vizită la Kiev pentru ”pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”

Astăzi, acesta se va afla la Berlin unde va discuta cu ministrul german de externe ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”, urmând ca vineri să aibă el însuși o întrevedere cu Serghei Lavrov, la Geneva, în vederea continuării căii diplomatice.  

În tot acest timp, de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Există temeri exprimat de Washington că Rusia ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Marea Britanie și Suedia au semnat un acord de securitate și apărare, care pavează calea aderării acestui stat nordic la NATO

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson și omologul său suedez Magdalena Andersson au semnat miercuri, la Stockholm, un acord privind garanții de securitate și apărare reciproce, o înțelegere similară urmând a fi parafată și cu Finlanda, pavând astfel calea pentru ca cele două țări nordice – state membre UE, dar nealiniate militar – să declanșeze procesul de aderare la NATO, într-un răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Johnson și Andersson au semnat o declarație de securitate prin care Marea Britanie se angajează să apere Suedia în cazul în care armata acestei țări ar fi atacată, relatează BBC și The Guardian, care anticipează că în cursul aceleiași zile premierul britanic își va lua același angajament față de Finlanda. Și Reuters notează că Marea Britanie descrie ambele declarații semnate cu Suedia și Finlanda drept “un pas înainte în cooperarea în domeniul apărării și securității”.

 

“Suntem fermi și fără echivoc în sprijinul nostru atât față de Suedia, cât și față de Finlanda, iar semnarea acestei declarații de securitate este un simbol al asigurării veșnice dintre națiunile noastre”, a declarat premierul într-un comunicat emis înainte de a lua cuvântul.

© No. 10/ Flickr

Conform declarației, Johnson “expune intenția Regatului Unit de a sprijini forțele armate ale celor două națiuni în cazul în care oricare dintre ele se va confrunta cu o criză sau va fi atacată”.

În cazul în care oricare dintre țări va fi atacată, Marea Britanie și Suedia se vor ajuta reciproc în diverse moduri, a declarat liderul suedez Magdalena Andersson în debutul conferinței comune de presă cu Boris Johnson.

La conferința de presă comună cu premierul suedez, Magdalena Andersson, șeful guvernului de la Londra a declarat că Marea Britanie va sprijini orice decizie a Suediei cu privire la o eventuală viitoare aderare la NATO, subliniind că pactul de asigurare a securității cu Suedia este o discuție separată de viitoarea relație a Suediei cu NATO, care este “o chestiune care ține de Suedia”.

“Ceea ce spunem cu tărie este că, în cazul unui dezastru sau al unui atac asupra Suediei, atunci Regatul Unit va veni în ajutorul Suediei cu tot ceea ce aceasta va solicita. (…) Cred că există o problemă separată cu privire la NATO, pe care cred că Suedia o va aborda în cursul următoarelor zile. Nu este treaba mea să comentez acest lucru, cu excepția, desigur, a faptului că sunt sigur că Marea Britanie va sprijini orice fel de acțiune pe care Suedia va decide să o întreprindă”, a explicat el.

Citiți și Suedia şi Finlanda au decis să depună simultan cereri de aderare la NATO. Alianța s-ar extinde la 32 de state membre și și-ar dubla granița cu Rusia

Suedia și Finlanda sunt așteptate să anunțe în zilele următoare o decizie de a adera la Alianța Nord-Atlantică, extinzând blocul politico-militar de la 30 la 32 de membri. De altfel, miniștrii de externe ai celor două țări sunt așteptați sâmbătă și duminică la Berlin, acolo unde omologii lor din NATO vor avea o reuniune informală ca parte a procesului de pregătire a summitului NATO de la Madrid din 28-30 iunie și de adoptare a noului Concept Strategic al Alianței.

Ministrul suedez al apărării a afirmat marți că aderarea Suediei și Finlandei la NATO va consolida apărarea regiunii nordice, iar Comisia de Apărare a Parlamentului finlandez a declarat că aderarea la NATO este cea mai bună opțiune pentru Finlanda pentru a-și garanta securitatea națională.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Published

on

© The Royal Family/ Facebook

Prinţul Charles, aşezat la stânga coroanei pe care urmează să o moştenească de la mama lui, a avut o atitudine solemnă şi dedicată, marţi, cu ocazia primului său discurs al tronului – care deschide în mod oficial o nouă sesiune a Parlamentului Marii Britanii -, marcând astfel un moment de cotitură în istoria monarhiei din această ţară din cauza problemelor de mobilitate cu care se confruntă regina Elisabeta a II-a, informează AFP, potrivit Agerpres.

Devenit simbolul unei vieţi petrecute în aşteptare, fiul cel mare al suveranei britanice a trebuit să aştepte până la vârsta de 73 de ani pentru a se achita pentru prima dată de această funcţie esenţială care le revine regilor şi reginelor din Marea Britanie.

Absenţa reginei în această zi de marţi, în anul dedicat celebrărilor ce marchează Jubileul de Platină, reprezintă o nouă etapă simbolică în transferul progresiv al sarcinilor oficiale ale suveranei britanice către prinţul Charles, care o reprezintă deja în străinătate de mai mulţi ani.

Purtând uniforma de amiral de marină, prinţul Charles a subliniat priorităţile Guvernului britanic, condus de prim-ministrul conservator Boris Johnson.

Prinţul Charles s-a aşezat pe tronul alocat consorţilor, folosit în trecut de tatăl lui, prinţul Philip, decedat în 2021 la vârsta de 99 de ani. La dreapta lui, locul rezervat de obicei tronului suveranei, care a împlinit recent vârsta de 96 de ani, a rămas gol.

În discursul său, ritmat de expresii precum “Guvernul Majestăţii Sale” şi “miniştrii Majestăţii Sale”, în locul obişnuitelor cuvinte “Guvernul meu” şi “miniştrii mei” pronunţate de regina Elisabeta a II-a, prinţul Charles a detaliat principalele proiecte de lege ale Guvernului de la Londra pentru sesiunea parlamentară inaugurată marţi. Numeroase chestiuni – inclusiv puterea de cumpărare şi Irlanda de Nord – au fost trecute în revistă, precum şi “apărarea democraţiei” în lume, în special în Ucraina.

 

În Camera Lorzilor – camera superioară a Parlamentului britanic -, prinţul Charles a lecturat cu o voce gravă textul acestui discurs timp de aproape nouă minute.

Pe durata discursului, moştenitorul tronului britanic a privit de mai multe ori către parlamentarii prezenţi în sală.

După finalizarea lecturării textului, prinţul Charles, la fel cum a procedat atunci când a intrat în Camera Lorzilor, a urmat coroana plasată pe o pernă de catifea purpurie, salutându-i la ieşire pe parlamentarii aşezaţi în ambele jumătăţi ale sălii.

La stânga lui, în locul în care stătea el de obicei, s-a aşezat de această dată soţia lui, Camilla, în timp ce fiul său cel mare, prinţul William, în vârstă de 39 de ani, al doilea în ordinea de succesiune la tron, s-a aşezat la dreapta prinţului Charles şi a participat pentru prima dată la acest eveniment.

A fost pentru prima dată în aproape 60 de ani şi pentru a treia oară în cei 70 de ani de domnie ai reginei Elisabeta a II-a când suverana a lipsit de la acest eveniment anual.

Regina britanică şi-a delegat atribuţiile asociate acestui discurs doar de două ori: atunci când era însărcinată cu prinţii Andrew şi Edward, în 1959, respectiv în 1963.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Ziua Victoriei în Europa | Mesajul premierul britanic: Ne gândim și la cei care au murit în urma invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina

Published

on

© Print screen video - Boris Johnson Twitter

De Ziua Victoriei în Europa, care marchează astăzi 77 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, premierul britanic a transmis că în acest an trebuie să ne gândim și la cei care au murit și suferit în urma invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina.

„În ziua în care ne amintim de cei care și-au sacrificat viața pentru libertatea și viitorul nostru, ne gândim și la cei care au murit și au suferit în urma invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina. Respectul și recunoștința noastră față de cei care au luptat în conflictele anterioare ne întărește hotărârea de a sprijini poporul ucrainean în lupta sa. Nu vom uita sacrificiile care au fost făcute de-a lungul generațiilor pentru a asigura pacea și libertatea în Europa”, a transmis premierul Boris Johnson într-un mesaj video postat pe contul de Twitter.

Ziua de 8 mai este sărbătorită în general în Europa ca VE Day, Ziua Victoriei în Europa, însă în acest an numeroase ceremonii de amploare pregătite de autorităţi au fost anulate din cauza pandemiei provocate de noul coronavirus.

Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite împotriva Germaniei naziste în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale este sărbătorită în Europa și în SUA la 8 mai, spre deosebire de Rusia care celebrează acest moment la 9 mai. Capitularea Germaniei naziste a intrat în vigoare la 8 mai, ora 23:01 (CET).

Acum 77 de ani, în urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE6 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

NATO10 mins ago

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă o felicită pe Elisabeth Borne, prima femeie prim-ministru al Franței din ultimii 30 de ani: Să consolidăm legăturile istorice dintre România și Franța

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO18 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending