Connect with us

U.E.

Premierul britanic Boris Johnson promite să reducă numărul imigranților slab calificați care ajung în Regatul Unit dacă va câștiga alegerile

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson a promis că va reduce nivelul imigrației dacă partidul la conducerea căruia se află, Partidul Conservator, va câștiga alegerile anticipate, programate pentru 12 decembrie, dar a punctat că, în general, nu se opune ideii ca în Regatul Unit să sosească și să lucreze străini, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Numărul imigranţilor se va reduce pentru că noi vom putea să controlăm sistemul în felul acesta. Şi nu cred că este corect să avem o abordare lipsită de control şi de limite în acest domeniu”, a spus şeful executivului de la Londra.

Johnson a adăugat că se va concentra pe scăderea nivelului imigraţiei, dar a precizat că prioritate vor avea imigranţii calificaţi, care pot avea o contribuţie reală la dezvoltarea economiei britanice.

Declarația premierului  britanic Boris Johnson amplifică mesajul conservatorilor transmis la 17 noiembrie.

Aceștia menționau atunci că din ianuarie 2021 vor pune capăt tratamentului preferențial pentru imigranții proveniți din Uniunea Europeană, dacă vor câștiga alegerile legislative anticipate.

Nivelul imigraţiei şi îngrijorările legate de presiunea pusă de acesta asupra serviciilor publice au fost un puternic factor motivaţional pentru votul în favoarea Brexit-ului la referendumul din 2016.

Stabilind detaliile politicii lor în domeniul imigraţiei în perspectiva alegerilor, conservatorii au spus că, după perioada de tranziție post-Brexit, cetăţenii UE vor trebuie să aştepte în mod tipic cinci ani înainte de a avea acces la plăţi sociale, comparativ cu trei luni în prezent.

Printre măsurile anunțate de conservatori se numără și majorarea suprataxei internațioanle pe care trebuie să o achite imigranții pentru a avea acces la Serviciul Național de Sănătate (NHS). Astfel, cuantumul va fi crescut de la 400 de lire sterline la 625 de lider, începând cu anul viitor, urmând ca aceasta să fie extinsă la toți lucrătorii străini, inclusiv la cei din UE, după ce libertatea de circulație va înceta în ianuarie 2021, după perioada de tranziție post-Brexit.

Conservatorii se așteaptă ca prin această măsură să fie colectați 500 de milioane de lire sterline anual.

Conservatorii au mai prevăzut şi că marea majoritate a celor care vor dori să vină să lucreze în Marea Britanie vor avea nevoie de o ofertă de muncă, indiferent din ce parte a lumii sunt, excepţie făcând oamenii de ştiinţă cu înaltă calificare şi persoanele care vor să înceapă o afacere.

Predecesorii lui Boris, David Cameron şi Theresa May, au fost criticaţi intens pentru că nu şi-au respectat promisiunea de a reduce migraţia netă anuală la sub 100.000 de persoane. Potrivit statisticii oficiale publicate în august, cifra a fost de peste două ori mai mare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vlad Nistor, despre conflictul din regiunea Nagorno-Karabakh: Soluțiile nu sunt la Bruxelles

Published

on

© vladnistor.ro

Europarlamentarul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, susține că disputa dintre forțele armene și azere nu poate fi soluționată cu ajutorul Bruxelles-ului.

Într-un interviu pentru Calea Europeană, profesorul Vlad Nistor a explicat că Uniunea Europeană mai mult decât să militeze pentru dezvoltarea dezbaterii în regiunea Nagorno-Karabakh nu poate să facă alte demersuri: „Din nefericire, nu cred că soluțiile sunt la Bruxelles, câtă vreme cele două țări nu sunt extrem de legate din punct de vedere economic de Uniunea Europeană. Nu cred nici măcar cele 27 state membre nu pot face mai mult decât să încerce o calmare a situației prin dezvoltarea dezbaterii, pentru că este singurul lucru care poate fi făcut. Însă cu siguranță UE poate să încerce o temperare a avânturilor Turciei. Kremlinul a fost mult mai temperat în reacții chiar dacă influența sa este mult mai semnificativă din cauza hidrocarburilor Azerbaidjanului”

Regiunea Nagorno-Karabakh este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, însă este condusă de etnici armeni. Atât Armenia, cât și Azerbaidjanul au declarat deja mobilizarea generală, iar în unele zone a fost instituită legea marțială.

Luptele sunt cele mai îndârjite de după 2016, când, în urma unui conflict de lungă durată, cel puțin 200 de persoane au fost ucise. Conflictul a stârnit reacții internaționale, mai multe state făcând apel la diplomație, existând temeri că puterile regionale ar putea fi atrase în conflictul din regiunea din Caucaz, importantă din punct de vedere strategic, relatează Digi24.

Turcia și-a declarat deja sprijinul pentru Azerbaidjan, în timp ce Rusia – care are baze militare în Armenia – a cerut încetarea focului. Disputa teritorială privind Nagorno-Karabakh este unul dintre cele mai vechi conflicte din lume.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politico Europe: România, devansată de Polonia, Bulgaria și Austria în topul statelor care provoacă cele mai multe îngrijorări privind statul de drept în UE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

România se află între primele patru state cu cele mai mari îngrijorări din partea Comisiei Europene în ce privește situația statului de drept, fiind devansată de Polonia, Bulgaria și Austria, conform primului raport anual publicat de executivul european și datelor centralizate de Politico Europe.

Publicația de la Bruxelles a analizat textul raportului Comisiei Europene privind statul de drept și a inventariat de câte ori a fost utilizat termenul “îngrijorări” și și sintagma “motive serioase de îngrijorare”.

Astfel, în privește Polonia, termenul “îngrijorări” a fost utilizat de 28 de ori, plus alte 2 “motive serioase de îngrijorare”. 

Statul împotriva căruia Comisia Europeană a activat articolul 7 din Tratatul UE în anul 2017 este urmat în acest top de Bulgaria (16 “îngrijorări” și 2 “motive serioase de îngrijorare”) și Austria (16 “îngrijorări”).

Cu privire la România, locul al patrulea în acest tabel, Comisia Europeană a utilizat de 15 ori termenul “ingrijorări”.

Ungaria, un alt stat membru împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 din Tratatul UE, este pe locul al cincilea, 11 “îngrijorări” și 1 “motiv serios de îngrijorare”

Raportul publicat miercuri de Comisia Europeană, primul din istorie cu privire la statul de drept, surprinde critici puternice la adresa Poloniei și Ungariei, state împotriva cărora instituțiile UE au activat procedurile prevăzute la articolul 7 din Tratatul Uniunii. În același timp, Comisia Europeană consemnează că în Austria “au fost exprimate îngrijorări cu privire la procedurile de numire a președinților de instanțe administrative, precum și la dreptul ministrului justiției de a instrui procurorii în cazuri individuale”. Pentru Bulgaria, acest raport pare să reprezinte o stagnare având în vedere că Sofia este favorită să obțină ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.

La polul opus, se află Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și Portugalia, cu câte două motive de “îngrijorări” fiecare. Deși apreciate pentru cultura statului de drept din interiorul țării, Olanda și Germania provoacă nouă, respectiv șase, motive de îngrijorare.

La șase ani distanță de la publicarea primului și singurului raport pe corupție din toate țările UE, executivul european a prezentat miercuri primul raport privind statul de drept care analizează situațiile din fiecare stat membru și care constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință. Primul raport realizat vreodată de Comisia Europeană cu privire la situaţia statului de drept în ţările membre evidenţiază provocări pentru media şi sistemul judiciar ca riscuri esenţiale pentru susţinerea standardelor democratice.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Grupul PPE solicită 300 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor din UE în contextul crizei COVID-19

Published

on

© Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) anunță că Grupul Popularilor Europeani din Parlamentul European, din care fac parte și europarlamentarii PNL, a propus un amendament prin care fermierii din întreaga Uniune Europeană să fie sprijiniți financiar cu încă 300 de milioane de euro în viitoul buget european pentru anul 2021.

300 de milioane de euro din bugetul Uniunii Europene pentru măsuri excepționale care să sprijine fermierii în contextul crizei COVID-19, în anul 2021. Este amendamentul pe care GrupulPPE, din care face parte și PNL, l-a depus ieri în Parlamentul European pentru a-i ajuta pe fermierii din întreaga Uniune”, a scris Dan Motreanu pe pagina de Facebook.

Dan Motreanu subliniază că va depune tot efortul necesar, împreună cu colegii europarlamentari PNL, pentru ca această sumă să se regăsească în bugetul UE.

”Le datorăm fermierilor români și celorlalți fermieri europeni această susținere financiară. În această perioadă fără precedent generată de COVID-19, ei sunt cei care și-au continuat munca pe câmp și în ferme, în ciuda tuturor riscurilor și provocărilor, și au avut grijă ca Europa să nu intre în criză alimentară”, a mai adăugat acesta.

Potrivit deputatului european, „GrupulPPE este de departe cel mai puternic apărător al intereselor agricultorilor din UE, cel care a reușit să asigure un buget consistent Politicii Agricole Comune la ultima reformă, și sunt convins că și acest amendament al popularilor europeni va trece de Parlament.”

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 mins ago

Tarom: Alianța globală a companiilor aeriene încurajează testele rapide COVID-19 pentru a restabili călătoriile aeriene internaționale

INTERNAȚIONAL14 mins ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, atrage atenția asupra planurilor Chinei de extindere a influenței asupra Italiei: Încearcă să exercite presiuni economice pentru a-şi atinge obiectivele strategice

EDUCAȚIE19 mins ago

Președintele Klaus Iohannis, la începutul noului an universitar: “Este, fără îndoială, cel mai dificil din 1989 încoace”

PARLAMENTUL EUROPEAN20 mins ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, despre conflictul din regiunea Nagorno-Karabakh: Soluțiile nu sunt la Bruxelles

COMISIA EUROPEANA38 mins ago

Politico Europe: România, devansată de Polonia, Bulgaria și Austria în topul statelor care provoacă cele mai multe îngrijorări privind statul de drept în UE

Dan Motreanu58 mins ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Grupul PPE solicită 300 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor din UE în contextul crizei COVID-19

Dacian Cioloș1 hour ago

Dacian Cioloș: Europa este o Uniune a valorilor. Raportul anual privind statul de drept va fi “un câine de pază” a democrației

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Este oficial: Cristian Diaconescu, propus de România pentru poziția de secretar general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor consideră retragerea navelor turce de explorare un ”moment important” pentru tensiunile din Mediterana de Est

JUSTIȚIE16 hours ago

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

SUA3 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending