Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Premierul britanic Boris Johnson se întâlnește luni la Luxemburg cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker pentru a discuta despre Brexit

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson se va întâlni luni, 16 septembrie, la Luxemburg, cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru a discuta despre Brexit, a anunțat vineri Downing Street, citat de AFP și Reuters, informează Agerpres.

Întâlnirea face-to-face dintre cei doi – prima de la preluarea mandatului de prim-ministru al Marii Britanii de către Johnson – va avea loc cu ocazia unui dejun de lucru, ce se va desfășura în țara de proveniență a lui Juncker, unde acesta a fost, la rândul său, premier timp de 18 ani.

Boris Johnson si Jean-Claude Juncker trebuiau să se întâlnească la summitul G7 de la Biarritz, ce a avut loc la 23-26 august, dar acesta din urmă a absentat ca urmare a procesului de recuperare după operația de extirpare a vezicii biliare.

După întâlnirea cu Johnson, președintele Comisiei Europene va avea o întrevedere cu șeful executivului luxemburghez, Xavier Bettel.

Sursele europene, citate de The Guardian, au sugerat că Johnson dorește să evite întâlnirile la Bruxelles, din cauza temerilor că ar putea lăsa impresia că ”cerșește” concesii.

Citiți și:
Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker i-a transmis premierul britanic Boris Johnson că UE va analiza propunerile sale concrete cu privire la backstop, dar că sprijinul UE27 pentru Irlanda este neschimbat

O purtătoare de cuvânt a Comisiei a menționat că Luxemburg a fost ales de comun acord, permițându-i, în același timp, președintelui Juncker să plece, după discuții, direct la Strasbourg, unde Parlamentul European se va reuni în sesiune plenară.

De altfel, președintele Legislativului european, David Sassoli, a declarat în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la 12 septembrie că europarlamentarii vor adopta săptămâna viitoare o rezoluție privind Brexit-ul ”pentru a ne proteja interesele europene și pe cei care sunt cei mai afectați: cetățenii europeni din Regatul Unit și cetățenii britanici din statele membre UE”.


Întrevederea dintre Johnson și Juncker are loc pe fondul unor îngrijorări și nemulțumiri, deopotrivă, exprimate de negociatorul șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, venite, de asemenea, și din partea lui Sassoli privind lipsa de implicare a Londrei privind identificarea unei soluții menite să deblocheze negocierile referitoare la Brexit.

De altfel, Barnier și-a exprimat reticența cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord înainte de jumătatea lunii octombrie, când este programat ultimul summit al Consiliului European înainte de producerea Brexit-ului, la 31 octombrie.

”Nu avem motive să fim optimişti” privind şansele să ajungem la un acord înaintea summitului european organizat pe 17 şi 18 octombrie, a avertizat el în faţa şefilor de grupuri din Parlamentul European, potrivit unui comunicat remis presei.

”Nu pot să vă spun obiectiv dacă contactele angajate cu guvernul domnului Johnson vor putea duce la un acord la jumătatea lui octombrie. Vom vedea în următoarele săptămâni dacă britanicii sunt în măsură să ne facă propuneri concrete în scris care să fie proporționale din punct de vedere juridic”, a menționat acesta.

Negociatorul britanic pentru Brexit, David Frost a fost acuzat de diplomații europeni că a oferit până acum doar idei ”aspiraționale”, fără a aduce propuneri concrete privind modificarea mecanismului de backstop, principala nemulțumire a Marii Britanii.

Într-un interviu oferit Euronews, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a acuzat pe britanici că au fost europeni ”part-time” încă de la început, din 1973.

“Britanicilor li s-a spus de mai bine de 40 de ani că se află înăuntru (nr. – în Uniunea Europeană), dar nu au vrut să împărtășească toate politicile care s-au decis“, a adăugat el.

Juncker a spus că Brexit-ul va fi o situație de ”lose-lose” atât pentru Marea Britanie, cât și pentru Uniunea Europeană, și a susținut că a fost o ”greșeală” organizarea unui referendum privind Brexit.

Întrebat dacă el crede că exită un loc special în iad pentru cei care au militat pentru ieșirea Regatului Unit din UE, aluzie la afirmațiile din luna februarie ale președintelui Consiliului European, Donald Tusk, Jean-Claude Juncker a menționat că nu crede în iad.

Într-o remarcă laudativă la adresa fostului premier britanic Theresa May, președintele Comisiei Europene a spus că ”nu aș trimite pe cineva în iad pentru că a făcut tot posibliul, în special nu pe Theresa May”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri planul de redresare a UE post-COVID-19 în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, 27 mai, propunerile executivului european privind bugetul pe termen lung revizuit și planul de redresară, într-o ședință plenară specială a Parlamentului European.

Prezentarea va avea loc începând cu ora locală 13.30 (14.30 ora României) și va fi urmată de o dezbatere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre.

Ținând cont de impactul crizei COVID-19, Parlamentul Europeană a solicitat o revizuire substanțială a cadrului bugetar al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv includerea unui fond de redresare, în rezoluțiile adoptate la 17 aprilie și 15 mai.

La 17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat.

Pentru a stimula redresarea economică și socială, deputații europenii au votat la 15 mai o nouă rezoluție prin care solicită un pachet solid de aproximativ 2 mii de miliarde de euro integrat în cadrul financiar multianual (CFM), însă adițional sumelor propuse anterior. Noul buget pe șapte ani trebuie să acopere nevoile imediate ale cetățenilor și să vizeze coeziunea socială și dezvoltarea economică durabilă în UE, pornind de la prioritățile tranziției digitale și ecologice.

Pentru a obține aprobarea Parlamentului European, noul plan de redresare trebuie să fie finanțat prin obligațiuni de redresare garantate de bugetul UE și să evite soluții financiare care ar ocoli controlul democratic, mai arată sursa citată.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europenevor discuta noile propuneri și vor decide asupra formei finale în urma negocierilor.

Având în vedere probabilitatea unei perioade de mai multe luni până la încheierea unui acord, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene, într-o rezoluție adoptată la 13 mai, să propună un plan de urgență pentru a facilita demararea fără probleme a programelor financiare în 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: O legătură între fondurile europene și statul de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori transparență, Vera Jourova, a afirmat luni că stabilirea unei legături între acordarea fondurilor europene și criteriul respectării statului de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”, informează EU Observer.

Trebuie să ne asigurăm că statul de drept rămâne parte a unui acord privind cadrul financiar multianual“, a adăugat Jourova, în cursul unei discuții cu membri ai Parlamentului European.

Jourova a făcut aceste clarificări înainte ca executivul european să prezinte miercuri, 27 mai, o versiune actualizată a propunerii privind cadrul financiar multianual 2021-2027, adaptată la nevoile socio-economice provocate de pandemia de corovonavirus, precum și un fond de redresare economică, Parlamentul European solicitând Comisiei Europene un amplu program cu 2.000 de miliarde de euro.

De asemenea, instituțiile UE – îndeosebi Comisia și Parlamentul – așteaptă operaționalizarea Biroului Procurorului Public European pentru a investiga cazurile de fraudă cu fonduri europene.

O “condiționalitate privind statul de drept” face parte din propunerea de buget a UE pe termen lung a Comisiei, dar a fost criticată de țări precum Polonia și Ungaria.

Polonia și Ungaria sunt țările UE împotriva cărora Comisia Europeană, în cazul Poloniei, și Parlamentul European, în privința Ungariei, au activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări flagrante ale valorilor fundamentale ale UE, precum statul de drept și independența justiției.

Puterea de la Varșovia este criticată pentru schimbările efectuale în cadrul sistemului judiciar, în timp ce acțiunile guvernului premierului maghiar Viktor Orban au fost subiectul unei noi dezbateri în Parlamentul European, după ce Parlamentul de la Budapesta a acordat puteri sporite executivului pentru a conduce țara în timpul situației de urgență, generând riscuri pentru încălcarea de drepturi și libertăți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a creat un portal în limba română dedicat luptei împotriva dezinformării cu privire la coronavirus

Published

on

În contextul recent, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește

Executivul European încurajează cetățenii blocului comunitar să se bazeze doar pe surse oficiale atunci când vor să caute ultimele date despre COVID-19.

”Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante: ECDC și OMS. Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat din surse dubioase”, transmite Comisia.

Totodată, Comisia Europeană luptă împotriva dezinformării, în strânsă cooperare cu platformele online: ”Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.”

Portalul poate fi accesar la următorul link.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending