Connect with us

U.E.

Premierul britanic Boris Johnson: Sunt încrezător că vom încheia un acord comercial cu tarife zero şi cote zero cu prietenii şi partenerii noştri din UE

Published

on

Premierul britanic, Boris Johnson, s-a declarat luni încrezător că va putea încheia un acord comercial cu tarife zero și cote zero cu Uninea Europeană, care va garanta că nu for fi efectuate controle vamale asupra mărfurilor transportate din Marea Britanie în Irlanda de Nord, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Singurul caz în care v-aţi putea imagina necesitatea unor controale asupra bunurilor venite din GB (Marea Britanie) către NI (Irlanda de Nord) este atunci când aceste bunuri s-ar îndrepta spre Irlanda şi noi nu am avea încheiat – eu sper şi sunt încrezător că vom încheia – un acord cu tarife zero şi cote zero cu prietenii şi partenerii noştri din UE”, a declarat Johnson, aflat la Belfast pentru a marca încheierea a trei ani de la blocajul politic și instaurarea unui nou guvern.

Irlanda de Nord s-a dotat cu instituţii politice funcţionale sâmbătă, a doua zi după un acord încheiat între unionişti şi republicani pentru a restabili o guvernare comună de care provincia britanică a fost lipsită de la căderea guvernului în urma unui scandal politico-financiar din 2017.

Regatul Unit urmează să părăsească Uniuena Europeană la 31 ianuarie 2020, devenind astfel primul stat membru, după 47 de ani de apartenență la familia europeană, care va fi părăsit UE.

Calea spre acest pas istoric a fost pavată de decizia Camerei Comunelor din 9 ianuarie, aceea de a aproba legislația care îi va permite Regatului Unit să părăsească UE la data menționată mai sus.

Textul adoptat de către parlamentarii britanici transpune în legislația națională acordul la care premierul britanic Boris Johnson a juns în luna octombrie a anului trecut cu negociatorii europeni, după ce precenta înțelegere, convenită de fostul prim-ministru Theresa May, a fost respinsă de trei ori de precedentul legislativ de la Londra, motivele invocate de deputații eurofili fiind acelea că aceasta reducea prea mult legăturile cu Uniunea, în vreme ce deputații pro-Brexit afirmau că aceasta menține Regatul Unit prea ancorat în comunitatea europeană, chiar și după producerea Brexitului.

Proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană va trebui să treacă prin următoare etapă de aprobare, ajungând săptămâna aceasta în Camera Lorzilor, ”gardienii constituționali”, care au dreptul de a amenda proiectul de lege, caz în care acesta se va întoarce din nou în Camera Comunelor.

Odată ce ambele camere se pun de acord asupra formei finale a proiectului de lege, acest este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Va fi însă nevoie şi de ratificarea acordului în plenul Parlamentului European, pe 29 ianuarie, astfel încât pe 31 ianuarie la ora 23:00 GMT Regatul Unit să devină prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană.

Legislația se adresează principalelor chestiuni ce decurg din ieșirea Marii Britanii din UE, reglementând factura de ”divorț”, care se ridică la 33 de miliarde de lire sterline, respectarea drepturilor cetățenilor europeni din Regatul Unit și pe cele ai cetățenilor britanici din Uniune, aranjamentele vamale pentru Irlanda de Nord și durata perioadei de tranziție, care se va încheia la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de a fi prelungită cu până la doi ani, printr-o notificare înaintată de Regatul Unit în prealabil până, cel târziu, la 1 iulie 2020.

Data de 31 ianuarie 2020, când Brexitul se va fi produs, nu reprezintă decât începutul eforturilor Londrei de a încerca să stabilească noi relații cu cel mai important partener comercial al său, Uniunea Europeană – în 2018, 47 % din exporturile Regatului Unit se efectuau în UE – , care va rămâne cea mai mare piață unică din lume, în pofida faptului că va pierde unul dintre primii trei centri economici de putere.

Se deschide astfel un nou capitol, în care Regatul Unit și Uniunea Europeană trebuie să negocieze în timpul rămas până la încheierea perioadei de tranziție termenii acordului privind viitoarele relații post-Brexit.

În contextul participării la ceremonia de depunere a jurământului, desfășurată la Luxemburg, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că guvernul britanic va trebui să se înscrie la o serie de angajamente privind standardele de ajutor de stat, de mediu și muncă pentru a permite un comerț fără tarife și fătă cote.

”Marea Britanie este prietena noastră, britanicii sunt prietenii noștri, este o prietenie care se dezvoltă de mult timp(…): Marea Britanie este cea care decide cât de aproape sau departe dorește să fie de cea mai mare piață unică din lume”, a mai spus von der Leyen, potrivit The Guardian. 

”Cu cât sunt mai apropiați, însemnând existența unor condiții echitabile de concurență, cu atât sunt mai pregătiți să respecte regulile europene, cu atât va fi mai facil accesul la piața unică europeană. Cu cât se îndepărtează, adică există mai puține condiții de concurență echitabile, cu atât va fi mai dificil accesul acestora la piața unică europeană. Este o decizie pe care Marea Britanie trebuie să o facă”, a mai precizat von der Leyen.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

S&D

PES face apel la liderii UE să aprobe planul ”Next Generation EU” de redresare post-pandemie: Nu ne putem permite să repetăm ​​greșelile din 2008. Nu vom supraviețui mai multor runde de austeritate

Published

on

© PES/Twitter

Membrii familiei social-democrate europene fac apel la Consiliul European să aprobe planul ”Next Generation EU” al Comisiei Europene și să adopte dispoziții privind combaterea rasismului și asistența medicală la prețuri accesibile.

Reunită prin videoconferință, președinția Partidului Socialiștilor Europeni (PES) a adoptat la 25 iunie o declarație prin care solicită un fond ambițios de recuperare, astfel încât UE să poată depăși criza COVID-19 și să se îndrepte către un viitor verde, social, digital, care promovează egalitatea de gen, inclusiv și durabil.

După adoptarea Declarației, președintele PES, Serghei Stanishev, a declarat:

În urmă cu trei luni, nimeni nu s-ar fi așteptat ca această pandemie să devină cel mai mare test de stres al societăților europene din ultimele decenii. Este de datoria liderilor europeni să se ridice  la înălțimea așteptărilor în acest moment istoric, să își facă datoria, să acționeze împreună și să pună în mișcare recuperarea. Social-democrații vor să vadă planul de redresare în acțiune și rapid. Statele noastre membre nu își pot permite să aștepte. Consiliul European trebuie să sprijine planul de recuperare la următoarea reuniune. O întârziere suplimentară va fi dăunătoare pentru cetățeni, întreprinderi și comunități care au fost lovite puternic. Familia noastră politică este fermă: redresarea trebuie să deschidă calea către o societate mai dreaptă și mai durabilă. Nu ne putem permite să repetăm ​​greșelile din 2008. Societățile noastre nu vor supraviețui mai multor runde de austeritate. Avem nevoie de o recuperare adecvată care să protejeze locurile de muncă și să ne îndrume către un viitor fără emisii de CO2, digital, democratic și egal din punct de vedere al genului.

Declarația adoptată de președinție – Salvarea vieții, salvarea locurilor de muncă – strategia PES pentru  recuperarea din criza COVID-19 – rezumă ambițiile colective ale familiei social-democrate de a realiza o redresare echitabilă și durabilă din criza COVID-19.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, al doilea eurodeputat român numit co-raportor al Parlamentului European pentru instrumentul de 560 de miliarde de euro din cadrul planului de relansare a UE

Published

on

©️ Siegfried Mureșan/ Facebook

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a fost numit co-raportor al Parlamentului European pe raportul legislativ privind Facilitatea de Redresare și Reziliență a Uniunii Europene (UE) în valoare de 560 de miliarde de euro, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Eurodeputatul Siegfried Mureșan este al doilea român care va fi co-raportor al Parlamentului European pentru acest instrument, după ce eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe) a fost numit în această calitate la finalul săptămânii trecute.

De altfel, Parlamentul European va avea 3 raportori pe proiectul legislativ al acestui instrument, alături de cei doi europarlamentari români urmând a fi co-raportor și un europarlamentar de la Grupul Socialiștilor Europeni.

“Facilitatea de Redresare și Reziliență este cel mai important pilon al Pachetului de Redresare și este, totodată, cel mai mare instrument de finanțare pe care l-a avut vreodată Uniunea Europeană. Vom aloca fondurile din acest instrument pentru a sprijini statele membre să își finanțeze propriile obiective de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre ale UE. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să devenim mai productivi și mai competitivii. Este un instrument foarte important pentru România care va permite punerea în aplicare a Planului de Investiții și Relansare Economică prezentat de Guvernul României săptămâna trecută. Planul Guvernului României este în deplin acord cu prevederile acestei facilități europene. Ea va finanța o mare parte din obiectivele planului de relansare. De aceea, obiectivul meu ca raportor este să mă asigur că facilitatea va aduce investiții acolo unde România și românii au cea mai mare nevoie: în infrastructura de transport, în școli, în spitale, în digitalizarea economiei, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României și Facilitatea de Redresare a UE sunt perfect compatibile, iar banii vor fi investiți cât mai repede în obiectivele prioritare ale țării noastre”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.

Facilitatea de Redresare și Reziliență este primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare de 750 de miliarde de euro anunțat la sfârșitul lunii mai de Comisia Europeană.

Acest instrument va sprijini statele membre cu fonduri europene nerambursabile (310 miliarde de euro) și credite în condiții avantajoase (250 de miliarde de euro) pentru a finanța propriile planuri naționale de redresare economică.

Din cele peste 30 de miliarde de euro care îi vor reveni României în pachetul total de redresare de 750 de miliarde de euro, până la 25 de miliarde de euro vor fi alocate prin intermediul Facilității de Redresare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Justiției, mesaj înaintea Consiliului JAI: Sistemul judiciar românesc nu este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, participă astăzi, 6 iulie, la lucrările Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care vor avea loc în format video-conferință pe parcursul întregii zile, fiind primul Consiliu JAI prezidat de președinția germană.

Pe agenda de lucru a miniștrilor Justiției din Uniunea Europeană se află gestionarea pandemiei de Covid-19 de către democrațiile europene, precum și măsurile de răspuns la discursul de incitare la ură și la dezinformare, se arată în comunicatul oficial al Ministerul Justiției, remis Caleaeuropeana.ro.

Înaintea reuniunii, Cătălin Predoiu a precizat că de-a lungul pandemiei activitatea miniștrilor Uniunii Europene s-a îmbunătățit.

”Pandemia a încetinit activitatea Consiliului JAI în lunile anterioare, dar treptat ne-am adaptat și ne-am reluat ritmul colaborării, deocamdată prin intermediul ședintelor online”.

De asemenea, ministrul român dorește sprijinirea unui mecanism ”Rule of Law” pentru toatel statele membre care să nu creeze un paralelism cu MCV pentru România: ”În acest context, reiterez poziția Ministerului Justiției din România de a sprijini un mecanism Rule of Law pentru toate statele membre.”

”Nu dorim însă ca acest mecanism sa creeze un paralelism cu MCV pentru țara noastră. În ce privește MCV, dincolo de dificultățile din anii 2017-2018, nu ar trebui uitate progresele remarcabile făcute de România în cadrul MCV, în special în direcția combaterii corupției. Am exportat și putem exporta expertiză și bune practici, fapt demonstrat de-a lungul timpului de nenumărate dialoguri care au avut loc la nivel de Minister de Justiție și Minister Public, în cadrul cărora partenerii din statele membre s-au aratat impresionați de rezultatele din România”, a mai adăugat acesta.

Potrivit ministrului Cătălin Predoiu, sistemul judiciar românesc nu este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre.

”Personal, am fost solicitat în primul meu mandat de colegii din Bulgaria, Marea Britanie, Cehia, Polonia, Italia să detaliem strategiile folosite de România în dezvoltarea sistemului judiciar și a combaterii corupției la toate nivelurile. De aceea, nu cred că sistemul judiciar românesc este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre, orice diferențieri în monitorizare din această perspectivă fiind inadecvate și ar apărea inechitabile. Firește, vom relua reformele oprite în anii 2017-2018, derapajele au fost oricum oprite în 2019, inclusiv grație Referendumului pe Justiție convocat de Președintele Klaus Iohannis anul trecut, iar lunile care vin vor marca reînceperea dezbaterilor publice în vederea reparării cadrului legislativ consacrat justiției și anticorupției”, se mai arată în comunicat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending