Connect with us

MAREA BRITANIE

Premierul britanic Boris Johnson va face obiectul unei moțiuni de cenzură din partea Partidului Conservator

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson va fi supus astăzi unui vot de neîncredere, a anunțat Sir Graham Brady, președintele Comitetului 1922 al Partidului Conservator, informează The Guardian.

Președintele Comitetului 1922 a făcut acest anunț în această dimineață, declarând că „pragul de 15% (cel puțin 54 de parlamentari, n.r.) pentru solicitarea unui vot de încredere la nivelul formațiunii parlamentare pentru liderul Partidului Conservator a fost depășit”.

Brady a adăugat că votul va avea loc astăzi între orele 18:00 și 20:00, buletinele de vot urmând să fie numărate „imediat după aceea”, iar rezultatul va fi anunțat ulterior. Cu toate acestea, șansele ca Boris Johnson să fie înlăturat de la putere sunt minime, potrivit unor parlamentari conservatori. De asemenea, o parte dintre miniștrii din cabinetul său, și-au declarat deja sprijinul pentru premier, printre ei numărându-se șefa diplomației britanice, Lis Truss, ministrul pentru Locuințe, Comunități și Administrație Locală, Michael Gove și ministrul finanțelor, Rishi Sunak. 

Această decizie vine în contextul în care aproape 30 de parlamentari conservatori i-au cerut în mod public premierului să demisioneze, pe fondul repercusiunilor provocate de dezvăluirile privind petrecerile din Downing Street organizate în timpul perioadei de carantină impuse de pandemia COVID-19, însă nu toți au confirmat dacă au trimis scrisori președintelui Comitetului 1922. Johnson chiar a primit o amendă de la poliţie pentru participarea la una dintre petreceri.

Pe lângă faptul că se confruntă cu probleme interne în partid generate de reproșurile privind capacitatea sa de a conduce în contextul în care Regatul Unit se confruntă cu riscul unei recesiuni economice pe fondul creşterii preţului carburanţilor şi al produselor alimentare, Johnson a întâmpinat și reacții publice de dezaprobare în timpul evenimentelor de sărbătorire a Jubileului de Platină, fiind huiduit vineri de o parte a mulțimii la sosirea sa la slujba de mulțumire pentru regina Elisabeta a II- a de la Catedrala St Paul. 

Pe 21 aprilie, parlamentul britanic a lansat o anchetă împotriva premierului Boris Johnson, acuzat că a indus în eroare legislativul de la Londra prin reacţiile sale iniţiale la informaţii conform cărora a încălcat măsurile de combatere a epidemiei de coronavirus. Johnson a prezentat scuze în parlament pentru că a participat la o petrecere în grădina din Downing Street 10, în timpul primului lockdown determinat de criza COVID-19, declarând că regretă ce a făcut şi că a crezut că întâlnirea respectivă, care a avut loc la 20 mai 2020, era o reuniune de muncă, relatează Agerpres.

Ulterior, poliţia britanică a anunţat că a finalizat ancheta privitoare la petrecerile desfăşurate la reşedinţa oficială din Downing Street a prim-ministrului Boris Johnson în perioada lockdown-urilor din timpul pandemiei, fiind emise în total 126 de amenzi. Amenzile se referă la opt date la care au avut loc petreceri în Downing Street şi în alte birouri guvernamentale între lunile mai 2020 şi aprilie 2021, când erau în vigoare măsuri de carantină, mai notează sursa citată anterior. 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MAREA BRITANIE

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

Published

on

© President Biden/ Facebook

Preşedintele american Joe Biden a avut vineri o scurtă întrevedere, la Boston, cu prinţul William, moştenitorul tronului Marii Britanii, înainte ca prinţul de Wales să prezideze în cursul serii o gală privind schimbările climatice, relatează sâmbătă AFP şi Reuters.

Joe Biden şi prinţul William şi-au strâns mâinile şi au făcut o scurtă plimbare, înainte de o întrevedere privată care s-a desfăşurat la Biblioteca şi Muzeul prezidenţial John F. Kennedy.

Cei doi urmau să discute despre “obiectivele climatice comune” şi “prioritizarea problemelor legate de sănătatea mintală”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, înainte de întrevedere, relatează Reuters.

“Bun venit în Statele Unite, Prințul William”, a scris Joe Biden, pe Facebook

Prinţul şi prinţesa de Wales, William şi Kate, au încheiat vineri prima lor vizită în Statele Unite din 2014. Vizita de trei zile a cuplului britanic a fost prima în străinatate de la moartea reginei Elisabeta a II-a, pe 8 septembrie.

La finalul vizitei în Statele Unite, prinţul de Wales, în vârstă de 40 de ani, s-a întâlnit pentru a discuta despre schimbările climatice cu preşedintele Biden, la Boston, oraş istoric şi simbol al colonialismului britanic până la Războiul de independenţă al Statelor Unite la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

“A fost minunat să mă întâlnesc cu președintele SUA, în Boston, în această după amiază”, a scris și Prințul de Wales, pe Twitter.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a avut marți, la Palatul Victoria, o întâlnire cu ministrul de externe al Marii Britanii, James Cleverly, principala temă de dialog fiind derularea parteneriatului strategic dintre cele două țări, informează Agerpres.

”Am avut o întâlnire, în urmă cu scurt timp, cu ministrul de Externe al Marii Britanii. O foarte bună oportunitate, în care am analizat situaţia de securitate şi derularea parteneriatului strategic dintre România şi Marea Britanie. Este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea acestui parteneriat strategic. Sunt o serie întreagă de linii comune, prin care aducem mai multă consistenţă acestei relaţii bilaterale. Desigur, dincolo de componenta de relaţii externe, de securitate şi apărare, componenta de cyber şi cea economică şi investiţii, am avut în dezbatere şi alte aspecte care sunt foarte bine aliniate la provocările de securitate şi provocările economice pe care împreună putem să le rezolvăm”, a detaliat Ciucă la începutul ședinței de Guvern de marți.

Conform unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul României a punctat importanța clarificării statutului cetățenilor români care au ales să rămână în Marea Britanie ca rezidenți, având în vedere drepturile lor de cetățeni europeni.

Premierul a menționat și sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei și Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește exporturile de cereale și susținerea cu produse energetice. În acest context, premierul a menționat că România asigură Republicii Moldova 80-90% din necesarul de energie.

Ministrul pentru Afaceri Externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, James Cleverly, a apreciat cooperarea bilaterală excelentă și a subliniat că proiectele comune trebuie continuate, indiferent de aspectele ce caracterizează relațiile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.

În plus, ministrul James Cleverly a dat asigurări că românii sunt bineveniți în Marea Britanie, la fel ca toți cetățenii europeni, și a remarcat profesionalismul lor și ușurința de a se integra în societatea britanică.

Înaltul oficial britanic a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova și a arătat deplina deschidere pentru cooperarea bilaterală în scopul sprijinirii, în continuare, a celor două state.

În mesajul de felicitare adresat lui Rishi Sunak după ce acesta a devenit premier britanic, președintele Klaus Iohannis își exprima dorința de a dezvolta Parteneriatul Strategic româno-britanic.

În iunie 2003, România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au convenit stabilirea Parteneriatului Strategic, prin adoptarea documentului intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”.

Potrivit MAE, la momentul respectiv, era vorba despre relațiile dintre un stat membru UE (UK) și unul în curs de aderare la UE (RO). Documentul stabilea cadrul general al relațiilor româno-britanice și cuprindea cele mai importante domenii și obiective de cooperare între România și Regatul Unit, reflectând angajamentul ambelor părți pentru promovarea relațiilor dintre cele două țări.

În iunie 2011, a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede determinarea celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii, cu atât mai mult cu cât ambele țări erau atunci membre UE. Colaborarea pe problematicile europene ocupa un loc central în structura domeniilor de cooperare ale Parteneriatului. 

În prezent, continuă negocierile părților vizând consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral și adaptarea sa la realitățile noului statut al Regatului Unit determinat de retragerea din UE.

O discuție în vederea modernizării acestuia datează din luna mai a acestui an, prilejuită de întâlnirea dintre secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota și James Cleverly, la acel moment ministru de stat pentru Europa și America de Nord în cadrul Ministerului de Externe al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Acum, acesta din urmă participă la reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO care ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Premierul britanic anunță că ”epoca de aur” dintre Marea Britanie și China a apus: Reprezintă o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Rishi Sunak, a semnalat în primul său discurs major de politică externă că ”epoca de aur” a relațiilor dintre Regatul Unit și China a apus, militând pentru o abordare mai pragmatică a ”provocării sistemice” prezentate de Beijing după arestarea, la Shanghai, a unui jurnalist de la BBC, anunță AFP, citat de Agerpres, The Guardian și BBC.

În contextul în care China a lansat o demonstrație de forță în încercarea de a înăbuși cele mai puternice manifestații înregistrate în ultimele decenii, prim-ministrul și-a exprimat sprijinul față de protestatari, condamnând represiunea Beijingului.

Sunak a sugerat o înăsprire a relațiilor diplomatice și a calificat China drept o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”, confirmând totodată că strategia de apărare și securitate a Regatului Unit pentru următorul deceniu, cunoscută sub numele de Integrated Review, va fi actualizată în noul an.

În discursul susținut la Guildhall, palatul City of London, Sunak a evitat să menționeze China drept o amenințare, recunoscând că țările occidentale nu pot ignora influența acesteia asupra afacerilor globale și capacitate sa de a contribui la rezolvarea unor provocări comune, precum stabilitatea economică și schimbările climatice, ecou a poziției exprimate în contextul summitului G20.

Sunak a folosit un limbaj dur pentru a reproșa abordarea anterioară a guvernelor britanice față de China, afirmând că va respinge ”ideile pe termen scurt sau iluziile”.

Premierul a atras atenția că adversarii Marii Britanii au strategii pe ”termen lung” , iar Londra trebuie să aibă ”o viziune pe termen lung cu privire la China”.

În timp ce limbajul luni Sunak pare să fie în concordanță cu cel folosit de Statele Unite în strategia sa de securitate națională, în care este stipulat că Beijingul reprezintă o ”provocare sistemică”, refuzul său de a utiliza termenul ”amenințare” riscă să exacerbeze o altă fisură în Partidul Conservator.

În plus, această mișcare reliefează o schimbare bruscă față de poziția mai fermă adoptată în timpul candidaturii sale pentru conducerea conservatorilor, fapt ce a provocat critici care fac o comparație cu strategia pacifistă adoptată inițial de Marea Britanie față de naziști în anii 1930.

Premierul a subliniat că Marea Britanie își va aprofunda legăturile cu națiunile din Indo-Pacific, având în vedere că, potrivit acestuia, regiunea va genera mai mult de jumătate din creșterea globală, comparativ cu Europa și America de Nord care, combinate, vor contribui cu un sfert la creșterea globală până în 2050.

”Prin aprofundarea acestor legături, vom contribui la protejarea arterelor și ventriculilor economiei globale, sprijinind securitatea și prosperitatea – atât acasă, în vecinătatea noastră europeană, cât și în Indo-Pacific”, a mai spus șeful guvernului de la Londra.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE12 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE13 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO13 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA14 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO15 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN16 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA16 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending