Premierul britanic, Boris Johnson, gazdă a Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), a recunoscut miercuri că negocierilor care au loc la Glasgow ”devin dificile” și că este nevoie de un ”impuls puternic” pentru a ajunge la un acord astfel încât această conferință să nu fie un eșec, anunță AFP și EFE, citate de Agerpres.
După ”o serie de anunţuri cu adevărat pozitive, cu un impact real” în primele zile ale summitului climatic, negocierile asupra angajamentelor concrete pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris din 2015 au ajuns într-un anumit impas, a spus Johnson la o conferinţă de presă.
”Dacă dorim să reuşim, avem nevoie de un impuls puternic pentru a trece linia de sosire. Mai avem doar câteva zile şi încă sunt multe de făcut”, a atras atenţia premierul britanic, revenit la Glasgow în contextul în care COP26 se apropie de final.
”Este foarte frustrant să vedem cum ţări care în ultimii şase ani s-au lăudat deschis că au semnat Acordul de la Paris acum se apropie liniştite de un eşec”, şi-a exprimat el nemulţumirea, evocând acordul ce are ca obiectiv limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius faţă de era preindustrială.
Preşedinţia COP26 a publicat un prim proiect de acord cu concluziile conferinţei care va fi dezbătut până vineri de statele participante. Acesta arată care va fi rezultatul probabil al discuțiilor din cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice, cuprinzând o posibilă solicitare ca țările să se întoarcă la masa negocierilor anul viitor pentru a-și consolida planurile naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, potrivit The Guardian și Politico Europe.
De asemenea, textul a prezentat argumente științifice pentru limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale și a exprimat ”îngrijorarea” că emisiile sunt mult mai mari decât limitele necesare pentru a rămâne în limitele de temperatură sigure.
Însă țările sărace au declarat că textul trebuie să pună mai mult accent pe finanțarea pentru climă, pentru a le ajuta să reducă emisiile de dioxid de carbon și să facă față impactului schimbărilor climatice.
Secțiunea privind finanțarea nu angajează țările bogate la noi finanțări după 2025, deși lasă un spațiu pentru această discuție.
De asemenea, proiectul solicită țărilor să ”accelereze eliminarea treptată a cărbunelui și a subvențiilor pentru combustibilii fosili” și să reducă gazele cu efect de seră, altele decât CO2, cum ar fi metanul, și să refacă pădurile. În cazul în care va fi adoptat, ar fi prima dată când un acord ONU privind clima menționează în mod specific cărbunele.
