Connect with us

U.E.

Premierul britanic, scrisoare înaintată președintelui Consiliului European. Boris Johnson îi propune lui Donald Tusk modificarea acordului Brexit prin înlocuirea mecanismului de backstop

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Boris Johnson și-a început scrisoarea printr-o expunere de motive în trei puncte privind respingerea mecanismului de backstop.

Astfel, înainte de întâlnirile cu cancelarul german, Angela Merkel, și președintele Franței, Emmanuel Macron, în scrisoarea de patru pagini prin care a conturat poziția sa privind ”plasa de siguranță”, Johnson a calificat acest mecanism drept ”anti-democratic și în contradicție cu suveranitatea Regatului Unit”, justificând că acesta ar putea menține Regatul Unit în uniunea vamală pe o perioadă nelimitată după producerea Brexit-ului, programat la 31 octombrie, anunță The Guardian.

Un alt argument invocat de șeful Executivului de la Londra este acela că mecanismul de backstop este incompatibil cu scopurile Regatului Unit, care dorește în ultimă instanță să nu mai aplice normele europene.

În cele din urmă, Johnson și-a justificat decizia de a renegocia această prevedere a acordului de retragere privind granița nord-irlandeză, spunând că subminează Acordul din Vinerea Mare, semnat la 10 aprilie 1998, afirmații care vin în contradicție cu poziția UE, care a stipulat în repetate rânduri că tocmai ”plasa de siguranță” va garanta o graniță fără fricțiuni între provincia Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

”Marea Britanie şi UE au convenit deja că <<aranjamente alternative>> pot fi parte a soluţiei. În consecinţă: Propun ca (clauza de) backstop să fie înlocuită cu un acord vizând punerea în aplicare a unor astfel de aranjamente până cel târziu înainte de încheierea perioadei de tranziţie, ca parte a unei viitoare relaţii”, se arată în scrisoarea trimisă de Boris Johnson.

Publicarea acestui document, înaintat președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pare să îl înfățișeze pe Johnson ca fiind dispus să renegocieze cu Bruxelles-ul acordul de retragere, în pofida faptului că acesta solicită părții europene să elimine mecanismul de backstop, cerere respinsă în repetare rânduri de Uniunea Europeană.

De altfel, prim-ministrul britanic s-a arătat optimist că liderii UE vor fi receptivi la argumentele sale, dar a completat că încă dorește să scoată Regatul Unit din blocul comunitar la 31 octombrie, cu sau fără acord, în pofida documentului guvernamental confidențial scurs în presa britanică, denumit ”Operation Yellowhammer”, prin care sunt dezvăluite efectele dezastruoase ale unui Brexit dezordonat, printre acestea numărându-se faptul că Marea Britanie se va confrunta cu o penurie de aliemnte, combustibil și medicamente, dar și cu blocaje în porturi.

Scrisoarea a fost dată publicității după ce Johnson a discutat aproximativ o oră cu premierul Irlandei, Leo Varadkar, convorbire telefonică încheiată în impas. La finalul converstației, cei doi au lansat o declarație comună prin care anunțau că nu s-a înregistrat niciun progres privind mecanismul de backstop, dar aceasta făcea publică informația că prim-ministrul britanic a acceptat să meargă la Dublin pentru discuții cu omologul său irlandez, programate pentru începutul lunii septembrie.

Între timp, Boris Johnson va călători miercuri la Berlin pentru a purta discuții cu cancelarul german, Angela Mekel, urmând să aibă joi o întâlnire, la Paris, și cu președintele francez, Emmanuel Macron.

Citiți și:
Boris Johnson, prima convorbire telefonică cu Angela Merkel, după ce a devenit premier al Marii Britanii. Cancelarul german l-a invitat pe acesta în vizită la Berlin, pe fondul diferențelor privind Brexit-ul
Boris Johnson, prima convorbire telefonică cu Emmanuel Macron, după ce a devenit premier al Regatului Unit. Liderul francez l-a invitat pe acesta în vizită în Franța

O primă întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care urma să aibă loc în marja summitului G7, găzduit de orașul francez, Biarritz, a fost anulată având în vedere că șeful Execuitvului european se recuperează în urma operației de extirpare a vezicii biliare.

Cu toate acestea, Johnson a avut luni o convorbire telefonică cu președintele american, Donald Trump, înainte de reuniunea primelor șapte economii mondiale,  a doua discuție discuție după vizita consilierului pentru securitate al Casei Albe, John Bolton, la Londra.

Citiți și:
John Bolton, consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, la Londra: Statele Unite vor ajuta Marea Britanie după Brexit printr-un acord comercial
Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo oferă garanții Regatului Unit: Vom fi la ușă, cu stiloul în mână, pentru a semna un acord comercial după ce Brexit-ul se va fi produs

”Discuții grozave cu premierul Boris Johnson. Am vorbit despre Brexit și despre cum putem avansa rapid spre un acord de liber schimb SUA – Regatul Unit. Aștept cu nerăbdare întâlnirea cu Johnson din această săptămână, de la G7”, a scris liderul Statelor Unite într-un mesaj postat pe Twitter.


Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Marii Britanii, reprezentând 14.7% din totalul comerțului cu bunuri și servicii.

Comerțul dintre cele două țări a depășit 262 miliarde dolari în 2018, potrivit datelor SUA. Exporturile americane de bunuri și servicii în Regatul Unit au totalizat 141 miliarde de dolari, producând un excedent modest de 20 miliarde de dolari. Investițiile se ridică la aproximativ 1 trilion de dolari, iar 1 milion de persoane din fiecare țară sunt angajate de companii din celălalt stat.

U.E.

Instituțiile UE au ajuns la un acord privind bugetul pentru 2020. Clima, tinerii, creșterea și competitivitatea, puncte focale pentru noile alocări financiare

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Consiliul și Parlamentul European au ajuns luni seara, cu doar o oră înaintea expirării termenului privind negocierile de conciliere, la un acord privind bugetul UE pentru 2020, care se va concentra puternic pe creștere și competitivitate, acțiune climatică și alte priorități ale UE, precum securitatea și gestionarea migrației, potrivit unui comunicat

Angajamentele totale stabilite de negociatorii din partea PE și Consiliului se ridică la 168,7 miliarde de euro, reprezentând o creștere de 1,5% față de bugetul pentru anul 2019.  Plățile totale se ridică la 153,6 miliarde EUR, în creștere cu 3,4% față de 2019. De asemenea, 1,5 miliarde de euro au fost puse deoparte pentru cheltuieli neprevăzute.

Această creștere reflectă angajamentul ferm de a continua implementarea accelerată a programelor 2014-2020, obiectivul fiind asigurarea plăților în timp util către beneficiari și evitarea acumulării substanțiale a cererilor de plată în următorii câțiva ani, în special în ceea ce privește politica de coeziune. Legat de acest subiect, reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, a confirmat că ,,nivelul de plăți pentru coeziune și agricultură au fost atinse” în urma acordului la care au ajuns instituțiile europene

Cifrele convenite se bazează pe premisa că Marea Britanie va continua să participe pe deplin la finanțarea și implementarea bugetului UE pentru 2020.

În ceea ce privește obiectivele de politici, UE și-a propus să aloce cel puțin 20% din cheltuieli pentru protecția climei în perioada 2014-2020. Pentru a contribui la îndeplinirea acestui obiectiv, Parlamentul și Consiliul au convenit să pună un accent mai mare pe acțiunile climatice în mai multe domenii precum cercetarea și dezvoltarea (Orizont 2020), infrastructura de transport și energie (Facilitatea Conectarea Europei) și acțiunea externă a UE. S-au alocat fonduri suplimentare programului LIFE al UE, care va primi 590 de milioane EUR, și Agenției Europene de Mediu pentru recrutarea de personal nou care să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pe lângă climă, bugetul de anul viitor se va concentra și pe tineri, mai exact pe sprijinirea nevoilor lor de formare și încadrare pe piața muncii. În acest sens, Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri va fi consolidată cu 23,8 milioane de euro, urmând să fie completată cu alte 50 de milioane de euro în vara anului 2020, dacă Comisia Europeană confirmă că este necesar. În plus, programul Erasmus + va fi majorat cu 50 de milioane euro.

Astfel, bugetul UE 2020 este despre ,,continuitate”, potrivit comisarului european pentru buget, Guenter Oettinger, care a precizat că ,,va contribui la crearea de locuri de muncă, va aborda schimbările climatice și va stimula investițiile în toată Europa. Va investi în tineri și va face Europa mai sigură”.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Parteneriatul Președinte – PNL reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat acaparat de o gașcă de interese într-o țară funcțională

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Temelia României pe care și-o doresc românii a fost consolidată deja de președintele Klaus Iohannis în cei cinci ani la Palatul Cotroceni, a precizat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook.

Acesta l-a însoțit luni pe șeful statului la Ploiești, unde ”am întâlnit sute de prahoveni care mi-au spus același lucru: vrem o Românie demnă, în care să fim egali în fața legii, în care să se investească mai mult și unde meritocrația să fie mai presus de interese și relații. Vrem o Românie din care să nu mai fim nevoiți să plecăm! Vrem o Românie normală!”

Europarlamentarul Cristian Bușoi a explicat că ”parteneriatul Președinte – Partidul Național Liberal reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat rigid, acaparat de o gașcă de interese, într-o țară funcțională, cu instituții eficiente, în care deciziile se iau transparent și în care banii publici sunt folosiți strict în beneficiul românilor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82%, fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26%, cu care se va confrunta în turul al doilea pe 24 noiembrie.

Continue Reading

U.E.

România are un nou agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene: Emilia Gane, numită în funcție de premierul Ludovic Orban

Published

on

Emilia Gane a fost desemnată în calitate de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Tribunalul Uniunii Europene, cu rangul de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, printr-o decizie a premierului Ludovic Orban, publicată, luni, în Monitorul Oficial.

Potrivit deciziei, desemnarea Emiliei Gane s-a făcut în cauzele în care se împlinesc termene procedurale în lunile noiembrie-decembrie 2019, precizează Agerpres.

Totodată, prim-ministrul a dispus eliberarea, la cerere, a lui Costin-Radu Canţăr, din funcţia de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, însărcinat cu reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie, a Tribunalului Uniunii Europene, a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, precum şi a Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

Agentul guvernamental la CJUE are rang de subsecretar de stat în cadrul MAE.

În ce o privește, Emilia Gane lucrează în prezent în cadrul structurii agentului guvernamental pentru CJUE ca șef de serviciu. 

Emilia Gane a mai ocupat această funcție în 2009, când a fost numită de fostul premier Emil Boc, relatează Ziare.com.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending