Connect with us

U.E.

Premierul britanic, scrisoare înaintată președintelui Consiliului European. Boris Johnson îi propune lui Donald Tusk modificarea acordului Brexit prin înlocuirea mecanismului de backstop

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Boris Johnson și-a început scrisoarea printr-o expunere de motive în trei puncte privind respingerea mecanismului de backstop.

Astfel, înainte de întâlnirile cu cancelarul german, Angela Merkel, și președintele Franței, Emmanuel Macron, în scrisoarea de patru pagini prin care a conturat poziția sa privind ”plasa de siguranță”, Johnson a calificat acest mecanism drept ”anti-democratic și în contradicție cu suveranitatea Regatului Unit”, justificând că acesta ar putea menține Regatul Unit în uniunea vamală pe o perioadă nelimitată după producerea Brexit-ului, programat la 31 octombrie, anunță The Guardian.

Un alt argument invocat de șeful Executivului de la Londra este acela că mecanismul de backstop este incompatibil cu scopurile Regatului Unit, care dorește în ultimă instanță să nu mai aplice normele europene.

În cele din urmă, Johnson și-a justificat decizia de a renegocia această prevedere a acordului de retragere privind granița nord-irlandeză, spunând că subminează Acordul din Vinerea Mare, semnat la 10 aprilie 1998, afirmații care vin în contradicție cu poziția UE, care a stipulat în repetate rânduri că tocmai ”plasa de siguranță” va garanta o graniță fără fricțiuni între provincia Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

”Marea Britanie şi UE au convenit deja că <<aranjamente alternative>> pot fi parte a soluţiei. În consecinţă: Propun ca (clauza de) backstop să fie înlocuită cu un acord vizând punerea în aplicare a unor astfel de aranjamente până cel târziu înainte de încheierea perioadei de tranziţie, ca parte a unei viitoare relaţii”, se arată în scrisoarea trimisă de Boris Johnson.

Publicarea acestui document, înaintat președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pare să îl înfățișeze pe Johnson ca fiind dispus să renegocieze cu Bruxelles-ul acordul de retragere, în pofida faptului că acesta solicită părții europene să elimine mecanismul de backstop, cerere respinsă în repetare rânduri de Uniunea Europeană.

De altfel, prim-ministrul britanic s-a arătat optimist că liderii UE vor fi receptivi la argumentele sale, dar a completat că încă dorește să scoată Regatul Unit din blocul comunitar la 31 octombrie, cu sau fără acord, în pofida documentului guvernamental confidențial scurs în presa britanică, denumit ”Operation Yellowhammer”, prin care sunt dezvăluite efectele dezastruoase ale unui Brexit dezordonat, printre acestea numărându-se faptul că Marea Britanie se va confrunta cu o penurie de aliemnte, combustibil și medicamente, dar și cu blocaje în porturi.

Scrisoarea a fost dată publicității după ce Johnson a discutat aproximativ o oră cu premierul Irlandei, Leo Varadkar, convorbire telefonică încheiată în impas. La finalul converstației, cei doi au lansat o declarație comună prin care anunțau că nu s-a înregistrat niciun progres privind mecanismul de backstop, dar aceasta făcea publică informația că prim-ministrul britanic a acceptat să meargă la Dublin pentru discuții cu omologul său irlandez, programate pentru începutul lunii septembrie.

Între timp, Boris Johnson va călători miercuri la Berlin pentru a purta discuții cu cancelarul german, Angela Mekel, urmând să aibă joi o întâlnire, la Paris, și cu președintele francez, Emmanuel Macron.

Citiți și:
Boris Johnson, prima convorbire telefonică cu Angela Merkel, după ce a devenit premier al Marii Britanii. Cancelarul german l-a invitat pe acesta în vizită la Berlin, pe fondul diferențelor privind Brexit-ul
Boris Johnson, prima convorbire telefonică cu Emmanuel Macron, după ce a devenit premier al Regatului Unit. Liderul francez l-a invitat pe acesta în vizită în Franța

O primă întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care urma să aibă loc în marja summitului G7, găzduit de orașul francez, Biarritz, a fost anulată având în vedere că șeful Execuitvului european se recuperează în urma operației de extirpare a vezicii biliare.

Cu toate acestea, Johnson a avut luni o convorbire telefonică cu președintele american, Donald Trump, înainte de reuniunea primelor șapte economii mondiale,  a doua discuție discuție după vizita consilierului pentru securitate al Casei Albe, John Bolton, la Londra.

Citiți și:
John Bolton, consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, la Londra: Statele Unite vor ajuta Marea Britanie după Brexit printr-un acord comercial
Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo oferă garanții Regatului Unit: Vom fi la ușă, cu stiloul în mână, pentru a semna un acord comercial după ce Brexit-ul se va fi produs

”Discuții grozave cu premierul Boris Johnson. Am vorbit despre Brexit și despre cum putem avansa rapid spre un acord de liber schimb SUA – Regatul Unit. Aștept cu nerăbdare întâlnirea cu Johnson din această săptămână, de la G7”, a scris liderul Statelor Unite într-un mesaj postat pe Twitter.


Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Marii Britanii, reprezentând 14.7% din totalul comerțului cu bunuri și servicii.

Comerțul dintre cele două țări a depășit 262 miliarde dolari în 2018, potrivit datelor SUA. Exporturile americane de bunuri și servicii în Regatul Unit au totalizat 141 miliarde de dolari, producând un excedent modest de 20 miliarde de dolari. Investițiile se ridică la aproximativ 1 trilion de dolari, iar 1 milion de persoane din fiecare țară sunt angajate de companii din celălalt stat.

INTERNAȚIONAL

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite au asigurat miercuri că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”, după ce Ankara a protestat oficial împotriva unei desfăşurări militare greceşti pe cele două insule, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Turcia l-a convocat luni pe ambasadorul Greciei la Ankara pentru a denunţa încălcări ale statutului insulelor din Marea Egee şi a transmis SUA o notă de protest în care „a cerut respectarea statutului insulelor din Egee de est”, solicitând Washingtonului „să ia măsuri pentru a împiedica folosirea armelor” americane în zonă.

Ankara a denunţat duminică desfăşurarea de vehicule blindate pe insula Samos – cea mai apropiată de Turcia, la 1,3 km distanţă – şi Lesbos (15 km de coasta Turciei).

„Suveranitatea Greciei asupra acestor insule nu este pusă sub semnul întrebării. Solicităm tuturor părţilor să evite retorica şi să evite orice acţiune care ar putea exacerba tensiunile”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, subliniind că „suveranitatea şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor trebuie respectate”.

Tensiunile au crescut constant în relaţia dintre Turcia şi Grecia de câteva luni, după o scurtă apropiere în luna martie.

Recent, președintele turc a continuat retorica belicoasă la adresa Atenei, denunțând „politica provocatoare” a Greciei în Marea Egee și „jocul periculos” al acesteia după desfășurarea militară greacă în două insule

Reamintim că, la mijlocul lunii septembrie, premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a punctat că „Turcia provoacă tensiuni și prezintă Grecia drept un presupus agresor”.

Reacția sa venea după ce  Erdogan a acuzat la începutul acestei luni Grecia că ocupă insulele demilitarizate în Marea Egee, amenințând că țara sa este pregătită „să facă ceea ce este necesar” atunci când va fi cazul.

Abordând în ton conciliant, prim-ministrul grec a subliniat că „nu-și poate imagina un conflict greco-turc cu Turcia care atacă” și că este „întotdeauna deschis să se întâlnească cu Erdogan”.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a calificat „remarcile ostile” ale Turciei la adresa Greciei drept „o retorică agresivă” care trebuie să înceteze.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE nu va recunoaște niciodată “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei în Ucraina: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar

Published

on

© European Union

Uniunea Europeană condamnă cu cea mai mare fermitate “referendumurile” false și ilegale desfășurate în unele părți din regiunile Donețk, Kherson, Luhansk și Zaporizhzhia din Ucraina, ocupate în prezent și parțial de Rusia, a afirmat miercuri șeful diplomației europene, Josep Borrell, la scurt timp după ce Comisia Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

“UE nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată aceste “referendumuri” ilegale și rezultatul lor falsificat, nici orice decizie luată pe baza acestui rezultat, și îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să facă același lucru. Prin organizarea acestor “referendumuri” false și ilegale, Rusia urmărește să modifice prin forță frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, ceea ce constituie o încălcare clară și gravă a Cartei ONU. Rezultatul acestora este nul și neavenit și nu poate produce niciun fel de efect juridic. “Referendumurile” false și ilegale ale Rusiei nu au nicio legitimitate și încalcă în mod flagrant dreptul internațional, precum și obligațiile internaționale ale Rusiei. Acestea au fost desfășurate în timp ce Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și au ca scop anexarea de către Rusia a teritoriilor ocupate de Ucraina. Acestea încalcă Constituția Ucrainei și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Borrell, într-o declarație semnată în numele UE.

În plus, Borrell insistă că “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei din Ucraina au avut loc pe fondul unor abuzuri generalizate și sistematice ale drepturilor omului, precum și al intimidării cetățenilor ucraineni de către Rusia și autoritățile sale numite în mod ilegitim în teritoriile ocupate ale Ucrainei.

“Prin urmare, aceste “voturi” ilegale, desfășurate sub presiune și în grabă, nu reprezintă expresia voinței libere a oamenilor care trăiesc în aceste regiuni ale Ucrainei. UE salută curajul locuitorilor ucraineni care s-au opus “referendumurilor” și continuă să se opună ocupației rusești”, a precizat el.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a mai punctat că toți cei implicați în organizarea acestor false “referendumuri” ilegale, precum și cei responsabili de alte încălcări ale dreptului internațional în Ucraina vor fi trași la răspundere.

“UE își menține sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și solicită Rusiei să își retragă imediat, complet și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei. În conformitate cu Carta ONU și cu dreptul internațional, Ucraina își exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii rusești pentru a redobândi controlul deplin asupra teritoriului său și are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. UE și statele sale membre vor continua să sprijine eforturile Ucrainei în acest scop, atât timp cât va fi necesar“, a asigurat Josep Borrell.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au formulat miercurea propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară.

Cel de-al optulea pachet de sancţiuni, detaliat de șeful diplomației UE, Josep Borrell, include noi interdicţii la importurile de produse ruseşti, ceea ce ar urma să ducă la o pierdere de venituri de şapte miliarde de euro suplimentare pentru Rusia, şi noi interdicţii de export pentru tehnologii cheie folosite în armată, cum ar fi componente aviatice şi electronice şi anumite substanţe chimice.

În plus, pachetul de sancţiuni va stabili baza legală pentru o plafonare a preţului la petrolul rusesc şi le va interzice cetăţenilor din UE să facă parte din consiliile de administraţie ale companiilor ruseşti de stat.

Noul pachet de sancțiuni propus de Bruxelles este o continuare a avertismentelor lansate de Uniunea Europeană cu o zi în urmă, blocul continentul asigurând că îi va sancționa pe organizatorii ”referendumurilor ilegale” de anexare a teritoriilor ucrainene la Rusia.

Peste 97% dintre votanţii la aşa-zisele referendumuri organizate de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse în estul şi sudul ţării au susţinut anexarea la Rusia. Este vorba despre regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud).

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României

Moscova a arătat pregătită pentru anexarea acestor teritorii în urma unor referendumuri a căror legalitate și legitimitate este puternic contestată de Occident.

Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Nu acceptăm referendumuri false și nici anexări în Ucraina. Vom face “Kremlinul să plătească”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au formulat miercurea propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară.

Nu acceptăm referendumurile false și nici orice fel de anexare în Ucraina. Și suntem hotărâți să facem Kremlinul să plătească pentru această nouă escaladare. Așadar, astăzi, propunem împreună un nou pachet de sancțiuni mușcătoare împotriva Rusiei (…) Izolăm și lovim și mai mult economia Rusiei“, a precizat ea, într-o declarație susținută în direct de la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles.

Cel de-al optulea pachet de sancţiuni, detaliat de șeful diplomației UE, Josep Borrell, include noi interdicţii la importurile de produse ruseşti, ceea ce ar urma să ducă la o pierdere de venituri de şapte miliarde de euro suplimentare pentru Rusia, şi noi interdicţii de export pentru tehnologii cheie folosite în armată, cum ar fi componente aviatice şi electronice şi anumite substanţe chimice.

În plus, pachetul de sancţiuni va stabili baza legală pentru o plafonare a preţului la petrolul rusesc şi le va interzice cetăţenilor din UE să facă parte din consiliile de administraţie ale companiilor ruseşti de stat.

Noile măsuri trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE pentru a intra în vigoare și pentru a produce efecte.

Anunțul Comisiei Europene survine după ce NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României

Noul pachet de sancțiuni propus de Bruxelles este o continuare a avertismentelor lansate de Uniunea Europeană cu o zi în urmă, blocul continentul asigurând că îi va sancționa pe organizatorii ”referendumurilor ilegale” de anexare a teritoriilor ucrainene la Rusia.

Peste 97% dintre votanţii la aşa-zisele referendumuri organizate de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse în estul şi sudul ţării au susţinut anexarea la Rusia. Este vorba despre regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud).

Moscova a arătat pregătită pentru anexarea acestor teritorii în urma unor referendumuri a căror legalitate și legitimitate este puternic contestată de Occident.

Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 mins ago

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

CONSILIUL UE18 mins ago

UE nu va recunoaște niciodată “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei în Ucraina: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar

INTERNAȚIONAL19 mins ago

Zelenski a discutat problema ”referendumurilor rușinoase” cu premierii Canadei, Marii Britanii și cancelarul german

ENERGIE35 mins ago

Bogdan Aurescu a discutat cu subsecretarul de stat al SUA Jose Fernandez despre proiecte bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei

NATO37 mins ago

Mircea Geoană încurajează administrațiile de la București și Washington să vadă România ca pe o “oportunitate multi-regională” de investiții

COMUNICATE DE PRESĂ44 mins ago

O delegaţie a SNSPA s-a întâlnit cu preşedintele Biden Institute

INTERNAȚIONAL13 hours ago

De la începutul invaziei ruse, SUA au acordat Ucrainei un ajutor militar de 16,2 miliarde de dolari: Noul sprijin de 1,1 miliarde include 18 sisteme HIMARS

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis felicită societatea civilă pentru mobilizarea exemplară în pandemie și în criza războiului din Ucraina: România este un stat puternic pentru că are o societate civilă puternică!

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Nu acceptăm referendumuri false și nici anexări în Ucraina. Vom face “Kremlinul să plătească”

ROMÂNIA17 hours ago

România reiterează condamnarea, în termenii cei mai fermi, a așa-ziselor ”referendumuri” organizate în regiunile ucrainene ocupate de trupele ruse

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending