Connect with us

U.E.

Premierul britanic, scrisoare înaintată președintelui Consiliului European. Boris Johnson îi propune lui Donald Tusk modificarea acordului Brexit prin înlocuirea mecanismului de backstop

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Boris Johnson și-a început scrisoarea printr-o expunere de motive în trei puncte privind respingerea mecanismului de backstop.

Astfel, înainte de întâlnirile cu cancelarul german, Angela Merkel, și președintele Franței, Emmanuel Macron, în scrisoarea de patru pagini prin care a conturat poziția sa privind ”plasa de siguranță”, Johnson a calificat acest mecanism drept ”anti-democratic și în contradicție cu suveranitatea Regatului Unit”, justificând că acesta ar putea menține Regatul Unit în uniunea vamală pe o perioadă nelimitată după producerea Brexit-ului, programat la 31 octombrie, anunță The Guardian.

Un alt argument invocat de șeful Executivului de la Londra este acela că mecanismul de backstop este incompatibil cu scopurile Regatului Unit, care dorește în ultimă instanță să nu mai aplice normele europene.

În cele din urmă, Johnson și-a justificat decizia de a renegocia această prevedere a acordului de retragere privind granița nord-irlandeză, spunând că subminează Acordul din Vinerea Mare, semnat la 10 aprilie 1998, afirmații care vin în contradicție cu poziția UE, care a stipulat în repetate rânduri că tocmai ”plasa de siguranță” va garanta o graniță fără fricțiuni între provincia Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

”Marea Britanie şi UE au convenit deja că <<aranjamente alternative>> pot fi parte a soluţiei. În consecinţă: Propun ca (clauza de) backstop să fie înlocuită cu un acord vizând punerea în aplicare a unor astfel de aranjamente până cel târziu înainte de încheierea perioadei de tranziţie, ca parte a unei viitoare relaţii”, se arată în scrisoarea trimisă de Boris Johnson.

Publicarea acestui document, înaintat președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pare să îl înfățișeze pe Johnson ca fiind dispus să renegocieze cu Bruxelles-ul acordul de retragere, în pofida faptului că acesta solicită părții europene să elimine mecanismul de backstop, cerere respinsă în repetare rânduri de Uniunea Europeană.

De altfel, prim-ministrul britanic s-a arătat optimist că liderii UE vor fi receptivi la argumentele sale, dar a completat că încă dorește să scoată Regatul Unit din blocul comunitar la 31 octombrie, cu sau fără acord, în pofida documentului guvernamental confidențial scurs în presa britanică, denumit ”Operation Yellowhammer”, prin care sunt dezvăluite efectele dezastruoase ale unui Brexit dezordonat, printre acestea numărându-se faptul că Marea Britanie se va confrunta cu o penurie de aliemnte, combustibil și medicamente, dar și cu blocaje în porturi.

Scrisoarea a fost dată publicității după ce Johnson a discutat aproximativ o oră cu premierul Irlandei, Leo Varadkar, convorbire telefonică încheiată în impas. La finalul converstației, cei doi au lansat o declarație comună prin care anunțau că nu s-a înregistrat niciun progres privind mecanismul de backstop, dar aceasta făcea publică informația că prim-ministrul britanic a acceptat să meargă la Dublin pentru discuții cu omologul său irlandez, programate pentru începutul lunii septembrie.

Între timp, Boris Johnson va călători miercuri la Berlin pentru a purta discuții cu cancelarul german, Angela Mekel, urmând să aibă joi o întâlnire, la Paris, și cu președintele francez, Emmanuel Macron.

Citiți și:
Boris Johnson, prima convorbire telefonică cu Angela Merkel, după ce a devenit premier al Marii Britanii. Cancelarul german l-a invitat pe acesta în vizită la Berlin, pe fondul diferențelor privind Brexit-ul
Boris Johnson, prima convorbire telefonică cu Emmanuel Macron, după ce a devenit premier al Regatului Unit. Liderul francez l-a invitat pe acesta în vizită în Franța

O primă întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care urma să aibă loc în marja summitului G7, găzduit de orașul francez, Biarritz, a fost anulată având în vedere că șeful Execuitvului european se recuperează în urma operației de extirpare a vezicii biliare.

Cu toate acestea, Johnson a avut luni o convorbire telefonică cu președintele american, Donald Trump, înainte de reuniunea primelor șapte economii mondiale,  a doua discuție discuție după vizita consilierului pentru securitate al Casei Albe, John Bolton, la Londra.

Citiți și:
John Bolton, consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, la Londra: Statele Unite vor ajuta Marea Britanie după Brexit printr-un acord comercial
Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo oferă garanții Regatului Unit: Vom fi la ușă, cu stiloul în mână, pentru a semna un acord comercial după ce Brexit-ul se va fi produs

”Discuții grozave cu premierul Boris Johnson. Am vorbit despre Brexit și despre cum putem avansa rapid spre un acord de liber schimb SUA – Regatul Unit. Aștept cu nerăbdare întâlnirea cu Johnson din această săptămână, de la G7”, a scris liderul Statelor Unite într-un mesaj postat pe Twitter.


Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Marii Britanii, reprezentând 14.7% din totalul comerțului cu bunuri și servicii.

Comerțul dintre cele două țări a depășit 262 miliarde dolari în 2018, potrivit datelor SUA. Exporturile americane de bunuri și servicii în Regatul Unit au totalizat 141 miliarde de dolari, producând un excedent modest de 20 miliarde de dolari. Investițiile se ridică la aproximativ 1 trilion de dolari, iar 1 milion de persoane din fiecare țară sunt angajate de companii din celălalt stat.

CONSILIUL UE

Cinci țări cer o reuniune de urgență a UE: Grecia vrea discutarea relațiilor cu Turcia, în timp ce Polonia, Letonia, Estonia și Finlanda solicită analizarea situației din Belarus

Published

on

© European Union, 2020

Miniştrii de externe din Letonia, Estonia, Finlanda şi Polonia au susţinut marţi convocarea unei reuniuni de urgenţă cu şefii diplomaţiilor statelor UE pentru a analiza criza politică din Belarus, Polonia oferindu-se de asemenea să medieze între puterea şi opoziţia din Belarus în urma alegerilor prezidenţiale câştigate din nou de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, dar pe care opoziţia le consideră fraudate, potrivit agenţiilor EFE şi AFP.

Miniştrii de externe leton Edgars Rinkevics, eston Urmas Reinsalu, finlandez Pekka Haavisto şi polonez Jacek Czaputowicz s-au întâlnit în capitala Letoniei, Riga, cu ocazia centenarului tratatului de pace între Letonia şi Rusia sovietică, informează Agerpres.

Miniştrii de externe din Letonia şi Polonia, state care au frontiere comune cu Belarus, au spus că ţările lor sunt dispuse să primească opozanţi belaruşi, după ce au vorbit despre situaţia candidatei la preşedinţie Svetlana Tihanovskaia, care marţi a părăsit Belarusul pentru a se refugia în Lituania, ea afirmând într-o înregistrare video că ”singură” a luat ”decizia foarte dificilă” de a pleca.

Situaţia din Belarus a devenit însă subiectul central al conferinţei lor de presă comune, la care miniştrii leton, eston şi finlandez au susţinut propunerea unei reuniuni europene formulată în ziua precedentă de omologul lor polonez şi despre care au menţionat că a fost transmisă şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

O solicitare similară, însă ce privește forările de hidrocarburi reluate de Turcia în Mediterana de Est, a venit și din partea Greciei.

”Ministerul de Externe (grec) va depune o cerere pentru o reuniune de urgenţă a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene”, a anunțat biroul premierului elen Kyriakos Mitsotakis, care a avut convorbiri telefonice cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

De asemenea, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat duminică mişcări ”extrem de îngrijorătoare” ale marinei turce în Mediterana, după semnarea unui acord maritim între Egipt şi Grecia.

O reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe din țările UE este programată pentru perioada 27-28 august, la Berlin, în contextul președinției Germaniei la Consiliul UE.

Continue Reading

U.E.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor îndeamnă statele membre UE să impună din nou restricții pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2

Published

on

© European Union, 2020

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), cu sediul în Stockholm, cere statelor cu un număr crescut de infectări cu COVID-19, să impună din nou restricții cu rol în combaterea virusului.

Cererea reimpunerii restricțiilor de către agenția europeană specializată asupa bolilor infecțioase vine pe fondul mai multor factori îngrijorători.

“Având in vedere o relaxare a restricților înaintea vacanței, temerile cresc asupra eventualitații unui al doilea val de COVID-19. Peste 1,8 milioane de cazuri confirmate au fost până acum raportate de-a lungul blocului comunitar, incluzând Liechtenstein, Islanda si Regatul Unit. Mai mult, din numărul confirmat de cazuri, aproximativ 183.848 de persoane și-au pierdut viața”, transmite EU Observer.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor indică faptul că rata notificărilor a crescut în Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Islanda, Malta, Olanda, Polonia, România, Spania si Regatul Unit. Totodată, ECDC prezintă creșterea ratei notificării deceselor în Bulgaria, Croația, Luxemburg și România.

Acțiunile luate de statele membre ale UE sugerează conformarea acestora cu privire la cerințele ECDC: “Persoanele care călatoresc în Germania venind din zone cu risc crescut, acum trebuie să se testeze împotriva coronavirusului. Franța cere ca măștile de față să fie purtate în anumite spații publice și turistice în jurul Parisului”.

Măsuri similare s-au aplicat deja în Bruxelles după ce starea de urgență s-a impus asupra portului din orașul Antwerp. Totodată, în Grecia, ministrul sănătății a indicat impunerea de noi măsuri de izolare în urma creșterii alarmante de cazuri COVID-19.

“Au fost raportate focare în nord-estul Spaniei și peste o duzină de focare de infecții au fost identificate în Italia.”, transmite publicația EU Observer.

Numărul in creștere a cazurilor de COVID-19 îndeamnă statele membre ale UE să respecte indicațiile experților din cadrul ECDC, în speranța scăderii numărului de infectați și a deceselor până în momentul dezvoltării unui vaccin împotriva virusului.

Comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides a precizat că vaccinul împotriva coronavirusului ar putea fi gata la sfârșitul acestui an.

Într-un interviu acordat ziarului german Handelsblatt, aceasta a afirmat[“Chiar dacă este riscant să facem predicții în acest moment, avem indicații pozitive referitoare la faptul că primul vaccin va fi valabil aproape de sfârșitul acestui an sau începutul anului următor.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

RUSIA

Heiko Maas critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 în presa rusă: Politica energetică a Europei este decisă în capitalele Europei și la Bruxelles

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Șeful diplomației germane, Heiko Maas, a criticat marți, într-un interviu acordat presei ruse înaintea unei vizite la Moscova, sancțiunile aplicate de administrația SUA în raport cu gazoductul Nord Stream 2 care urmează să lege Rusia de Europa prin Germania.

Ministrul german, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a fost întrebat care este poziția Berlinului privind decizia administrației SUA de a aplica sancțiuni extrateritoriale și cum afectează aceasta relațiile transatlantice.

Relațiile transatlantice dtează de mai multe decenii în istoria noastră comună europeană cu SUA. Sunt construite pe temelii solide și nu au fost niciodată definite exclusiv de politica de zi cu zi. Dar, bineînțeles, poziția noastră ca guvern federal este clară în această problemă, și anume respingem sancțiunile extrateritoriale și am transmis în mod clar acest lucru administrației americane“, a spus Maas pentru Interfax, interviul fiind citat de Ministerul german de Externe.

Potrivit lui Maas, situația din jurul construirii gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o problemă de suveranitate energetică europeană.

Aceasta este o problemă de suveranitate în special în politica noastră energetică și se referă și la crearea securității juridice pentru companiile noastre. La urma urmei, un lucru este clar, anume faptul că decidem politica energetică a Europei în capitalele Europei și împreună la Bruxelles. Noi decidem de unde ne primim energia“, a afirmat el.

Șeful diplomației germane efectuează marți o vizită în Rusia, la Moscova și la Sankt Petersburg, afirmând înaintea acesteia că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Germania este însă aspru criticată de SUA pentru faptul că nu își crește contribuțiile financiare la apărarea comună în cadrul NATO, unde Rusia este privită ca o amenințare, iar în același timp Berlinul avansează în colaborarea energetică cu Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. Recent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending