Ministrul britanic de externe, David Cameron, a îndemnat Israelul să acționeze „atât cu capul, cât și cu inima” și să nu escaladeze conflictul prin organizarea unui atac de vendetă împotriva Iranului, relatează The Guardian.

Comentariile sale au lăsat să se înțeleagă că Marea Britanie nu va lua parte la un atac asupra Iranului, dar va continua să apere Israelul dacă acesta va fi supus unui nou atac.

„Spunem că Israelul are dreptul să răspundă, dar nu susținem un atac de represalii. Există momente în care trebuie să fim inteligenți, dar și duri, în care trebuie să folosim atât capul, cât și inima”, a afirmat șeful diplomației britanice.

El a spus că Israelul are dreptul să răspundă, dar a sugerat că ostilitățile din weekend au fost o dublă înfrângere pentru Teheran. „Nu numai că atacul lor a fost un eșec aproape total, dar și restul lumii poate acum să vadă ce influență malignă au în regiune și să înțeleagă adevărata lor natură.”

De asemenea, președintele Emmanuel Macron a declarat luni că Franța va depune toate eforturile pentru a evita o „conflagrație” în Orientul Mijlociu, după un atacul „disproporționat” al Iranului asupra Israelului, pe care va încearcă sa-l convingă „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”.

Iranul a lansat peste 100 de rachete balistice cu rază medie de acțiune, peste 30 de rachete de croazieră de atac terestru și peste 150 de drone de atac împotriva Israelului, a declarat un oficial militar american de rang înalt. Experții susțin că Israelul a reușit să neutralizeze majoritatea rachetelor și a dronelor.

Forțele americane au ajutat, de asemenea, distrugând „peste 80 de vehicule aeriene fără pilot de atac unidirecțional (OWA UAV) și cel puțin șase rachete balistice destinate să lovească Israelul din Iran și Yemen”, a declarat duminică Comandamentul Central al SUA pe X, fostul Twitter.

Statele Unite, prin Departamentul Trezoreriei, în coordonare cu Regatul Unit, au emis două noi interdicții pentru a întrerupe veniturile pe care Rusia le obține din exportul de aluminiu, cupru și nichel.

Conform unui comunicat al Departamentului Trezoreriei al SUA, aceste noi măsuri interzic importul de aluminiu, cupru și nichel de origine rusă în Statele Unite și limitează utilizarea aluminiului, cuprului și nichelului de origine rusă pe bursele mondiale de metale și în tranzacțiile cu instrumente financiare derivate în afara piețelor bursiere.

”Noile noastre interdicții privind metalele cheie, în coordonare cu partenerii noștri din Regatul Unit, vor continua să vizeze veniturile pe care Rusia le poate obține pentru a-și continua războiul brutal împotriva Ucrainei”, a declarat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen.

”Luând această măsură într-un mod țintit și responsabil, vom reduce câștigurile Rusiei, protejându-i în același timp pe partenerii și aliații noștri de efectele nedorite de propagare”, a continuat aceasta.

”Limitarea capacității lui Putin de a duce războiul său ilegal împotriva Ucraina este mai bine realizată atunci când acționăm alături de aliații noștri”, a declarat Jeremy Hunt, ministrul britanic al Finanțelor.

”Mulțumită conducerii Marii Britanii în acest domeniu, acțiunea noastră decisivă împreună cu SUA de a interzice în comun metalele rusești de pe cele mai mari două burse va împiedica Kremlinul să direcționeze mai mulți bani către mașina sa de război”, a mai spus acesta.

Conform unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, măsurile intră în vigoare începând de sâmbătă, 13 aprilie.

Ca urmare a acțiunilor de astăzi, London Metal Exchange și Chicago Mercantile Exchange nu vor mai accepta aluminiu, cupru și nichel noi produse de Rusia. 

Bursele de metale joacă un rol central în facilitarea comerțului cu metale industriale în întreaga lume. 

Ministrul britanic al Apărării, Grant Shapps, a sugerat vineri că Ucraina ar putea primi un nou laser militar, aflat într-o etapă experimentală, pentru a o ajuta să se apere în fața dronelor rusești, anunță DPA, citat de Agerpres.

Arma, care poartă numele de DragonFire, ar urma să fie gata pentru utilizare cel mai târziu în 2027 și ar putea avea ”consecințe uriașe” pentru conflictul din Europa, le-a explicat oficialul britanic jurnaliștilor care l-au însoțit într-o vizită de cercetare la Porton Down, Salisbury, în sudul Angliei.

Ministrul britanic al Apărării a mărturisit că dorește să afle dacă poate fi accelerat ritmul de realizare a laserului, astfel încât nouă armă să poată fi utilizată de ucraineni. ”Am venit să accelerez producţia sistemului laser DragonFire deoarece cred că, având în vedere că sunt în curs două mari conflicte, unul pe mare, unul în Europa, ar putea avea consecinţe uriaşe dacă am avea o armă capabilă în special să doboare drone”, a spus el.

Ministerul speră că această armă va reprezenta o alternativă ieftină la rachete pentru acțiuni cum ar fi doborârea dronelor, mai ales că Ucraina a fost din nou ținta unor atacuri cu astfel de echipament militar.

DragonFire este dezvoltat de companiile MBDA, Leonardo şi QinetiQ din domeniul apărării şi de Laboratorul de Ştiinţă şi Tehnologie pentru Apărare (DSTL), subordonat ministerului.

Conform Ministerului Apărării de la Londra, noi reforme pentru accelerarea achiziţiilor necesare au devansat termenul iniţial din 2032 până la care laserul urma să devină operaţional.

Noul model de achiziţii, intrat în vigoare săptămâna aceasta, ”este conceput pentru a nu aştepta până avem o perfecţiune de 99,9% înainte de a-l trimite pe teren, ci să-l aducem la circa 70%, apoi să-l trimitem şi apoi să îl dezvoltăm în continuare”, a explicat ministrul.