Connect with us

U.E.

Premierul britanic, Theresa May, înainte de summitul Consiliului European: Avem drept obiectiv obținerea unei amânări ”pentru a conveni un acord de retragere din UE într-o manieră ordonată şi fără probleme”

Published

on

Premierul britanic Theresa May a declarat înainte de întrevederea cu liderii europeni ai UE-27 că scopul ”acestui summit este acela de a conveni o prelungire care ne oferă mai mult timp pentru stabili un acord care ne permite să părăsim Uniunea Europeană într-o manieră lină și ordonată”, informează The Guardian.

Șefii de stat și de guvern se reunesc miercuri seara pentru a discuta despre viitorul Brexit-ului după ce prim-ministrul britanic a solicitat în scrisoarea înaintată președintelui Consiliului European Donald Tusk la 5 aprilie extinderea articolului 50  până la 30 iunie.

”Ceea ce contează, cred, este că am solicitat o prelungire până la 30 iunie, însă ceea ce este important este că orice extindere ne permite să plecăm la momentul în care ratificăm un acord de retragere. Așadar, am putea părăsi Uniunea Europeană la 22 mai și am putea începe ulterior să construim viitorul nostru strălucitor”, le-a mai spus May jurnaliștilor prezenți la Bruxelles.

 La ora locală 18:00 (19:00 ora României) liderii statelor din UE27 vor avea un schimb de opinii cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Jumătate de oră mai târziu este prevăzută reuniunea cu premierul britanic Theresa May, după care şefii de stat sau de guvern din UE27 vor avea o cină de lucru.

Summitul din 10 aprilie, convocat de președintele Consiliului European ca urmare a celei de-a treia respingeri în Parlament a acordului privind Brexit, are ca punct de plecare scrisoarea premierului Theresa May din data de 5 aprilie în care solicită o prelungire suplimentară a articolului 50 până la data 30 de iunie, o propunere pe care șefa guvernului de la Londra a înaintat-o și pentru Consiliul European din 21-22 martie, dar care a fost refuzată de șefii de stat sau de guvern și întâmpinată cu alte două propuneri: o retragere a Marii Britanii din UE la 22 mai, cu o zi înainte de debutul alegerilor europene, cu condiția aprobării acordului, și o retragere fără acord la 12 aprilie în cazul în care înțelegerea negociată nu este acceptată de Parlament, lucru care s-a și întâmplat la 29 martie.

În presa europeană a început să circule încă de marți seară varianta de lucru a concluziilor pe care liderii europeni urmează să le adopte la summitul de miercuri, suspansul fiind menținut de faptul că în dreptul datei ce va fi agreată pentru prelungire este trecut ”XX.XX.XXXX”.

Proiectul concluziilor, obținut de The Guardian și care va fi aprobat miercuri de liderii UE27, presupune în schimbul unei prelungiri un “angajament al Regatului Unit de a acționa într-o manieră constructivă și responsabilă pe parcursul acestei perioade unice, în conformitate cu datoria de cooperare sinceră”.

Documentul, văzut de Politico Europe, prevede că Consiliul European va acorda o prelungire a perioadei de negociere în temeiul articolului 50 pentru a permite “ratificarea acordului de retragere”. Dar la ultima dată de încheiere a prelungirii se spune: “O astfel de extindere ar trebui să dureze doar atâta timp cât este necesar și, în orice caz, nu mai mult de [XX.XX.XXXX1]”. Data-cheie va fi decisă de lideri miercuri

Documentul adaugă că “în cazul în care Regatul Unit este încă membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu a ratificat acordul de retragere până la 22 mai 2019, trebuie să organizeze alegerile pentru Parlamentul European în conformitate cu legislația Uniunii. În cazul în care Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Președintele Klaus Iohannis salută includerea a trei universități românești în primele ”Universități europene”: Vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, salută includerea a trei universități românești în lista rețelelor academice care beneficiază de primul val de finanțări din cadrul inițiativei „Universități europene”.

”Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București sunt instituțiile care, alături de partenerii lor europeni, vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior”, precizează Administrația Prezidențială printr-un comunicat.

”Președintele Klaus Iohannis a susținut permanent, în calitatea sa de membru al Consiliului European, rolul important al educației în consolidarea Uniunii Europene. Președintele României a sprijinit atât inițiativa „Universități europene”, cât și alocarea de resurse suplimentare pentru europenizarea învățământului, în contextul în care Brexit-ul și ascensiunea populismului au indicat o nevoie urgentă de a întări dimensiunea europeană a educației, pe toate nivelurile”, menționează sursa citată. 

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

Comisia Europeană a lansat în decembrie 2017 inițiativa privind universitățile europene ca răspuns la apelul Consiliului European de a contribui la consolidarea parteneriatelor strategice între instituțiile de învățământ superior, la nivelul întregii Uniuni Europene. Obiectivul inițiativei este de a crea, până în 2024, 20 de rețele care, sub titlul de „Universități europene”, vor promova valorile și identitatea europeană, vor crește calitatea învățământului și a cercetării și vor contribui la creșterea competitivității globale a învățământului superior european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană, tot mai aproape de crearea unui Spațiu european al educației. Au fost selectate primele 17 ”Universități europene”, din care vor face parte și trei universități din România

Published

on

©ec.europa.eu

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

De altfel, în cadrul unui discurs susținut în luna septembrie a anului 2017 la Sorbona, prestigioasa universitate pariziană, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat ideea universităților europene care să permită studierea în străinătate.

Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va primi aproximativ 5 milioane de euro, dintr-un total de 85 de milionae de euro, pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.

La lansarea apelului Executivului european de finanțare, 54 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 17 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre.

Desemnarea câștigătorilor a avut la bază evaluarea a 26 de experți externi independenți, precum rectori, prosefori sau cercetători, aleși de Comisia Europeană.

Universitățile europene sunt alianțe transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga UE care împărtășesc o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europene. Inițiativa este menită să consolideze în mod semnificativ mobilitatea studenților și a personalului și să promoveze calitatea, incluziunea și competitivitatea învățământului superior european.

Universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Dezvoltat împreună cu statele membre, instituțiile de învățământ superior și organizațiile studențești, conceptul de universități europene a atras cereri din 54 de alianțe care implică mai mult de 300 de instituții de învățământ superior din 28 de state membre și alte țări participante la programul Erasmus +.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, o nouă critică la adresa lui Manfred Weber și a popularilor europeni: Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”

Published

on

© Renew Europe/ Twitter

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, cel care și-a asumat săptămâna trecută anunțul că socialiștii și liberalii europeni nu îl vor susține pe Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, a criticat miercuri modul de funcționare al sistemului candidatului cap de listă (Spitzenkandidat),

În urma unor discuții avute la nivelul celui de-al treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European, Cioloș a spus, într-o serie de postări pe Twitter că ”un sistem Spitzenkandidat democratic trebuie să fie validat de toți cetățenii Uniunii Europene, nu la o reuniune de partid în logica unor înțelegeri politice naționale”, în ceea ce poate fi considerat un nou atac politic la adresa candidaturii lui Manfred Weber pe care președintele francez și liderii liberali îl resping, invocându-i lipsa de experiență executivă la nivel înalt.

Cioloș a reluat, în context, narativului grupului ALDE, acum Renew Europe, cu privire la adoptarea listelor transnaționale în alegerile pentru Parlamentul European, un proiect intens susținut de liberalii europeni, dar care a fost eliminat din textul legislativ în care deputații europeni au votat, în februarie 2018, componența legislativului european în mandatul 2019-2024 prin redistribuirea mandatelor deținute de Marea Britanie.

 

Listele transnaționale sunt necesare. Să punem cetățenii în inima democrației europene. Listele transnaționale cresc șansele cetățenilor, consolidează transparența și legitimitatea democratică și creează partide europene reale”, a mai scris Dacian Cioloș, în contextul în care liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei, Manfred Weber, a transmis într-un editorial pentru Die Welt că respingerea procedurii Spitzenkandidat ar produce consecințe devastatoare pentru democrația europeană.

 

Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”. Înseamnă să lucrăm împreună, să construimă majorități solide, să cădem de acord asupra priorităților politice pentru a schimba Europa și pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Și înseamnă să alegem pe cel care întruchipează cel mai bine aceste priorități și nevoi”, a mai spus liderul Renew Europe.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending