Connect with us

U.E.

Premierul britanic, Theresa May, preia controlul asupra negocierilor privind Brexit: Eu voi conduce de acum discuțiile cu Uniunea Europeană

Published

on

Premierul britanic, Theresa May, a anunțat că ea va conduce de acum înainte negocierile cu Uniuena Europeană, mutând atenția Departamentului pentru Brexit spre pregătirea ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar, într-un context intern extrem de tensionat, informează Politico Europe.

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

Decizia a fost anunțată în cadrul unei declarații transmise Parlamentului publicat marți după-amiază, cu doar câteva ore înainte ca legislativul să intre în vacanța de vară, Dominic Raab, ministrul pentru Brexit, tinându-i locul lui May doar în situațiile în care aceasta, din diverse motive, nu poate lua parte la negocieri.

În ultimele luni, o unitate specială din cadrul biroului premierului Theresa May a început să joace un rol tot mai mare în negocierile privind Brexit-ul, astfel că anunţul de marţi nu face decât să formalizeze acest transfer de responsabilitate.

Eu voi conduce negocierile cu Uniunea Europeană, iar secretarul de stat pentru ieşirea din Uniunea Europeană îmi va ţine locul atunci când va fi nevoie”, a precizat May într-o declaraţie scrisă transmisă parlamentului.

DExEU (Departamentul pentru ieşirea din UE) va continua să conducă toate pregătirile guvernului pentru Brexit: pregătirile interne atât pentru scenariul în care există un acord cât şi pentru scenariul în care nu există un acord şi pregătirile pentru negocierile în vederea implementării detaliilor viitorului cadru”, se mai arată în documentul citat.

Anunțul face parte dintr-o reorganizare guvernamentală mai largă, Departamentul pentru Brexit fiind însărcinat astfel doar cu implementarea acordului final convenit de cele două părți în urma negocierilor.

Măsura vine după ce David Davis a demisionat în semn de protest față de planul de compromis al lui May Brexit, convenit la începutul acestei luni, care cere ca UK să respecte normele UE privind bunurile pentru a menține granița deschisă între Irlanda de Nord și Republică.

Preluarea frâielor de către Theresa May confirmă faptul că premierul a preluat controlul complet asupra negocierilor, alături de consilierul său principal privind Brexitul, Olly Robbins, lucru care ar putea alimenta acuzațiile potrivit cărora prim-ministrul se îndepărtează de cei din partidul său care susțin Brexitul.

Executivul european a publicat o broșură de 15 pagini privind posibile eșecuri. Aceasta prevede că ține de responsabilitatea fiecărei naţiuni şi instituţii din Uniunea Europeană de a angaja personal şi de a ajunge la înţelegeri pentru a face faţă retragerii Marii Britanii din UE fără un acord.

Documentul avertizează că trebuie intensificate imediat pregătirile la toate nivelurile, pentru a include toate consecinţele posibile, enumerând potenţiale probleme în domenii precum frontierele, transportul, datele şi circulaţia medicamentelor.

Guvernul britanic a prezentat la 12 iulie, în parlament, detaliile planului său în ce priveşte relaţiile între Marea Britanie şi Uniunea Europeană după Brexit, ce propune în primul rând o nouă uniune vamală cu Uniunea Europeană.

Documentul indică faptul că guvernul speră că Marea Britanie va menţine relaţii strânse cu UE după ieşirea oficială din blocul comunitar, în martie 2019.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Eurostat: Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în UE au crescut cu peste 6% în 2021. România a înregistrat o creștere de 7%

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în UE au crescut cu peste 6% în 2021, România (7%) situându-se printre statele membre cu o creștere semnificativă, arată datele publicate de Eurostat.

În 2021, când majoritatea măsurilor de limitare a COVID-19 au fost ridicate de către statele membre ale UE, emisiile de dioxid de carbon (CO2) provenite din arderea combustibililor fosili în UE (în principal petrol și produse petroliere, gaze naturale, cărbune și turbă) au crescut cu 6,3% față de anul precedent. Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie contribuie în mare măsură la încălzirea globală și reprezintă aproximativ 75% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse de om în UE. Condițiile climatice (de exemplu, iarnă rece/lungă sau vară fierbinte), creșterea economică, dimensiunea populației, transporturile și activitățile industriale sunt unii dintre factorii care influențează emisiile.

Emisiile de CO2 generate de combustibilii fosili își au originea în țara în care sunt arși combustibilii pentru producerea de energie electrică, transporturi, producția de oțel etc., ceea ce are, în consecință, un impact asupra importurilor și exporturilor de produse energetice. De exemplu, importul de cărbune pentru producerea de energie electrică duce la o creștere a emisiilor în țara importatoare. În schimb, importurile de energie electrică nu afectează emisiile din țara importatoare, deoarece acestea sunt raportate în țara exportatoare în care a fost produsă energia electrică.

Cele mai mari creșteri ale emisiilor de CO2 provenite din consumul de energie înregistrate în Bulgaria, Estonia, Slovacia și Italia și scăderi în Portugalia și Finlanda

Potrivit estimărilor Eurostat, emisiile de CO2 au crescut în 2021 în aproape toate statele membre ale UE, cea mai mare creștere fiind înregistrată în Bulgaria (+18,0%), urmată de Estonia (+13,1%), Slovacia (+11,4%) și Italia (+10,6%). Singurele două țări în care se estimează o scădere a emisiilor de CO2 sunt Portugalia (-5,5%) și Finlanda (-1,5%).

În România, creșterea emisiilor de CO2 în 2021 este estimată la cca. 7%.

În 2021, creșterea emisiilor de CO2 s-a datorat în principal utilizării tot mai mari a combustibililor fosili solizi (care a contribuit la peste 50% din creștere). Combustibilii fosili lichizi au fost responsabili pentru peste 29% din creștere, în timp ce 21% pot fi atribuite gazelor naturale. Utilizarea redusă a turbei a atenuat ușor creșterea emisiilor de CO2. 

Continue Reading

U.E.

Germania, Cehia și Polonia, printre țările care au semnat un memorandum de înțelegere pentru a ”spori securitatea energetică în Europa Centrală și de Est”

Published

on

© Poland in the EU/ Twitter

Miniștrii energiei din Polonia, Ungaria, Austria, Slovacia, Germania și Cehia, țară care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, au semnat un memorandum de înțelegere privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice.

Scopul acestuia este de a ”spori securitatea energetică în regiunea Europei Centrale și de Est”.

Documentul a fost parafat înainte de reuniunea miniștrilor energiei, care vor urmări să  ajungă la o abordare generală cu privire la propunerile de modificare a directivei privind energia din surse regenerabile și, respectiv, a directivei privind eficiența energetică, care fac parte din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”.

Ca parte a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, Comisia a propus revizuirea ambelor propuneri, având în vedere ambiția sporită a noului obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Președinția va prezenta un raport privind progresele înregistrate cu privire la o propunere de reducere a emisiilor de metan în UE și cu privire la o propunere privind performanța energetică a clădirilor. Prezentarea va fi urmată de un schimb de opinii.

Pe masa discuțiilor se va afla și situația energetică din UE în contextul războiului din Ucraina, înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să prezinte, în luna iulie, un plan care să ajute statele UE să facă față unor noi întreruperi ale livrărilor de gaz rusesc.

Consiliul Uniunii Europene a dat deja undă verde regulamentului care urmărește să asigure că, în pofida perturbărilor de pe piața gazelor, capacitățile de stocare a gazelor în UE sunt pline înainte de sezonul de iarnă și că pot fi partajate între statele membre într-un spirit de solidaritate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

Published

on

© European Union, 2012

La trei luni de la publicarea propunerii legislative de către Comisia Europeană, Consiliul UE a adoptat definitiv regulamentul care urmărește să asigure faptul că, în pofida perturbărilor de pe piața gazelor, capacitățile de stocare a gazelor în UE sunt pline înainte de sezonul de iarnă și că pot fi partajate între statele membre într-un spirit de solidaritate, informează comunicatul oficial. 

Acesta este un pas important în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina.

„Datorită negocierilor desfășurate în mai puțin de două luni, Uniunea dispune în prezent de un instrument care impune fiecărui stat membru să se pregătească pentru perioada de iarnă cu un stoc de a gaze suficient și să faciliteze partajarea acestuia între țări. Salut acest regulament foarte operațional, care, în contextul internațional pe care îl cunoaștem, permite consolidarea rezilienței energetice europene și a solidarității concrete între statele membre”, a declarat Agnès Pannier-Runacher, ministrul  francez responsabil cu tranziția energetică.

Regulamentul prevede că instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să fie umplute înainte de începutul iernii 2022-2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă. La nivel mondial, Uniunea va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85% din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor în 2022.

Citiți și: Parlamentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale înainte de iarnă

Întrucât capacitățile de stocare a gazelor și situațiile naționale variază foarte mult, statele membre vor putea, în funcție de situație, să îndeplinească parțial obiectivele de stocare prin includerea unor stocuri de gaz natural lichefiat (GNL) sau de combustibili alternativi. Pentru a ține seama de situația statelor membre cu capacități de stocare foarte mari în raport cu consumul lor național de gaze, obligația de a constitui stocuri subterane va fi limitată la 35% din consumul mediu anual de gaze al statelor membre în ultimii cinci ani.

Unele state membre nu dispun de instalații de stocare pe teritoriul lor, astfel încât regulamentul prevede că aceste state membre trebuie să stocheze 15% din consumul lor național anual de gaze în stocuri situate în alte state membre și, prin urmare, să aibă acces la rezervele de gaze stocate în alte state membre. Mecanismul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a acestor state, partajând în același timp sarcina financiară a umplerii capacităților de stocare ale Uniunii.

Regulamentul prevede, de asemenea, certificarea obligatorie a tuturor operatorilor de situri de stocare subterană a gazelor de către autoritățile statelor membre în cauză. Certificarea acestora vizează evitarea riscurilor potențiale de influență externă asupra infrastructurii critice de stocare, care ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii sau orice alt interes esențial în materie de securitate. Este prevăzută o procedură de certificare accelerată pentru siturile de stocare cu o capacitate mai mare de 3,5 TWh care au fost umplute la niveluri sub media Uniunii în 2020 și 2021.

Obligațiile de a umple capacitățile de stocare vor expira la 31 decembrie 2025, pe când obligațiile de certificare ale operatorilor de stocuri vor continua și după această dată. Regulamentul prevede acordarea unei derogări pentru Cipru, Malta și Irlanda atât timp cât aceste țări nu sunt direct interconectate cu sistemele de gaze ale altor state membre.

Salutând adoptarea în cadrul Consiliului Energie de la Luxemburg, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat că  Parlamentul și Consiliul au dat dovadă de o abordare pozitivă și constructivă cu privire  la această propunere, informează Comisia Europeană

„Aceasta este o declarație importantă a unității, determinării și rapidității de acțiune a UE în fața demersurilor Kremlinului de a-și transforma în arme exporturile de gaze naturale. Acum este esențial să continuăm să ne îndeplinim noile obiective de stocare și să ne intensificăm pregătirea în cazul în care situația se va deteriora și mai mult”, a spus comisarul european. 


La 23 martie 2022, Comisia Europeană a prezentat proiectul său de regulament. Propunerea modifică două regulamente existente, privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și accesul la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

În concluziile sale din 24 și 25 martie 2022, Consiliul European a însărcinat Consiliul să examineze propunerile Comisiei, luând în considerare în mod corespunzător și respectând interesele statelor membre cu o capacitate de înmagazinare semnificativă pentru a asigura un echilibru adecvat între statele membre. Consiliul European a considerat că refacerea stocurilor de gaze în întreaga Uniune ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, ținând seama pe deplin de măsurile naționale de pregătire.

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în cadrul negocierilor interinstituționale care au avut loc la 19 mai. Parlamentul European a adoptat regulamentul la 23 iulie. Adoptarea de către Consiliu închide procedura. Regulamentul va fi publicat foarte curând în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 mins ago

Eurostat: Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în UE au crescut cu peste 6% în 2021. România a înregistrat o creștere de 7%

U.E.23 mins ago

Germania, Cehia și Polonia, printre țările care au semnat un memorandum de înțelegere pentru a ”spori securitatea energetică în Europa Centrală și de Est”

NATO39 mins ago

Klaus Iohannis merge la summitul NATO de la Madrid. Mizele României în noul Concept Strategic: Recunoașterea în premieră a importanței strategice a Mării Negre și creșterea pe termen lung a apărării NATO pe întreg flancul estic

CONSILIUL UE54 mins ago

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

INTERNAȚIONAL57 mins ago

Maia Sandu efectuează prima vizită oficială la Kiev. Va fi primită de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA2 hours ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.2 hours ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending