Connect with us

U.E.

Premierul Cehiei consideră că acordul dintre Italia și Albania în vederea procesării cererilor de azil în afara UE poate servi drept model pentru alte țări

Published

on

© European Union 2024

Acordul stabilit de Italia cu Albania în vederea procesării cererilor de azil în exteriorul Uniunii Europene, intrat în vigoare miercuri, poate fi un model pentru alte țări, consideră premierul ceh Petr Fiala, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Este important ca acest lucru să funcţioneze, pentru că am putea într-un mod similar cu părţi terţe”, a spus Petr Fiala înainte de a pleca spre Bruxelles, unde miercuri are loc primul summit UE-Consiliul de Cooperare al Golfului, iar joi şi vineri se desfăşoară Consiliul European de toamnă.

Citiți și: Premierul Italiei califică drept ”curajos” acordul cu Albania privind gestionarea migrației: Este o cale nouă, dar care reflectă perfect spiritul european

Ca parte a acordului finanțat de Italia, săptămâna trecută au fost deschise oficial trei facilități în Albania: un centru cu o capacitate de a găzdui 880 de solicitanți de azil, un centru de pregătire pentru deportare cunoscut sub numele de CPR cu 144 de locuri și o închisoare mică cu 20 de locuri, conform The Guardian.

Pactul, despre care asociațiile pentru drepturile omului spun că încalcă dreptul internațional, dar pe care UE l-a aprobat tacit, a fost semnat de Meloni și omologul său albanez, Edi Rama, în noiembrie anul trecut.

Meloni a declarat atunci că, în schimbul sprijinului acordat de Rami pentru centre, va face tot ce îi stă în putință pentru a sprijini aderarea Albaniei la UE.

Acordul va costa Italia 670 de milioane de euro pe o perioadă de cinci ani. Centrele sunt administrate de Italia și se vor afla sub jurisdicție italiană. Gărzile albaneze vor asigura securitatea externă.

Meloni a declarat că oficialii vor încerca să proceseze cererile de azil în termen de 28 de zile, mult mai repede decât durează în prezent. Albania va procesa doar cererile persoanelor din țările desemnate ca fiind ”sigure” de către Italia, o listă care a fost extinsă recent de la 15 la 21 de națiuni. Lista actualizată include, printre altele, Bangladesh, Egipt, Coasta de Fildeș și Tunisia. În anul precedent, 56 588 de persoane din aceste țări au ajuns în Italia.

Se preconizează că marea majoritate a cererilor vor fi respinse deoarece țările din care provin solicitanții sunt considerate sigure, ceea ce limitează automat posibilitățile de acordare a azilului. Cei ale căror cereri sunt respinse vor fi reținuți înainte de eventuala lor repatriere.

Problema migrației ar urma să fie abordată de șefii de stat sau de guvern cu prilejul summitului Consiliului European, ce va avea loc la Bruxelles, liderul italian anunțând că mai multe țări sunt interesate să urmeze modelul țării sale pentru a soluția problema migrației. 

În contextul în care mai multe țări membre au recurs la măsuri naționale pentru a gestiona această chestiune, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a înaintat o serie de propuneri care vor fi dezbătute de liderii UE.

Citiți și: Comisia Europeană va propune o nouă legislație pentru a încuraja expulzarea migranților ilegali, anunță Ursula von der Leyen: Trebuie să ne consolidăm capacitatea de a acţiona

Printre acestea se numără dezvoltarea unor relații ”strategice” cu țările de origine și transfer, pe modelul acordurilor cu Libia și Tunisia care conțin, printre altele, prevederi legate de limitarea plecării migraților către UE.

O alta implică facilitarea expulzării persoanelor aflate într-o situație ilegală, cu precădere prin stabilirea unei recunoașteri reciproce a deciziilor luate de un anumit stat membru, adică prin armonizare la nivel european.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale

Published

on

© Magnus Tsahkna/ X

Estonia s-a alăturat sâmbătă aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană care și-au manifestat solidaritatea cu România după după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

Românii sunt singurii care au dreptul să decidă pe cine aleg. Apreciez că România a rămas fermă în fața ingerințelor străine maligne și a redat vocea poporului. Încercările Rusiei de a se amesteca în democrații nu vor reuși. Sprijinul Estoniei pentru aliatul nostru România este ferm“, a afirmat șeful diplomației de la Tallinn, Margus Tsahkna.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui RomânieiÎn motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă

Published

on

© European Union, 2024

Noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, organizează primul Summit al liderilor europeni la Bruxelles în data de 19 decembrie. Succesorul lui Charles Michel le-a trimis astăzi șefilor de stat și de guvern invitația oficală. Reuniunea se va concentra asupra situației din Ucraina. De asemenea, liderii statelor membre vor discuta despre poziția UE la nivel global, extinderea proiectului european pentru Balcanii de Vest, dar și despre relația transatlantică. 

„Sunt încântat să vă invit la prima mea reuniune a Consiliului European în calitate de Președinte al Consiliului European, care va avea loc joi, 19 decembrie, precum și la Summitul UE-Balcanii de Vest de miercuri, 18 decembrie, ambele la Bruxelles”, se arată în scrisoarea oficială. 

Costa l-a invitat la Bruxelles și pe președintele Zelnski să participe alături de liderii europeni pentru a discuta cu privire la modul în care Europa poate sprijini cel mai bine Ucraina.

Președintele Consiliului European susține că este important să se discute cu privire la calea de urmat a UE în ceea ce privește prioritățile globale într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice.

Extinderea reprezintă un alt subiect principal de discuție „Cred că extinderea este principala investiție geopolitică pe care o putem face în vecinătatea noastră. În contextul geopolitic actual, Uniunea Europeană își poate consolida cel mai bine rolul pe scena internațională prin crearea unei rețele mai largi și mai profunde de parteneri din întreaga lume, fiind mai conștientă de interesele lor specifice – și explorând potențialul intereselor comune.”

Un alt subiect regăsit pe agenda liderilor se referă la relația transatlantică, „forjată de o istorie comună, bazată pe valori comune și reflectată într-o rețea densă de schimburi economice.”

De asemenea, în scrisoarea trimisă statelor membre, Costa le propoune liderilor europeni să abordeze și problema migrației

Situația din Orientul Mijlociu va fi și ea dezbătută pentru a se stabili cum UE poate contribui cel mai bine la eforturile de dezescaladare.

Nu în ultimul rând, premierul Viktor Orban va încheia reuniunea prin prezentarea rezultatelor obținute de președinția maghiară a Consiliului UE. 


Antonio Costa, succesorul lui Charles Michel în funcția de președinte al Consiliului European, și-a început oficial atribuțiile la 1 decembrie, în ziua în care și a doua Comisie a Ursulei von der Leyen a preluat mandatul. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Intrat pentru prima dată în politică în 1982, Costa, în vârstă de 63 de ani a fost deputat, parlamentar, ministru, primar al Lisabonei și, cel mai recent, prim-ministru al Portugaliei timp de opt ani (2015-2024). 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Metsola, către protestatarii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Președinta Parlamentului European a discutat cu președinta Georgiei, țară care se află în cea de-a noua zi de proteste pro-europene împotriva conducerii Executivului care a anunțat că va amâna procesul de aderare al Georgiei la UE până în 2028, după ce partidul pro-rus, Visul Georgian, a ajuns la putere. 

„Tocmai am vorbit cu președinta Salome Zourabichvili. Către oamenii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim. Parlamentul European rămâne angajat să sprijine viitorul european al Georgiei”, a transmis președinta Legislativului European într-un mesaj postat pe platforma X.

„A noua zi de luptă a georgienilor pentru libertatea lor și viitorul european este întâmpinată cu teroare și represiune brutală. Încălcările grave ale drepturilor fundamentale ale omului – răpiri, bătăi, percheziții ilegale și arestări – persistă fără încetare”, a anunțat președinta Georgiei pe platforma X.

În urmă cu două zile, Parlamentul European a condamnat escaladarea represiunilor din partea autorităților georgiene împotriva opoziției democratice și utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor pașnici. Legislativul European solicită statelor membre UE să introducă sancțiuni împotriva liderilor politici ai partidului Visului Georgian, partid populist pro-rus aflat la putere în Georgia.

„Visul Georgian este direct responsabil pentru regresul democratic continuu și pentru îndepărtarea dramatică a țării de calea sa europeană, contrar voinței marii majorități a poporului. Protestele actuale din întreaga țară sunt o expresie legitimă a îngrijorării larg răspândite cu privire la viitorul Georgiei sub conducerea actuală. Facem apel la UE și la statele sale membre să introducă sancțiuni personale împotriva tuturor liderilor politici ai Visului georgian care sunt responsabili pentru neregulile electorale raportate și represiunile ulterioare împotriva cetățenilor georgieni care protestează pe străzi. În plus, reamintim solicitarea noastră de a introduce sancțiuni specifice împotriva Bidzinei Ivanishvili (fost premier al Georgiei), care este persoana responsabilă politic în ultimă instanță pentru valul de represiuni și suspendarea procesului de integrare europeană”, se arată în declarația comună a președintelui Comisiei pentru Afaceri Externe din PE, David McAllister, a președintelui Delegației la Comitetul de asociere parlamentară UE-Georgia, Nils Ušakovs, a președintelui Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest, Sergey Lagodinsky, și a raportorului permanent pentru Georgia al Comisiei pentru afaceri externe, Rasa Juknevičienė. 

Potrivit declarației Parlamentului European, Georgia are nevoie de o repetare a alegerilor fraudate, care să se desfășoare într-un mediu electoral îmbunătățit, de către o administrație electorală independentă și imparțială, sub observație internațională diligentă, asigurând un proces cu adevărat corect și transparent.


Acordul de asociere dintre UE și Georgia, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016. Acesta promovează aprofundarea legăturilor politice, consolidarea legăturilor economice și respectarea valorilor comune și reprezintă baza cooperării UE-Georgia și a sprijinului UE pentru reformele din Georgia.

La 3 martie 2022, Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului, prin avizul înaintat, să acorde Georgiei o perspectivă europeană.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată după ce vor fi abordate o serie de priorități specificate în aviz.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a aprobat această recomandare. Acesta a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-a exprimat disponibilitatea de a acorda statutul de candidat odată ce prioritățile vor fi abordate.

   Citiți și: UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
NATO2 hours ago

România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale

MAREA BRITANIE2 hours ago

Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev

NATO4 hours ago

EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă

ROMÂNIA DIGITALĂ6 hours ago

ICI București și Agerpres, în parteneriat cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, extind proiectul „Aplicație AI – Știrile Agerpres” la nivel regional

SUA6 hours ago

SUA, “alături de poporul român” și de “instituțiile democratice din România”: Voința democratică a poporului român trebuie să fie lipsită de influențe străine maligne

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Metsola, către protestatarii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Polonia, Lituania și Franța, solidare cu România după interferența străină în alegeri: “Democrația a prevalat” prin “soluția în conformitate cu Constituția”

JUSTIȚIE17 hours ago

Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ6 days ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

Trending