Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Premierul Cehiei denunță ingerința Parlamentului European în treburile interne ale statului pe fondul insistențelor de a se adopta mecanisme împotriva utilizării abuzive a fondurilor europene

Published

on

© European Union, 2018

Prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, a acuzat sâmbătă Parlamentul European de „ingerințe” în treburile interne, după ce instituția a insistat pentru adoptarea unor mecanisme care să oprească utilizarea abuzivă a subvențiilor din partea UE, informează AFP, citat de Agerpres.

Într-o rezoluție, adoptată vineri, 19 iunie, cu 510 voturi pentru, 53 împotrivă și 101 abțineri, Parlamentul European deplânge faptul că premierul ceh, al patrulea cel mai bogat om din Cehia, continuă să fie implicat activ în execuția bugetului UE, în timp ce se presupune că controlează „Agrofert”, care este unul dintre cei mai mari beneficiari ai subvențiilor din partea UE din Cehia. Babis se confruntă, de asemenea, cu acuzații penale pentru fraudă cu fonduri europene legate de o fermă din apropierea capitalei Praga, pe care ar fi scos-o din Agrofert pentru a deveni eligibilă pentru finanțări din partea UE destinate companiilor mai mici.

În timp ce ancheta oficială a UE cu privire la conflictul de interese este încă în curs, eurodeputații au insistat asupra faptului că cei confirmați a fi implicați în aceste cazuri de conflict de interese la cel mai înalt nivel al guvernelor naționale trebuie să aleagă una dintre cele trei modalități posibile de soluționare a acestui aspect. Astfel, demnitarii pot renunța la interesele lor comerciale, se pot abține de la a solicita finanțare din parte UE sau se pot abține de la deciziile care privesc interesele lor, inclusiv în cele din urmă, demisionând din funcția publică.

În speță, eurodeputații au cerut Comisiei să instituie mecanisme de prevenire a conflictelor de interese legate de fondurile UE. Normele ar trebui să includă o obligație de publicare a beneficiarilor finali ai subvențiilor UE și a plafoanelor directe de plată pe persoană fizică

Ca urmare, Babiš a declarat că parlamentarii europeni „au incitat la demersuri privind proceduri penale specifice pe teritoriul Cehiei, fără informații sau dovezi concrete, ceea ce ar putea fi perceput ca „o dovadă a presiunii politice și media asupra sistemului judiciar ceh și o interferență în afacerile interne”.

De asemenea, Parlamentul condamnă utilizarea „limbajului defăimător și discursului de ură” folosit de premierul Babiš împotriva europarlamentarilor care au făcut parte din misiunea de constatare a faptelor în Cehia în februarie 2020 pentru a urmări neregulile raportate în gestionarea fondurilor UE.

Preşedinta acestei comisii parlamentare, germana Monika Hohlmeier, în fruntea unei delegaţii de şase persoane care a vizitat Cehia în februarie, a denunțat, joi, în timpul dezbaterilor din PE, „presiunile enorme” suportate în cursul acestei misiuni. La acea dată, Babis a spus despre aceasta că este „un pic dezechilibrată” şi i-a numit „informatori şi trădători” pe cei doi membri cehi ai misiunii PE.

Ancheta oficială a Comisiei UE cu privire la conflictul de interese al premierului ceh a avut loc încă din ianuarie 2019. În noiembrie 2019, toate plățile de la bugetul UE către companii direct sau indirect deținute de premierul Babiš au fost suspendate.

În decembrie 2019, procurorul general ceh a redeschis ancheta privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE de către unul dintre subproiectele grupului Agrofert „Cuib de barză”. Ancheta a fost inițial deschisă ca urmare a raportului Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

„Grupul Agrofert” este un conglomerat format din peste 230 de companii, cu peste 34.000 de angajați. Prim-ministrul Andrej Babiš a înființat Grupul Agrofert și se presupune că este încă proprietarul său și, deci, un beneficiar direct. Grupul este unul dintre cei mai mari beneficiari de pe urma subvențiilor UE: eurodeputații spun că grupul a primit 973.284.000 CZK (aproximativ 36,5 milioane EUR) în subvenții agricole pentru anul 2018 și încă 16 milioane de euro din fondurile UE de coeziune în cursul perioadei 2014-2020. În prezent, nicio lege a UE nu obligă un stat membru să dezvăluie beneficiarii finali ai fondurilor UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să facă publică agenda Planului de relansarea economică: “Timpul trece în defavoarea României”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) solicită Guvernului României să facă publică agenda care privește Planul de Relansare Economică din fonduri europene, avertizând că timpul trece în defavoarea României.

“Suntem la exact două săptămâni de la momentul acordului la care a ajuns Consiliul European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Însă în afara anunțurilor triumfaliste de atunci din partea Palatului Victoria, cu un puternic iz electoral, încă nu există niciun semnal cu privire la proiectele pe care Guvernul României le are în vedere”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook în contextul unei intervenții avute la Libertatea.ro.

Fostul comisar european pentru politică regională a făcut referire și la faptul că Guvernul a lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.

“E foarte bine”, a completat ea, avertizând însă că nu există o agendă clară și transparentă privind Planul de Relansare Economică.

“La fel cum nu există nici o listă publică a proiectelor pe care le are în vedere Guvernul României pentru următorii șapte ani (cât durează un exercițiu financiar la nivel european). Îmi pare rău, dar chiar nu e suficient să declari, sec, că vei investi în ”infrastructură, școli și spitale”, ci e nevoie de proiecte solide, mature. Banii nu sunt acordați fără niciun angajament sau în baza unor idei vagi, ci România – la fel ca orice alt stat european – va trebui să prezinte un proiect credibil de revitalizare economică, un plan realist, credibil în fața tuturor celorlalte State Membre. România nu-și permite luxul de a întârzia cu acest Plan, cu atât mai mult cu cât cetățenii au nevoie – mai mult decât oricând – să beneficieze de acești bani și de proiectele care le-ar putea îmbunătăți viața”, a mai explicat Corina Crețu.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni: Doar o societate feministă este o societate corectă

Published

on

© European Union, 2017

Doar o societate feministă este o societate corectă, este mesajul transmis de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), în contextul în care solicită amplificarea vocii femeilor în societate și în procesul decizional ținând cont de aportul acestora în gestionarea pandemiei de coronavirus, dar și în general, în câmpul muncii. 

„Surpriză, surpriză, carantina a fost și mai solicitantă pentru femei decât a fost pentru bărbați. Femeile reprezintă majoritatea lucrătorilor de prima linie (asistente medicale, lucrători în unități de îngrijire, personal de curățenie, casiere de supermarket…). Acasă, majoritatea femeilor sunt cele care asigură buna desfășurare a vieții de familie de zi cu zi – treburile gospodărești, asigurându-se că copiii nu rămân în urmă la școală și având grijă de persoanele dependente”, subliniază PES.

De asemenea, violența de gen a crescut în timpul carantinării, pe măsură ce izolarea și lipsa de asistență pentru victime și-au spus cuvântul, mai atrag atenția socialiștii europeni. 

„Noi, femeile ne dorim o parte echitabilă în recuperare. Vrem să fim la masa deciziilor. Doar o societate feministă este o societate corectă”, este mesajul transmis de femeile social-democrate, în numele tuturor reprezentantelor sexului frumos. 

Citiți Declarația miniștrilor PES pentru egalitatea de gen „Accelerarea egalității de gen pentru o Europă cu adevărat feministă și egală”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending