Unul dintre cele mai importante obiective ale preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene a fost de a finaliza extinderea spaţiului Schengen până la sfârşitul acestui an, iar obiectivul a fost atins cu Bulgaria şi România care vor  adera la spațiul de liberă circulație începând de la 1 ianuarie, a declarat joi ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, informează MTI, potrivit Agerpres. 

Peter Szijjarto a scris, într-o postare pe Facebook, că extinderea spaţiului Schengen a fost un proces care a durat prea mult şi a fost un obiectiv important al preşedinţiei ungare a Consiliului UE.

„Atunci când am preluat președinția UE, ne-am stabilit obiectivul de a pune capăt problemei de lungă durată a extinderii Schengen în timpul mandatului nostru. Astăzi am realizat acest lucru. Bulgaria și România vor adera la spațiul Schengen la 1 ianuarie. Această decizie servește, de asemenea, intereselor naționale ale Ungariei”, a spus Szijjarto.

El a adăugat că zece noi puncte de trecere a frontierei ungaro-române vor fi deschise la 1 ianuarie, ceea ce le va permite comunităţilor, familiilor şi prietenilor care locuiesc în zonă să nu mai ocolească kilometri.

„În plus, cooperarea economică româno-ungară va primi un nou impuls odată cu sfârșitul timpilor lungi de așteptare pentru camioane, ceea ce este important și pentru că România este una dintre cele mai importante piețe de export pentru economia maghiară”, a subliniat ministrul ungar de externe.

Reuniți joi la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au luat decizia aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre.

Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, și cu frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024.

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.

Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.

ICI București a avut onoarea de a participa marți, 10 decembrie 2024, la cea de-a patra ediție a conferinței ”Future Energy Europe Summit”, un eveniment semnificativ pentru industria energetică. Organizată de Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv, conferința s-a desfășurat în la Palatul Camerei de Comerț și Industrie București.

Sub tematica ”Soluții inovatoare pentru viitorul energiei în Europa”, evenimentul a reunit experți din industrie și lideri ai principalelor companii energetice.

Potrivit unui comunicat al institutului, scopul conferinței a fost de a oferi răspunsuri la provocările actuale ale sectorului energetic, precum și de a identifica soluții pentru modernizarea și dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii energetice.

Printre subiectele de pe agenda conferinței s-au numărat viitorul plafonării prețurilor la energie și impactul compensării după 1 aprilie 2025, capacitatea sectorului energetic de a gestiona un val masiv de investiții și resursele umane disponibile pentru proiecte complexe, tehnologiile și echipamentele necesare pentru construirea noilor capacități de producție și transport energetic, perspectivele utilizării gazelor naturale ca resursă de tranziție și evoluția producției de hidrogen, proiecte majore precum exploatarea gazelor din Marea Neagră și construirea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă.

Evenimentul a încurajat un dialog deschis și constructiv între părțile interesate, oferind soluții concrete pentru provocările actuale și viitoare ale sectorului energetic.

ICI București dezvoltă soluții tehnologice pentru diverse industrii, inclusiv sectorul energetic. Prin cercetare, inovare și colaborări strategice, institutul contribuie la digitalizare și la tranziția către un viitor sustenabil.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a semnat un nou acord de finanțare cu Fondul European de Investiții (FEI) pentru lansarea programului „Innovation Romania”. Cu o finanțare totală de 106,7 milioane euro, programul este susținut prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF), din fonduri structurale europene, informează comunicatul oficial al MIPE. 

„Prin semnarea acestui acord, reconfirmăm angajamentul României de a sprijini inovarea, antreprenoriatul și dezvoltarea economică sustenabilă. Programul «Innovation Romania» este o oportunitate importantă de a impulsiona crearea de noi tehnologii și de a susține întreprinderile mici și mijlocii, care sunt motorul economiei noastre. Împreună cu Fondul European de Investiții, ne propunem să dezvoltăm un ecosistem puternic de investiții, care să atragă atât capital local, cât și internațional”, a declarat Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

Această inițiativă subliniază rolul crucial pe care statul român și FEI îl au în sprijinirea ecosistemului de investiții și inovare din România. Eforturile începute în 2012, odată cu primul fond de venture capital finanțat prin Inițiativa JEREMIE, au continuat prin utilizarea fondurilor structurale din perioada 2014-2020 și ulterior prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Noul program „Innovation Romania”, conceput ca un fond de fonduri, vizează crearea unor instrumente financiare adaptate nevoilor pieței locale și care, până acum, au fost insuficient dezvoltate. Astfel, vor fi lansate trei tipuri de fonduri de equity:

• Fondul de transfer de tehnologie – destinat valorificării rezultatelor cercetării și inovării prin parteneriate cu organizațiile de cercetare și dezvoltare;
• Fondul de coinvestiții cu „business angels” – menit să consolideze comunitatea de investitori privați și să faciliteze implicarea acestora în dezvoltarea antreprenoriatului românesc;
• Fondul de accelerare a antreprenorialului – dedicat sprijinirii întreprinderilor aflate la început de drum și stimulării creșterii acestora.

Selecția managerilor de fond va fi realizată de FEI începând cu primul trimestru al anului 2025, printr-un apel public deschis.

Programul va încuraja investițiile în IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie (midcaps), punând accent pe inovare și competitivitate. Proiectele selectate vor trebui să îndeplinească criterii specifice de eligibilitate, aliniate obiectivului specific al FEDR: „Intensificarea creșterii sustenabile, sporirea competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă prin investiții productive”.

Prin lansarea acestui program, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene reafirmă angajamentul de a sprijini inovația, antreprenoriatul și creșterea durabilă, contribuind astfel la dezvoltarea unui ecosistem economic modern și competitiv în România.

Comentând asupra noii inițiative, Marjut Falkstedt, Chief Executive al FEI, a declarat: „Ne bucurăm să adăugăm un nou capitol colaborării noastre îndelungate cu România, prin lansarea de instrumente financiare care au ca obiectiv sprijinirea inovării în întreprinderi. De peste 10 ani, împreună cu statul român, am susținut investițiile românești prin aproape douăzeci de fonduri de private equity și venture capital. Această nouă inițiativă va contribui în mod concret la crearea de start-up-uri și lansarea de noi tehnologii, încurajând și investițiile efectuate de business angels, sprijinind astfel economia românească și dezvoltarea ecosistemului local de investiții.”

Despre POCIDIF

Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF) este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), cu o alocare totală de 2,1 miliarde euro, care vine în continuarea eforturilor bugetului de stat și bugetelor locale în sprijinirea implementării strategiei naționale sau regionale de specializare inteligentă prin finanțarea de investiții în specializare inteligentă, digitalizare în administrația publică centrală, educație, cultură și IMM-uri – instrumente Financiare, precum și dezvoltarea de tehnologii strategice pentru Europa – STEP.

Programul va sprijini, de asemenea, intervenții care vizează transformarea digitală și furnizarea de servicii îmbunătățite în sectorul cultural. PoCIDIF vizează măsuri la nivel național în Cercetare, Dezvoltare și Inovare, Dezvoltarea de tehnologii strategice pentru Europa și Digitalizare, inclusiv din sectorul cultural, în baza analizei nevoilor de dezvoltare, a priorităților de finanțare din Acordul de Parteneriat (AP), precum și a documentelor strategice relevante la nivel Uniunii Europene și la nivel național.

Despre Fondul European de Investiții

Fondul European de Investiții, parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, are un rol esențial în îndeplinirea politicilor Uniunii Europene în domenii cheie precum competitivitatea, inovarea, digitalizarea, impactul social, sustenabilitatea și prevenirea schimbărilor climatice. FEI are ca misiune sprijinirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii din Europa. FEI implementează prin intermediari financiari (bănci, fonduri etc.) instrumente de creditare, microfinanțare, capital de risc și garantare. FEI colaborează cu Guvernul României pentru dezvoltarea economiei românești din 2008, când a fost lansată inițiativa JEREMIE, urmată de instrumentele financiare de garantare, creditare și equity din perioada de programare 2014-2020, respectiv de instrumentele de garantare și equity finanțate prin PNRR.