Connect with us

U.E.

Premierul Croației, Andrej Plenkovic, a prezentat prioritățile Președinției Consiliului UE în fața plenului PE: Adoptarea noului cadru strategic, esențială

Published

on

Plenary session - Debate with the Prime Minister of Croatia on the Future of Europe - Statement by Andrej PLENKOVIC, Prime Minister of Croatia
© European Union 2018 - Source : EP

Premierul croat Andrej Plenković a prezentat prioritățile președinției rotative a Consiliului UE pentru următoarele șase luni, marți dimineața, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. 

La sesiunea plenară de marți a fost prezentă și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Andrej Plenkovic a transmis eurodeputaților că exercitarea în premieră a Președinției „este un moment istoric pentru Croația”, care a fost pusă din nou pe „harta politică a lumii în urmă cu 30 ani, odată cu organizarea primelor alegeri libere”.

Cu acest prilej, șefa Comisiei Europene și-a exprimat așteptările de la mandatul Croației, o țară care „în trei decenii a ajuns în inima Uniunii”:

„Este un moment special să îl ascult pe prim-ministrul Croației. În trei decenii, Croația a ajuns de la o stare deplorabilă, la inima Uniunii. Nimeni nu și-ar fi imaginat atunci cât de repede va evolua această țară. În următoarele 6 luni avem nevoie de toată această unitate, energie, solidaritate pentru care croații sunt recunoscuți. Avem nevoie energia voastră pentru a ne asigura că Europa va defini tranziția digitală și energetică”, a spus von der Leyen.

În acest context, premierul croat și-a exprimat speranța la o bună cooperare cu PE în următoarele 6 luni pentru gestionarea provocărilor celor mai presante pe agenda europeană:

„Cadrul Financiar Multianual trebuie să răspundă așteptărilor tuturor cetățenilor, trebuie să ne apărăm coeziunea și politica agricolă, trebuie să asigurăm unitatea, respectând în același timp diferențele”, a spus Plenkovic.

Acesta a amintit că cei patru piloni ai programului președinției croate sunt axați pe dezvoltare, unitate, protecție și exercitarea influenței la nivel internațional.

„Adoptarea noului cadru strategic va fi o prioritate esențială a noastră. Statul de drept este un principiu fundamental. Vom urmări consolidarea dialogului și unității între statele membre deoarece niciun stat membru nu poate aborda provocările internaționale de unul singur”, a precizat șeful guvernului de la Zagreb, adăugând că „unitatea este principala noastră forță”.

Andrej Plenkovic a mai menționat și importanța susținerii unei abordări multilaterale în relație cu partenerii și principalii competitori la nivel global ai UE:

„Este crucial să menținem un dialog deschis cu partenerii noștri americani. Este important să menținem relațiile cu China, Rusia, India și Japonia, continuând în același timp să facem să funcționeze multilateralismul”.

Nu în ultimul rând, premierul Croației a vorbit și despre nevoia de apropiere mai mai de cetățenii europeni și de consolidare democratică pe continent pentru a face față provocărilor de la nivel global.

„Așteptările cetățenilor cresc. Trebuie să ne apropiem de cetățeni, să răspundem la cererile lor. Trebuie să consolidăm democrația în UE ca valoare de bază pe scena globală de azi. De aceea, avem nevoie de o Europă puternică într-o lume a provocărilor!”, a mai spus Andrej Plenkovic. 

Programul președinției croate se concentrează pe patru priorități principale: o Europă care dezvoltă, o Europă care conectează, o Europă care protejează și o Europă influentă la nivel global.

Printre provocările cu care se confruntă președinția croată se numără Brexitul și bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Croația a aderat la UE în 2013 și deține președinția Consiliului UE pentru prima dată. Țara a preluat această obligație din Finlanda la 1 ianuarie și o va preda Germaniei la 1 iulie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Grecia încearcă o revenire completă pe piețele financiare internaționale prin emiterea de euroobligațiuni cu scadența în 2035

Published

on

Grecia intenționează să împrumute între 2 şi 2,5 miliarde de euro la o dobândă de 2% prin emiterea de euroobligaţiuni cu scadenţa în 2035, valorificând astfel condițiil prielnice de pe piețele internaționale după actualizarea pozitivă a ratingului suveran al țării, relatează The New York Times și Agerpres.

Agenția de gestionare a datoriilor publice a numit, într-un comunicat, cinci bănci care să se ocupe de intermedierea împrumutului. Barclays, BNP Paribas, BofA (Bank of America Securities), Goldman Sachs International Bank, HSBC şi JP Morgan sunt băncile care vor fi implicate în această tranzacție de așteptat să aibă loc chiar marți. 

La sfârșitul zilei de vineri, agenția de rating Fitch a apreciat ratingul suveran al Greciei de la „BB minus” la „BB” cu o perspectivă pozitivă, pe fondul îmbunătățirii sustenabilității datoriei  și a stabilității politice. 

Grecia a încheiat cel de-al treilea program internațional de rederesare financiară în 2018 și încearcă să facă o revenire completă pe piețe, profitând de ratele mici ale dobânzilor pentru a încerca să-și îmbunătățească profilul datoriilor pe termen lung.

După un deceniu de criză şi mai multe planuri de asistenţă internaţională, economia Greciei s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar ţara a revenit pe pieţele financiare în luna ianuarie 2019 printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani, pentru ca în luna martie să lanseze un al doilea împrumut pe zece ani. În luna octombrie 2019, Grecia a emis obligaţiuni pe trei luni la o dobândă negativă, ceea ce înseamnă că creditorii au fost dispuşi să piardă bani pentru a împrumuta Grecia, informează Agerpres. 

Se estimează că datoria națională va scădea treptat în raport cu produsul intern brut, după ce a atins un pic peste 180% din PIB în 2018.

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Greciei a scăzut sub 2% în august anul trecut și este în prezent în jurul valorii de 1,16%.

Continue Reading

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează miercuri la Bruxelles o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz

Published

on

Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această ceremonia are loc la doar două zile distanță față de ceremoniile organizate de Polonia, unde participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Potrivit Guvernului, premierul României, Ludovic Orban, va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II, urmând apoi să ia parte la marșul comemorativ, la depunerea de candele și la tributul adus victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Aceste evenimente au loc după ce, peste 40 de lideri mondiali, alături de președintele României, Klaus Iohannis, s-au reunit săptămâna trecută la cea de-a cincea ediție a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care a avut loc la Yad Vashem și care s-a concentrat pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

Tot miercuri, Parlamentul European va vota în plen Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce proeictul de lege a trecut miercurea trecută de ultima etapă parlamentară, Camera Lorzilor aprobând legislația care îi va permite Regatului Unit să devină primul stat care părăsește Uniunea Europeană după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European (AFCO) și-a dat joia trecută acordul asupra Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat cu majoritate simplă.

Odată ce Legisativul european își dă consimțământul, Consiliul European va adopta, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului în numele Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată de Legislativul european cu largă majoritate la 15 ianuarie, deputații europeni au avertizat că aprobarea acordului depinde de felul în care guvernul Regatului Unit abordează îngrijorările legate de drepturile cetățenilor.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul sesiunii plenare este cel privind extinderea Uniunii Europene.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli și președinții parlamentelor din Croația, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și alte țări din Balcanii de Vest vor dezbate marți negocierile privind extinderea.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending