Connect with us

U.E.

Premierul Croației, Andrej Plenkovic, a prezentat prioritățile Președinției Consiliului UE în fața plenului PE: Adoptarea noului cadru strategic, esențială

Published

on

Plenary session - Debate with the Prime Minister of Croatia on the Future of Europe - Statement by Andrej PLENKOVIC, Prime Minister of Croatia
© European Union 2018 - Source : EP

Premierul croat Andrej Plenković a prezentat prioritățile președinției rotative a Consiliului UE pentru următoarele șase luni, marți dimineața, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. 

La sesiunea plenară de marți a fost prezentă și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Andrej Plenkovic a transmis eurodeputaților că exercitarea în premieră a Președinției „este un moment istoric pentru Croația”, care a fost pusă din nou pe „harta politică a lumii în urmă cu 30 ani, odată cu organizarea primelor alegeri libere”.

Cu acest prilej, șefa Comisiei Europene și-a exprimat așteptările de la mandatul Croației, o țară care „în trei decenii a ajuns în inima Uniunii”:

„Este un moment special să îl ascult pe prim-ministrul Croației. În trei decenii, Croația a ajuns de la o stare deplorabilă, la inima Uniunii. Nimeni nu și-ar fi imaginat atunci cât de repede va evolua această țară. În următoarele 6 luni avem nevoie de toată această unitate, energie, solidaritate pentru care croații sunt recunoscuți. Avem nevoie energia voastră pentru a ne asigura că Europa va defini tranziția digitală și energetică”, a spus von der Leyen.

În acest context, premierul croat și-a exprimat speranța la o bună cooperare cu PE în următoarele 6 luni pentru gestionarea provocărilor celor mai presante pe agenda europeană:

„Cadrul Financiar Multianual trebuie să răspundă așteptărilor tuturor cetățenilor, trebuie să ne apărăm coeziunea și politica agricolă, trebuie să asigurăm unitatea, respectând în același timp diferențele”, a spus Plenkovic.

Acesta a amintit că cei patru piloni ai programului președinției croate sunt axați pe dezvoltare, unitate, protecție și exercitarea influenței la nivel internațional.

„Adoptarea noului cadru strategic va fi o prioritate esențială a noastră. Statul de drept este un principiu fundamental. Vom urmări consolidarea dialogului și unității între statele membre deoarece niciun stat membru nu poate aborda provocările internaționale de unul singur”, a precizat șeful guvernului de la Zagreb, adăugând că „unitatea este principala noastră forță”.

Andrej Plenkovic a mai menționat și importanța susținerii unei abordări multilaterale în relație cu partenerii și principalii competitori la nivel global ai UE:

„Este crucial să menținem un dialog deschis cu partenerii noștri americani. Este important să menținem relațiile cu China, Rusia, India și Japonia, continuând în același timp să facem să funcționeze multilateralismul”.

Nu în ultimul rând, premierul Croației a vorbit și despre nevoia de apropiere mai mai de cetățenii europeni și de consolidare democratică pe continent pentru a face față provocărilor de la nivel global.

„Așteptările cetățenilor cresc. Trebuie să ne apropiem de cetățeni, să răspundem la cererile lor. Trebuie să consolidăm democrația în UE ca valoare de bază pe scena globală de azi. De aceea, avem nevoie de o Europă puternică într-o lume a provocărilor!”, a mai spus Andrej Plenkovic. 

Programul președinției croate se concentrează pe patru priorități principale: o Europă care dezvoltă, o Europă care conectează, o Europă care protejează și o Europă influentă la nivel global.

Printre provocările cu care se confruntă președinția croată se numără Brexitul și bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Croația a aderat la UE în 2013 și deține președinția Consiliului UE pentru prima dată. Țara a preluat această obligație din Finlanda la 1 ianuarie și o va preda Germaniei la 1 iulie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene un venit minim garantat pentru lucrătorii sezonieri și condiții decente de cazare și muncă

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a solicitat Comisiei Europene un venit minim garantat pentru lucrătorii sezonieri și condiții decente de cazare și muncă, informează acesta, într-o postare pe Facebook.

„Munca lucrătorilor sezonieri trebuie să fie respectată, indiferent de locul unde se desfășoară, iar abuzurile, ferm sancționate”, scrie Dan Motreanu. 

Astfel, în contextul recentelor evenimente de la fermele din Germania și a informațiilor potrivit cărora munca lucrătorilor sezonieri, în special a celor români, nu ar fi respectată nici în alte state din UE, eurodeputatul PPE a adresat Comisiei Europene o serie de întrebări și propuneri, la care a solicitat un răspuns urgent.

Propunerile eurodeputatului român către Comisia Europeană:

  • O evaluare a legislației la nivel european și a aplicării acesteia în statele membre, necesitatea unor îmbunătățiri fiind evidentă, astfel încât lucrătorii sezonieri să fie mai bine protejați;
  • Reguli uniforme pentru toate statele. Sunt necesare standarde minime de muncă și de locuit pentru asigurarea protecției sociale, de securitate în muncă, dar și o remunerare minimă, care să țină seama de specificul muncii și de condițiile desfășurării acesteia;
  • Orientări clare, de urgență, către toate statele membre pentru a garanta drepturile lucrătorilor sezonieri;
  • Asigurarea unei trasabilități a locurilor de muncă, necesară pentru a permite o îmbunătățire a situației acestei categorii de lucrători.

„Lucrătorii sezonieri nu trebuie umiliți, ci protejați și susținuți. De munca celor mai mulți dintre ei depinde hrana noastră zilnică și securitatea alimentară a Uniunii”, mai spune Dan Motreanu, adăugând că, în calitate de membru al Parlamentului European, va continua să susțină drepturile tuturor lucrătorilor, români sau străini, indiferent de țara unde își desfășoară activitatea.

Continue Reading

U.E.

Banca Europeană de Investiții a aprobat finanțări de până la 200 de miliarde de euro pentru companii ca răspuns economic la criza COVID-19

Published

on

© European Parliament

Banca Europeană de Investiții a aprobat marți Fondul paneuropean de garantare de 25 de miliarde de euro ca răspuns economic la criza provocată de COVID-19, care este așteptat să genereze investiții de 200 de miliarde de euro, acesta reprezentând cea de-a treia plasă de siguranță din pachetul financiar agreat de miniștrii de finanțe din zona euro în luna aprilie și aprobat de Consiliul European la 23 aprilie.

Consiliul de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI) a căzut de acord marți asupra structurii și abordării noului Fond paneuropean de garantare pentru a aborda consecințele economice ale pandemiei Covid-19, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta va permite grupului BEI să-și extindă sprijinul pentru companiile europene, în mare parte mici și mijlocii, oferind finanțări suplimentare de până la 200 de miliarde de euro.

Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns la 9 aprilie la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus.

Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi.

Liniile de creditare de 240 de miliarde de euro prin intermediul MES au fost aprobate la 8 mai de miniștrii de finanțe europeni și vor deveni operaționale la data de 1 iunie.

Săptămâna trecută, miniștrii europeni au ajuns și la un acord politic cu privire la SURE, un instrument temporar care poate oferi statelor membre împrumuturi în valoare totală de maximum 100 de miliarde de euro în condiții favorabile.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

MAE: România sprijină deplin obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE

Published

on

© Luminița Odobescu/ Facebook

Secretarul de stat pentru afaceri europene Iulia Matei a participat marți la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată prin sistem videoconferință, în cadrul căreia a afirmat sprijinul deplin al României pentru obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivelul Uniunii Europene și a pledat pentru menținerea unui rol central pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a avut drept principal subiect pe agendă discutarea măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre în gestionarea pandemiei Covid-19, precum și coordonarea măsurilor de relaxare a restricțiilor. De asemenea, reuniunea a oferit prilejul unui schimb de opinii cu privire la procesul de relansare economică, în perspectiva publicării de către Comisia Europeană a propunerilor relevante în acest sens. Au fost abordate, în context, și aspecte de interes vizând perspectivele Conferinței privind viitorul Uniunii. Totodată, Comisia Europeană a informat cu privire la stadiul pregătirii raportului anual privind statul de drept în UE.

În cadrul intervenției sale, secretarul de stat Iulia Matei a subliniat că “lecțiile învățate“ dobândite în gestionarea crizei COVID-19 ar trebui valorificate, inclusiv în discuțiile privind viitorul Uniunii, cu scopul identificării celor mai eficiente instrumente și mecanisme de întărire a cooperării la nivel UE și între statele membre.

In raport cu propunerile pe care Comisia Europeană urmează să le publice la 27 mai a.c. în contextul eforturilor de redresare a economiilor europene, oficialul român a accentuat necesitatea unei abordări axate pe unitate, solidaritate și evitarea creării de diviziuni între statele membre în conturarea viitoarelor instrumente și mecanisme. Secretarul de stat Iulia Matei a arătat că, din viziunea României, este importantă, în primul rând, revitalizarea Pieței Unice, inclusiv în perspectiva continuării investițiilor în infrastructură, creșterea rezilienței în domeniul sănătății, precum și finanţarea cercetării și inovării în noul context.

Secretarul de stat a făcut, totodată, referire la importanța pe care noul buget european o deține în susținerea obiectivelor din viitoarea Strategie de relansare. În context, a reafirmat susținerea României pentru un buget european consistent, dar în același timp flexibil, care să permită atât implementarea principalelor obiective asumate la nivelul UE, cât și o recuperare economică și socială durabilă. Totodată, demnitarul român a pledat pentru  menținerea, în continuare, în viitorul buget a unui rol central pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, aceste politici dovedindu-și eficiența în gestionarea crizei. În contextul discuțiilor, secretarul de stat Iulia Matei a evidențiat importanța unui acord rapid și de calitate cu privire la viitorul buget european care să permită continuarea implementării programelor de finanțare la nivel UE.

Cu referire la cel de-al doilea subiect aflat pe agenda reuniunii, secretarul de stat a exprimat sprijinul deplin al României pentru exercițiul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE, ca instrument general aplicabil tuturor statelor membre, bazat pe criterii și proceduri obiective de evaluare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending