Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Croației, propus la șefia Comisiei Europene, în timp ce summitul european reîncepe cu o nouă amânare. Donald Tusk continuă consultările bilaterale cu liderii europeni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Compromisul pe care liderii europeni sunt așteptați să îl atingă la summitul reluat marți la Bruxelles ar putea să-l scoată din cărți pe Frans Timmermans, candidatul social-democrat asupra căruia șefii de stat sau de guvern au negociat duminică noaptea și luni dimineață, cu susținere din partea Angelei Merkel, lui Emmanuel Macron, liberalilor și social-democraților, dar și cu poziții împotrivă din partea celorlalți lideri PPE și a țărilor grupului de la Vișegrad.

Între timp, summitul va începe cu o nouă amânare, un anunț în acest sens fiind făcut de purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European.

Sosind la summit, prim-ministrul Letoniei Krišjānis Kariņš, unul dintre liderii PPE care au respins ”pachetul de la Osaka”, a dat impresia că procesul ”Spitzenkandidat”, care îl favoriza pe Timmermans în contextul în care Manfred Weber nu este dorit, va fi eliminat din discuții.

”Abordarea de până acum nu ne-a adus rezultat. Cred că ceea ce trebuie să facem este să găsim o soluție. Avem nevoie de echilibru politic, geografic și de gen. Dacă vom îndeplini asta, cred că vom avea o decizie”, spus Kariņš.

În completare, potrivit Politico Europe, prim-ministrul bulgar Boiko Borisov a spus că l-a propus pentru șefia Comisiei Europene pe Andrej Plenkovic, prim-ministrul Croației și colegul său din PPE.

Pentru Borisov, această propunere are și o logică politică națională în contextul în care a afirmat că șefa Băncii Mondiale, compatrioata sa Kristalina Georgieva, nu are șanse să devină președinte al Consiliului European, iar premierul bulgar dorește să o propună pe Mariya Gabriel, înlocuitoarea lui Georgieva în Comisia Europeană, pentru un nou mandat în executivul european.

Premierul Letoniei, care alături de omologii din Croația și din Irlanda și de președintele României, a mai spus că o soluție ar fi să ”gândim diferit”.

”Candidații propuși până acum nu au un efect unificator, deci trebuie să lărgim aria și să merge dincolo de ea”, a mai detaliat Kariņš.

Puteți citi pe larg despre negocierile pentru funcțiile de top din UE aici.

Consiliul European extraordinar dedicat exclusiv repartizării funcțiilor de top în conducerea instituțiilor Uniunii Europene își merită pe deplin titulatura. Început duminică la ora 18:00 cu consultări bilaterale și multilaterale între liderii europeni și suspendat luni la prânz, summitul șefilor de stat sau de guvern a fost reconvocat de Donald Tusk pentru marți. Reuniunea va debuta la ora locală 11:00, urmând a continua și cu un prânz de lucru dacă este necesar, devenind summitul european cu dilema ”cine cedează primii?”.

Suspendarea summitului a apărut într-un moment în care sursele diplomatice indicau faptul că liderii europeni se apropiau de luarea unei decizii, potrivit căreia i-ar fi acordat olandezului social-democrat Frans Timmermans funcția de președinte al Comisiei Europene, completând garnitura viitorilor lideri ai instituțiilor UE cu directorul Băncii Mondiale Kristalina Georgieva în fruntea Consiliului European și cu prim-ministrul Belgiei sau comisarul Margrethe Vestager ca viitor Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

În baza acestor scenarii aferente pachetului de nume dorit de lideri, Manfred Weber ar urma să devină noul președinte al Parlamentului European, dând finalitate unor negocieri demarate la Osaka de marii lideri europeni și care au prevăzut o susținere pentru Frans Timmermans și o consolare politică în fruntea Parlamentului European pentru candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, pe care mulți lideri europeni l-au respins și i-au criticat lipsa de experiență necesară pentru a conduce executivul european.

Mai mult, din discuțiile liderilor ar fi reieșit inclusiv faptul că Manfred Weber (PPE) și Guy Verhofstadt (ALDE/ Renew Europe) își vor împărți funcția de președinte al Parlamentului European, fiecare cu câte un mandat de 2 ani și jumătate.

Pe de altă parte, posibilitatea salvării summitului din noaptea de 30 iunie spre 1 iulie de un eșec, prin reluarea negocierilor pe 2 iulie, apare în contextul în care noul Parlament European se întrunește, la Strasbourg, în sesiunea de constituire din 2-4 iulie, acolo unde își va alege noua conducere, independent de ceea ce va decide sau nu Consiliul European.

Presiunea este cu atât mai mare, cel puțin pentru Manfred Weber, în condițiile în care cei care vor să candideze la șefia Parlamentului European trebuie să își anunțe candidatura până în această seară, la ora 22:00.

Reuniunea de la Consiliul European va debuta la ora locală 11:00, urmând a continua și cu un prânz de lucru dacă este necesar, devenind summitul european cu dilema ”cine cedează primii?”. O posibilă ocolire a unui răspuns la această întrebare ar fi sacrificarea, în cele din urmă, a procedurii Spitzenkandidat și un larg compromis în privința altui candidat

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Semnal important de la Bruxelles: Noul președinte al Consiliului European vine săptămâna viitoare la București pentru a se întâlni cu Klaus Iohannis

Published

on

Președintele ales al Consiliului European, Charles Michel, va efectua săptămâna viitoare o vizită la București, unde se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis, informează Consiliul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Vizita lui Michel, fost prim-ministru al Belgiei, va surveni la o zi distanță după ce va efectua o deplasarea la Varșovia pentru discuții cu prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, dar înainte de a prelua oficial mandatul de președinte al Consiliului European.

Potrivit sursei citate, Charles Michel va fi primit miercuri, 27 noiembrie, la ora 12:00, de președintele Klaus Iohannis.

Vineri, 29 noiembrie, Charles Michel va prelua de la Donald Tusk mandatul de președinte al Consiliului European, iar primul sa sarcină va fi pregătirea Consiliului European de iarnă din 12-13 decembrie.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk: Când aud cuvintele lui Emmanuel Macron că trebuie să ne reconsiderăm poziția față de Rusia, sper doar să nu o facem cu prețul suveranității Europei

Published

on

© Council of the European Union

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, a făcut miercuri seară un apel către președintele francez Emmanuel Macron, pe care îl descrie drept ”un lider necontestat al Uniunii Europene și o speranță pentru viitor”, ca dezideratul unei suveranități a Europei să nu plătească regândirii relației strategice cu Rusia.

Într-unul dintre ultimele sale discursuri în calitate de șef al Consiliului European înainte de a candida săptămâna viitoare pentru șefia Partidului Popular European, Donald Tusk a vorbit la deschiderea anului universitar al Colegiului Europei din Bruges despre cei cinci ani în fruntea Consiliului European și cum au fost influențate summit-urile europene de evenimentele ultimilor ani.

”În ultimii cinci ani a fost necesar să întrerupem așa numitele idei și inițiative creative precum un club mai mic sau nucleul Europei. Ele au izvorât din frustrările federaliștilor și din nemulțumiri adesea justificate la adresa anumitor state care blochează integrarea pe mai departe. Parisul a fost foarte activ în această privință, în mod paradoxal în special după alegerea președintelui Macron, un european sincer și energic”, a spus Donald Tusk.

După ce s-a referit la Brexit și a glumit pe seama procedurii de destituire a lui Donald Trump, fostul prim-ministru polonez a revenit la afirmațiile referitoare la președintele francez, îndeosebi în contextul recentului său interviu pentru publicația The Economist în care Emmanuel Macron a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, și s-a declarat îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, despre care a spus “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

Revenind la președintele francez, unul dintre liderii incontestabili ai Uniunii Europene, speranța noastră pentru viitor și prietenul meu drag. Vreau să îi spun că împărtășesc visul său al unei Europe cu adevărat suverane. Și sunt convins că sunt capabili de acest lucru, cu condiția să acționăm ca o Europă suverană”, a spus Donald Tusk, criticând din nou, indirect, blocajul făcut de Franța în privința începerii negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Tusk a avertizat că nu poate exista o Europă suverană fără integrarea și stabilitatea Balcanilor de Vest și a criticat, în premieră, poziția președintelui francez cu privire la Rusia.

”De asemenea, nu poate exista o Europă suverană fără o Ucraină independentă. Poziția noastră dură și consecventă față de Rusia a fost prima expresie, atât de clară și fără ambiguitate, a suveranității noastre. Trebuie să perseverăm în acest sens”, a spus Donald Tusk, înainte de a-l critica explicit pe Emmanuel Macron.

”De aceea, când aud cuvintele lui Macron, că trebuie să reconsiderăm poziția noastră față de Rusia, să regândim relația strategică, pot doar să-mi exprim speranța că acest lucru nu se va întâmpla cu prețul viselor noastre comune despre suveranitatea Europei. În același interviu pentru The Economist, președintele Macron spune că împărtăsește aceleași persective privind acest subiect ca Viktor Orban și că speră că domnul Orban îl va ajuta să îi convingă pe polonezi să își schimbe poziția privind Rusia. Poate, dar nu pe mine, Emmanuel”, a spus Tusk, având în vedere că președintele Franței nu se află la primele afirmații de acest tip.

De pildă, în luna august, cu puțin timp înainte de a găzdui summitul G7, președintele francez l-a primit pe omologul său rus la reședința sa de vară, evocând o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”, unde Rusia are un loc complet în familia europeană.

În ce-l privește pe Donald Tusk, acesta și-a încheiat discursul cu un recurs la valori.

”Ce rost au unitatea, suveranitatea și solidaritatea dacă nu suntem capabili să apărăm Europa, ca teritoriu al libertății, culturii și legii (…) Europa nu este un continent în sens geografic, ci în sens axiologic. Și va rămâne așa dacă avem suficientă forță să protejăm esența Europei”, a conchis Donald Tusk, în aplauzele sălii.


Discursul integral al lui Donald Tusk este disponibil aici.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk continuă tradiția mesajelor în limba română: Îl felicit pe Ludovic Orban. Contez pe rolul pozitiv al guvernului său în sprijinul interesului şi unităţii europene

Published

on

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, păstrează tradiția mesajelor sale în limba română pentru oficialii români și l-a felicitat pe noul prim-ministru al României, Ludovic Orban, în limba maternă a șefului executivului de la București.

Îl felicit pe Ludovic Orban pentru numirea sa ca Prim Ministru al Romȃniei. Contez pe rolul pozitiv al guvernului său în sprijinul interesului şi unităţii europene. Mult succes”, a scris Donald Tusk, pe Twitter, într-un mesaj însoțit de scrisoarea tradițională de felicitare a liderilor europeni.

Tusk, care va părăsi funcția de președinte al Consiliului European la 30 noiembrie și care a fost prim-ministru al Poloniei în perioada 2007-2014, urmează să candideze în perioada 20-21 noiembrie, la Congresul PPE de la Zagreb, la funcția de președinte al Partidului Popular European, familie politică europeană din care face parte și PNL.

Victoria în Parlamentul de la București a Guvernului Orban a fost salutată de președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, de secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz White, de președintele grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, și de președintele grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor, Michael Schneidercare au punctat că liberalii români ”sunt politicieni responsabili față de cetățenii României” și că Ludovic Orban, împreună cu președintele Iohannis, vor întreprinde demersurile urgente și necesare pentru ca statul de drept să prevaleze, sistemul de justiție să funcționeze și România să devină un partener de încredere în regiune și în Europa.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending