Connect with us

INTERNAȚIONAL

Premierul Dmitri Medvedev vede ”o șansă de amelionare a cooperării” între Moscova și Kiev după alegerea lui Zelenski drept președinte al Ucrainei

Published

on

© Dmitri Medvedev/ Facebook

Premierul rus Dmitri Medvedev a apreciat luni că Moscova are ”o șansă” de a-și îmbunătăți relațiile cu Ucraina după alegerea noului președinte ucrainean, Volodimir Zelenski, adoptând totuși o poziție rezervată, spunând că nu vrea să-și facă ”iluzii”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Există o şansă de ameliorare a cooperării cu ţara noastră”, a declarat pe pagina sa de Facebook premierul Dmitri Medvedev, primul oficial de rang înalt de la Moscova care a reacţionat după victoria zdrobitoare duminică seara a lui Volodimir Zelenski – un actor de comedie fără experienţă politică – în alegerile prezidenţiale din Ucraina.

Medvedev a adăugat totuşi că ”nu-şi face iluzii” cu privire la Zelenski, afirmând că, ”fără îndoială, noul şef al statului va utiliza aceeaşi retorică faţă de Rusia ca cea din timpul campaniei sale” electorale.

Scrutinul ”a arătat o cerere clară pentru o abordare nouă faţă de rezolvarea problemelor în Ucraina”, consideră prim-ministrul rus.

Actorul de comedie Volodymyr Zelenskyi, nou intrat în politică, a obţinut duminică o victorie zdrobitoare în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Ucraina în faţa preşedintelui în exerciţiu Petro Poroshenko.

De altfel, rezultatele obținute de Zelenski reprezintă din punct de vedere tehnic cea mai clară victorie câștigată vreodată de un candidat la alegerile prezidențiale.

Exit-pollul preluat de agenţia Reuters arată că 72.7% dintre voturi au mers către actorul convertit la politică, în timp ce actualul preşedinte, Petro Poroshenko, n-a primit decât 27.3%.

Victoria lui Zelenski se prefigura încă din primul tur al alegerilor, desfășurate acum trei săptămâni, când Volodimir Zelenski a obținut 30% din totalul voturilor exprimate atunci, adică 5.7 milioane de voturi, la mare distanță urmat de Poroșenko, cu aproape 16%, cu circa 3 milioane de voturi.

Rezultatele de duminică, 21 aprilie, reprezintă un vot de blam împotriva principalului contracandidat al lui Zelenski, actualul președinte Petro Poroșenko, rămas insensibil la de standardele înalte pe care opinia publică și le-a fixat în materie de luptă împotriva corupției.

La ce ne putem aștepta de la viitorul președinte al Ucrainei?

Fără experiență politică și fără competențe în vreun domeniu din zona politică, putem contura un tablou general al mandatului viitorului președinte ucrainean aplecându-ne atenția asupraechipei de consilieri pe care Zelenski a avut-o în timpul campaniei electorale care l-a dus spre victorie: aproximativ 50 de oameni, mare parte din ei necunoscuți publicului larg, unii absolvenți ai unor prestigioase universități americane, alții fiind apropiați de Rusia.

Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Razumkov, este un promotor al comunicării în limba rusă, deranjat de ruperea relațiilor diplomatice cu Moscova după începutul războiului din Donbas, în urma căruia au murit peste 13.000 de persoane, anunță ABC News.

Razumkov și-a arătat, de asemenea, opoziția față de legea ucraineană privind reintegrarea Donbasului, care autorizează folosirea forţei militare pentru descurajarea agresiunii Rusiei, intrată în vigoare la 24 februarie 2018, după ce aceasta a fost votată de Parlamentului de la Kiev la 18 februarie.

Documentul, care a fost promulgat la 20 februarie 2018 de preşedintele Petro Poroşenko, prevede reintegrarea teritoriilor separatiste din regiunile Doneţk şi Luhansk, permiţând armatei ucrainene să folosească forţa pentru a descuraja agresiunea Federaţiei Ruse, ale cărei acțiuni sunt calificate în legea amintită mai sus drept unele ilegale, care contravind dreptului umanitar internațional.

Să nu uităm de legăturile pe care Volodimir Zelenski le are cu oligarhul ucrainean controversat, Igor Kolomoiski, care i-a finanțat campania electorală.

Mulți dintre cei care au votat cu contracadidatul lui Poroșenko și-au aratat reținerea față de relația lui Zelenski cu cel care deține postul ucrainean de televizune 1+1, care difuzează serialul ”Slujitorul Poporului”, în care juca viitorul ocupant al fotoliului de la Kiev.

Kolomoiski se află în exil în Israel, după ce autoritățile din Ucraina au naționalizat anul trecut banca pe care acesta o deține, Privat Bank, acuzându-l că el și asociații săi furau miliarde de dolari de la cetățenii care aveau conturi deschise la acea unitate bancară.

Săptămâna trecută, o instanță de judecată de la Kiev a dat o sentință favorabilă lui Kolomoiski, declarând ilegală naționalizarea.

Să nu uităm că cetățenii ucraineni sunt așteptați din nou la urne, în luna octombrie, pentru a alege membrii Radei Supreme de la Kiev, instituție unde Blocul Poroșenko – partidul politic al lui Petro Poroșenko, care a promis după înfrângerea înregistrată duminică, că rămâne în politică –deține majoritatea.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Twitter a ascuns o postare a președintelui american Donald Trump: ”Glorifică violența”

Published

on

O postare a președintelui american Donald Trump pe rețeaua de socializare Twitter a fost ascunsă de platforma socială pentru că ”glorifică violența”, anunță BBC, citat de Digi24.

În postarea sa de pe Twitter, Donald Trump i-a numit pe protestatarii din Minneapolis ”huligani” şi i-a ameninţat că va trimite armata să îi împuşte dacă protestele continuă.

”Nu pot să stau şi să privesc cum asta se întâmplă unui mare oraş american. O lipsă total de leadership. Fie primarul radical de stângă Jacob Frey îşi face treaba şi readuce oraşul sub control, fie trimit eu Garda Naţională şi fac treabă. Aceşti huligani dezonorează memoria lui George Floyd, iar eu nu voi permite asta. Tocmai am vorbit cu guvernatorul Tim Walz şi i-am spus că armata este cu el până la capăt. Dacă are probleme, vom prelua noi controlul, iar atunci când vor începe jafurile vom începe şi noi să tragem”, a scris Donald Trump pe Twitter.

În urma acestui mesaj transmis de liderul de la Casa Albă, Twitter a ascuns și a marcat comentariul, care poate fi însă vizualizat după apăsarea unui buton. ”Acest Tweet a încălcat regulile Twitter în ce priveşte glorificarea violenţei. Twitter, a hotărât, însă, că este în interesul publicului ca acest Tweet să rămână accesibil”.

Acesta este al doilea incident dintre președintele Donald Trump și rețeaua socială, folosită intens de liderul american pentru a comunica.

Zilele trecute, platforma Twitter a adăugat marți mențiunea ”verificați faptele” la două mesaje ale președintelui american Donald Trump care susținea că votul prin corespondență este substanțial ”fraudulos”. Represaliile preşedintelui american nu au întârziat să apară.

Joi, preşedintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv ce vizează limitarea protecţiei reţelelor sociale şi limitarea libertăţii de care beneficiază acestea în gestionarea conţinutului publicat.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și Emmanuel Macron, discuție telefonică în cadrul căreia au convenit asupra organizării reuniunii G7 ”în persoană” într-un viitor apropiat

Published

on

Președintele american Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron au convenit joi, în cadrul unui apel telefonic, că reuniunea G7 ar trebui organizată ”în persoană”, într-un viitor apropiat, potrivit informațiilor date publicității de Casa Albă, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Președintele american a anulat în luna martie întâlnirea liderilor G7, care urma să aibă loc la 10 iunie în Statele Unite, în contextul restricțiilor de călătorie impuse ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Săptămâna trecută, preşedintele Trump a spus că încearcă să reia ideea unei reuniuni cu participare ”în persoană” deoarece aceasta ar transmite mesajul că lumea revine la normal. El a propus organizarea conferinţei la reşedinţa prezidenţială de la Camp David din Maryland.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe Robert O’Brien a declarat duminică că, în cazul organizării unei reuniuni G7 cu participare ”în persoană”, aceasta va avea loc la sfârşitul lunii iunie.

Emmanuel Macron, președintele Franței, țară care a deținut în 2019 președinția G7, predând ștafeta Statelor Unite la 1 ianuarie 2020, este deschis ideii de a călători în SUA pentru reuniunea G7 dacă situația epidemiologică o permite, potrivit declarațiilor de săptămâna trecută ale unui oficial al Administrației Prezidențiale de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA Donald Trump a semnat un ordin executiv care limitează protecția rețelelor sociale: Aceste companii au o “putere necontrolată” de a cenzura informațiile

Published

on

© White House/ Flickr

Preşedintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv ce vizează limitarea protecţiei reţelelor sociale şi limitarea libertăţii de care beneficiază acestea în gestionarea conţinutului publicat, informează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Suntem aici pentru a apăra libertatea de exprimare în faţa unuia din cele mai grave pericole care există”, a declarat preşedintele Trump din Biroul Oval al Casei Albe în timp ce semna ordinul care ar urma să fie punctul de plecare al unei lungi bătălii în justiţie.

Liderul de la Casa Albă a acuzat în special Twitter că acţionează părtinitor şi că nu se comportă ca o “platformă neutră”. “Nu putem lăsa să continue acest lucru, este foarte, foarte nedrept”, a subliniat preşedintele american.

Ordinul executiv a venit la o zi după ce Donald Trump a criticat Twitter pentru că rețeaua i-a marcat una dintre postări, legată de alegeri, drept potenţial falsă. Donald Trump s-a ținut de cuvânt și a luat măsurile pe care le anunța împotriva rețelelor sociale.

Practic, prin acest ordin executiv, șeful Casei Albe cere reexaminarea unei legi din anul 1996 prin care companiile online au primit imunitate juridică faţă de eventuale acţiuni judiciare referitoare la conţinutul apărut pe platforme sau pentru eliminarea conţinutului controversat. Este vorba despre Secţiunea 230 a Legii privind decenţa în comunicaţii, supranumită și „26 de cuvinte care au creat Internetul”, relatează și Digi24.

“Fiecare cetățean – liberal, conservator sau cu alte opțiuni – are dreptul să fie auzit și tratat în mod corect în mediul online”, se arată și într-o postare a Casei Albe.

Companiile de social media au, în opinia preşedintelui Trump, o “putere necontrolată” de a cenzura şi a restricţiona informaţiile pe platformele lor şi acţionează ca un “editor cu un punct de vedere”.  

Ordinul executiv urmăreşte să schimbe actuala interpretare a legii, care protejează platformele de socializare, ce nu pot fi făcute răspunzătoare pentru conţinutul publicat pe site-urile lor, a declarat procurorul general Bill Barr.

Companiile de socializare au “devenit editori şi nu ar trebui să aibă dreptul la acelaşi tip de scut” de protejarea a răspunderii, a adăugat Barr. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending