Connect with us

U.E.

Premierul Finlandei, Antti Rinne: Finlanda își va asuma un rol de conducere în timpul mandatului său la Președinția Consiliului UE

Published

on

© SDP Finland

Premierul finlandez Antti Rinne s-a aflat astăzi la Strasbourg pentru a prezenta programul Președinției Finlandei la Consiliul UE în plenul reunit al Parlamentului European. Șeful Guvernului de la Helsinki a punctat faptul că Președinția finlandeză se va desfășura sub sloganul ,,O Europă durabilă, un viitor durabil” deoarece, în viziunea țării sale, ,,UE trebuie să fie sustenabilă din punct de vedere economic și nu numai”. Conform programului Președinției Finlandeze, numitorul comun pentru toate acțiunile UE, fie că este vorba despre economie, pilonul social sau mediu, ar trebui să fie sustenabilitatea.

Programul președinției Finlandei la Consiliul UE este construit pe următoarele priorități: consolidarea valorilor comune și a statului de dreptcreșterea competitivității și incluziunii sociale a UEconsolidarea poziției UE în calitate de lider mondial în acțiunile în domeniul climei și protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător.

Citiți și Președinția Finlandei la Consiliul UE face tranziția de la coeziune la sustenabilitate printr-un program care asigură continuitatea obiectivelor stabilite de România

Premierul Rinne a dorit să precizeze faptul că, cel puțin din punct de vedere al distribuției competențelor instituționale în procesul decizional de la nivelul UE, ,,multe lucruri s-au schimbat de la președințiile finlandeze anterioare, din 1999 și 2006”. Antti Rinne a pus accentul pe cooperarea dintre Consiliul UE și Parlamentul European în calitate de colegislatori:

,,Acum este foarte importantă cooperarea dintre Președinție și Parlamentul European. În Finlanda, Parlamentul nostru are un rol foarte important în procesul decizional european, având dreptul și obligația de a-și exprima opinia în legătură cu chestiunile europene și de a lua o decizie. Astfel, noi am considerat că la nivelul UE putem construi o relație pragmatică între instituțiile europene, o relație care să privească către viitor”. 

De asemenea, el a mai spus că Finlanda își va asuma un rol de conducere în timpul mandatului său la cârma Consiliului UE:

,,Noi dorim să fim la înălțimea așteptărilor cetățenilor noștri, asumându-ne rolul de conducere și făcând față provocărilor care ne așteaptă”. 

Finlanda va deține președinția Consiliului Uniunii Europene între 1 iulie și 31 decembrie 2019. În această calitate, Finlanda va prezida, într-un al treilea mandat de la aderarea la UE în 1995, ședințele formale ale Consiliului, de la Bruxelles și Luxemburg, și reuniunile informale ale miniștrilor, din Finlanda. Cele șase reuniuni informale ale miniștrilor vor avea loc la Sala Finlandia din Helsinki, care va fi, de asemenea, locul de desfășurare a unui număr mare de întâlniri ale grupurilor de lucru și experți.

Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, prima reacție după eșecul negocierilor pentru bugetul UE: România trebuie să beneficieze de fonduri substanțiale pentru coeziune și agricultură

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Volumul total al bugetului pe termen lung al Uniunii Europene trebuie stabilit la un nivel suficient pentru a permite implementarea obiectivelor politice agreate la Summitul de la Sibiu și asumate de către toate statele membre prin Agenda Strategică, a transmis președintele Klaus Iohannis, vineri seară, în urma eșecului negocierilor din Consiliul European cu privire la viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. În prima sa reacție după ce șefii de stat sau de guvern nu au ajuns la un acord privind viitorul buget multianual, președintele a precizat că discuțiile vor fi reluate, la o dată ulterioară, în perspectiva atingerii, cât mai curând posibil, a unui acord politic și a argumentat că România noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro se precizează că în ciuda eforturilor susținute pentru avansarea către un acord final asupra viitorului buget, nu s-a putut ajunge la niciun rezultat in acest moment, pe fondul menținerii diferențelor de abordare dintre statele membre care solicită un volum total al bugetului de 1,00% din Venitul Național Brut (VNB) al UE27 și statele membre care pledează pentru un buget mai ambițios.

”Discuțiile vor fi reluate, la o dată ulterioară, în perspectiva atingerii, cât mai curând posibil, a unui acord politic”, arată sursa citată.

Discuțiile au avut ca bază propunerea revizuită de document de negociere (Negotiating-box), prezentată, în pregătirea reuniunii, de către Președintele Consiliului European, Charles Michel. Negocierile au fost intense, derulându-se, în runde succesive, atât în format plenar, cât și bilateral.

Ce a susținut președintele Klaus Iohannis

În cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile președintelui Consiliului European de a lua în considerare așteptările și sensibilitățile statelor membre în raport cu elementele noului buget și a reiterat aspectele de interes prioritar pentru România. În egală măsură, a transmis disponibilitatea României de a contribui, de o manieră constructivă, la efortul comun de avansare în direcția unui acord.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că volumul total al bugetului trebuie stabilit la un nivel suficient pentru a permite implementarea obiectivelor politice agreate la Summitul de la Sibiu și asumate de către toate statele membre prin Agenda Strategică. În acest context, șeful statului a pledat pentru o abordare echilibrată care să acomodeze, deopotrivă interesele specifice ale statelor membre, precum şi ale Uniunii în ansamblul său și care să permită demararea la timp a procesului de implementare.

Klaus Iohannis: România trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună

Din perspectiva României, Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța politicilor de coeziune și agricolă comună, argumentând rolul esențial al acestora pentru dezvoltarea și modernizarea întregii Uniuni. Președintele României a susținut că aceste două politici au o contribuție importantă la îndeplinirea noilor obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital și al schimbărilor climatice.

Președintele Klaus Iohannis a insistat pe necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a celor două politici în noul buget european, în sprijinul eforturilor de recuperare a decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene. Pornind de la acest obiectiv, Președintele României a argumentat că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru aceste două politici.

Ce a discutat Klaus Iohannis la reuniunile bilaterale și multilaterale cu președintele Consiliului European și cu liderii statelor membre

În discuția bilaterală cu președintele Consiliului European, Președintele Klaus Iohannis a reluat solicitările și argumentația aferentă pentru aspectele de interes pentru România, atât în termeni de alocări, cât și de condiții de implementare. În context, Președintele României a solicitat asigurarea unor condiții mai flexibile de implementare, care să faciliteze accesul la fondurile europene și, în același timp, să permită adaptarea finanțării la nevoile specifice de dezvoltare ale României.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, menținerea regulii de dezangajare actuale, precum și menținerea nivelului de cofinanțare din actuala perioadă de programare. Totodată, referitor la Politica Agricolă Comună, Președintele României a susținut continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, precum și creșterea nivelului alocărilor pentru dezvoltare rurală.

Pe parcursul derulării reuniunii extraordinare a Consiliului European, Președintele Klaus Iohannis a participat la o serie de reuniuni de coordonare, în diferite formate, respectiv cel al statelor membre susținătoare ale unei Europe ambițioase (statele prietene ale coeziunii), precum și la o reuniune cu grupul statelor membre net-contributoare la bugetul european.


Citiți și

Reuniune importantă la Bruxelles: Klaus Iohannis și alți 16 lideri europeni fac front comun pentru a obține un buget în interesul Europei și cetățenilor

Consiliul European: Klaus Iohannis s-a întâlnit cu liderii celor patru țări care se opun creșterii bugetului UE, la solicitarea acestora

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Angela Merkel și cu liderii statelor ”Prietenii Coeziunii”. Liderii europeni au intrat la summit cu o nouă propunere de buget UE

Klaus Iohannis, după prima zi a negocierilor de la Bruxelles: Președinții Consiliului European și Comisiei Europene sunt dechiși propunerilor României privind bugetul UE

Klaus Iohannis anunță un ”nou summit” privind bugetul UE: ”Rezultatul este dezamăgitor. Șansele nu sunt mai bune astăzi decât au fost ieri”


Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen.

”Din păcate, astăzi am observat că nu a fost posibil să ajungem la un acord. Am observat că avem nevoie de mai mult timp. Știm că acest buget european este un subiect foarte dificil, este o negociere foarte dificilă, mai ales după Brexit și diferența dintre 60 și 75 de miliarde de euro. Am muncit foarte mult pentru a încerca să conciliem diferitele preocupări, interesele diferite, opiniile diferite de pe agendă. Dar avem nevoie de mai mult timp. Înseamnă că vom vedea în viitor cum este posibil să lucrăm pe acest subiect pentru a reuși, pentru a obține un acord în Consiliu, să avem unanimitate în Consiliu”, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, la finalul summitului.

Continue Reading

Clotilde Armand

Eurodeputatul Clotilde Armand organizează dezbaterea ”Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere” (LIVE, 24 februarie, ora 10:00)

Published

on

© Clotilde Armand/ Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, membră a Grupului Renew Europe, organizează luni, 24 februarie a.c., dezbaterea cu tema „Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere”. Evenimentul are loc în București, la Hotel Casa Capșa, Calea Victoriei nr. 36, Salonul Albastru, etaj 1, începând cu orele 10:00.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

Bugetul pentru următorul exercițiu financiar are trei vectori importanți de negociere și de dezbatere:

– finanțarea politicii de mediu propusă de Comisia Europeană, prin noul Green Deal, pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050 și obiectivul intermediar de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030;

– menținerea, cel puțin, la același nivel al finanțării politicilor tradiționale, agricolă și de coeziune;

– ajungerea la un acord comun pe tema contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. România și-a definit obiectivele de negociere privind bugetul pentru următorii șapte ani. Prioritatea este obținerea unei finanțări consistente pe politica de coeziune și politica agricolă.

Recent, europarlamentarul Clotilde Armand a publicat un articol în cotidianul Financial Times, având ca temă raportul economic între Europa de Vest și cea de Est. Articolul a stârnit comentarii și interes atât în țară, cât și în Europa.

Citiți și Eurodeputatul Clotilde Armand, editorial în Financial Times: Europa de Est dă Europei de Vest mai mult decât primește înapoi

Contextul în care a apărut materialul este cel al negocierii bugetului european pentru anii 2021-2027 și pune în dezbatere felul în care se alimentează bugetul și se împart fondurile.

Evenimentul organizat sub patronajul Renew Europe, al treilea grup politic din Parlamentul European, se înscrie într-un program european care are ca obiective să arate avantajele economice ale integrării europene, să exploreze strategiile de dezvoltare economică în ansamblul Uniunii Europene și să inventarieze mecanismele publice și private capabile să încurajeze convergența economică între statele din Europa de Est și cea de Vest.

Participarea la eveniment este cu titlu gratuit și se face prin înregistrarea la adresa de e-mail crudnitchi@gmail.com. Informații suplimentare sunt disponibile la numărul de telefon 0744.365.501.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Eșec în Consiliul European: Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE nu s-au pus de acord privind bugetul european 2021-2027. Un nou summit este așteptat în luna martie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Bruxelles

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen.

”Din păcate, astăzi am observat că nu a fost posibil să ajungem la un acord. Am observat că avem nevoie de mai mult timp. Știm că acest buget european este un subiect foarte dificil, este o negociere foarte dificilă, mai ales după Brexit și diferența dintre 60 și 75 de miliarde de euro. Am muncit foarte mult pentru a încerca să conciliem diferitele preocupări, interesele diferite, opiniile diferite de pe agendă. Dar avem nevoie de mai mult timp. Înseamnă că vom vedea în viitor cum este posibil să lucrăm pe acest subiect pentru a reuși, pentru a obține un acord în Consiliu, să avem unanimitate în Consiliu”, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, la finalul summitului.

Am anulat negocierile. Diferențele au fost pur și simplu prea mari”, a confirmat și cancelarul german, Angela Merkel, ea adăugând că nu este clar când va fi convocat următorul summit privind bugetul UE. 

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că faptul că liderii europeni au încercat, timp de două zile, să ajungă la un acord, arată „dedicarea” lor de a ajunge la un compromis. 

Suntem pe un drum bun“, a completat ea.

Citiți și Klaus Iohannis, prima reacție după eșecul negocierilor pentru bugetul UE: România trebuie să beneficieze de fonduri substanțiale pentru coeziune și agricultură

Summitul extraordinar al Consiliului European a început joi după-amiază și a fost întrerupt după patru ore de discuții, incluzând aici și un schimb de opinii cu președintele Parlamentului European, care i-a avertizat pe liderii europeni că actuala propunere de buget este inacceptabilă. Lucrările Consiliului European au fost întrerupte pentru a organiza reuniuni bilaterale, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu toți șefii de state sau de guverne prezenți, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis.

Întrevederile bilaterale s-au încheiat vineri dimineață, la ora 06:00, iar lucrările summitului ar fi trebuit reluate la ora 11:00.

Au urmat peste opt ore de negocieri în format bilateral și multilateral, iar după aproximativ 30 de ani de la începutul summitului în format 27, liderii europeni au decis că nu pot ajunge la un acord.


Citiți și

Reuniune importantă la Bruxelles: Klaus Iohannis și alți 16 lideri europeni fac front comun pentru a obține un buget în interesul Europei și cetățenilor

Consiliul European: Klaus Iohannis s-a întâlnit cu liderii celor patru țări care se opun creșterii bugetului UE, la solicitarea acestora

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Angela Merkel și cu liderii statelor ”Prietenii Coeziunii”. Liderii europeni au intrat la summit cu o nouă propunere de buget UE


Liderii s-au reunit în plen cu o propunere avansată liderilor Uniunii Europene de către președintele Consiliului European Charles Michel și de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Propunerea preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, a fost un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE. Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură, însă și politica agricolă comună a suferit tăieri în această propunere.

Ce document tehnic a adus Comisia Europeană la masa negocierilor: concesii pentru țările frugale, stimulente pentru coeziune și agricultură, 30% din buget pentru mediu, taxa pe plastic și un buget, per total, mai mic

Noul document de negociere apărut vineri seară a fost o propunere tehnică din partea Comisiei Europene care aduce anumite modificări propunerii formulate de președintele Consiliului European, Charles Michel, la 14 februarie și înaintat liderilor europeni pentru negocieri.

Potrivit documentului tehnic al Comisiei Europene, noua propunere de buget prevede o alocare național de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), însă conține concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania.

De asemenea, este revizuită și o creștere a alocărilor pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, considerate esențiale de cele 17 țări ce fac parte din grupul ”Prietenii unei Europe ambițioase”. În ce privește politica agricolă comună, și Franța are un interes major pentru suplimentarea propunerii bugetare.

Astfel, documentul propune o creștere cu 4,8 miliarde de euro pentru coeziune, însă este vorba despre bani noi și care sunt nealocați. Totodată, este prevăzută posibilitatea de transfer de fonduri între politica de coeziune și instrumentele bugetare pentru convergență și competitivitate. Mai mult, sunt cuprinse și flexibilități privind implementarea politicii de coeziune, incluzând aici posibilități de transfer de până la 15% între fonduri, regula de N+2 ani pentru absorbția fondurilor și creșterea cu 5% a ratei de co-finanțare din partea UE pentru regiunile ultra-periferice.

În ce privește politica agricolă comună, sunt prevăzute creșteri cu 2 miliarde de euro pentru plățile directe către fermieri și cu 2,4 miliarde pentru dezvoltare rurală, în ambele cazuri fiind vorba de bani noi și nealocați.

De asemenea, pentru a obține sprijinul Parlamentului European, care a criticat propunerea aflată în negociere la nivelul statelor membre, Consiliul European și Comisia Europeană propun creșterea finanțării pentru ambițiile privind neutralitatea climatică de la 25% la 30%.

Principalele domenii care înregistrează tăieri sunt programul de cercetare Horizon (900 de milioane de euro), programul pentru spațiu (9oo de milioane), instrumentele pentru vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (500 de milioane). Cele mai mari tăieri par a se regăsi în privința mobilității militare (1,5 miliarde de euro).

În ce privește resursele proprii ale Uniunii, documentul listează taxa propusă pentru plastic. Impozitul pe plastic ar presupune aplicarea unei taxe de 80 de cenți pentru fiecare kilogram de ambalaj din plastic nereciclat, Comisia Europeană estimând că această taxă ar genera 6,6 miliarde de euro pe an.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending