Corespondență din Bulboaca

Președintele Klaus Iohannis și președinta Parlamentului European au călătorit joi împreună spre summitul Comunității Politice Europene care se desfășoară la Castelul Mimi din Bulboaca, la 35 de kilometri de capitala Republicii Moldova.

“De la București în Republica Moldova, alături de președintele PE, Roberta Metsola, pentru o întâlnire importantă a familiei europene, unită în jurul valorilor sale. Este un moment oportun pentru a arăta că Republica Moldova nu este singură, iar UE este alături de cetățenii Republicii Moldova în realizarea aspirațiilor lor europene legitime“, a scris Iohannis, pe Twitter.

From Bucharest to the Republic of Moldova with @EP_President Roberta Metsola for an important meeting of the European family, united around its values. It is a timely moment to show that 🇲🇩 is not alone & 🇪🇺 stands by 🇲🇩 citizens in fulfilling their rightful European aspirations. pic.twitter.com/9n8rVPYUQB

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) June 1, 2023

Președintele Klaus Iohannis participă joi, în cadrul lucrărilor summitului Comunității Politice Europene din Republica Moldova, la sesiunea de lucru privind securitatea, co-prezidată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele Consiliului European Charles Michel.

Șeful statului reprezintă România la al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, care are loc la Castelul Mimi din Bulboaca, raionul Anenii Noi, și unde şi-au anunţat prezenţa 47 de şefi de stat sau de guvern, preşedintele Consiliului European, preşedintele Comisiei Europene şi preşedintele Parlamentului European.

După ce va susține o alocuțiune în plenul summitului și se va alătura discuțiilor din cadrul sesiunii de lucru privind tema securității, prezidată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de Președintele Consiliului European.

Pe lângă panelul dedicat securității, vor mai exista paneluri pe tema energiei, prezidat de Belgia și Norvegia, și conectivității, prezidat de Spania și Republica Moldova.

Republica Moldova găzduiește joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE).

47 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău, pentru a participa la acest eveniment.

Aceasta reprezintă o creștere față de cei 44 de lideri care au fost invitați la primul summit CPE din octombrie, la Praga. Acestora li se vor alătura șefii instituțiilor UE. Cu aproximativ 50 de lideri prezenți, summitul din această săptămână este una dintre cele mai mari reuniuni ale liderilor mondiali din acest an, după Adunarea Generală a ONU și COP.

Urmăriți și VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Corespondență din Bulboaca

Insistența României de a sancționa, la nivelul UE, persoanele care întreprind acțiuni de destabilizare a situației din R. Moldova a avut rezultatul scontat în circa două luni, fapt apreciat la Chișinău, președinta Maia Sandu arătându-se “uimită” de viteza cu care au fost aplicate sancțiunile pe numele lui Ilan Șor, Vlad Plahotniuc, Marina Tauber Gheorghe Cvacaliuc și alții, și a apreciat aportul României în acest proces.

“Este un exemplu pe care nu l-am mai văzut în Uniunea Europeană, pentru că atunci când România a venit și a făcut această propunere să se creeze un mecanism de sancționare a celor care destabilizează R. Moldova, eu m-am gândit că asta o să ia vreo doi ani, pentru că știu cât durează procedurile în UE. Acum eu sunt uimită că s-a reușit în două luni de la momentul în care s-a făcut propunerea să se aprobe un mecanism de sancționare. Asta vorbește și despre insistența României și despre faptul că mecanismul a fost pregătit foarte bine și vorbește și despre o transformare la nivelul instituțiilor europene, când un asemenea mecanism a fost aprobat atât de rapid. E clar și de ce. În doi ani de zile, destabilizarea produce aici efecte și daune majore procesului democratic. Dar, în același timp, faptul că România a venit cu propunerea și că a reușit să insiste și să se aprobe așa repede este foarte și foarte util”, a declarat în președinta Maia Sandu miercuri seară la TVR Moldova, relatează Ziarul Național.

Șefa statului moldovean a adăugat că relațiile R. Moldova cu România “sunt mai bune ca oricând”.

“Relațiile între R. Moldova și România sunt mai bune ca oricând și apreciem acest lucru, vocea României este foarte și foarte puternică în susținerea R. Moldova pe calea integrării europene”, a continuat ea

Maia Sandu își dorește ca Republica Moldova să se poată mișcă mai repede pe anumite proiecte comune cu România.

“Avem proiecte pe poduri, avem alte proiecte de infrastructură, există totuși o oportunitate politică, care noi credem și sperăm că o să continue, dar trebuie să fim conștienți de moment – oricât de greu este, să folosim pe cât de mult se poate această oportunitate politică și să interconectăm pe cât de mult se poate. Aceasta este nu doar important din punct de vedere politic sau simbolic, aceasta este foarte important din punct de vedere economic. Agenții economici vorbitori de limbă rusă mă întreabă când o să se construiască celelalte poduri, e foarte important pentru noi ca să putem să ieșim pe piața europeană mai ușor și mai repede, pentru că altfel sunt costuri de producție, dacă stăm la vamă și asta înseamnă că și competitivitatea noastră se reduce. Dacă avem tranziție mai ușoară, dacă sunt mai multe poduri, mai multe drumuri, dacă avem conectare mai rapidă, atunci este mult mai ușor. Deci ceea îmi doresc ca și la Chișinău, și la București să reușim să ne mișcăm mai repede pe proiecte, chiar dacă știu că sunt proiecte mari, cu proceduri sofisticate”, a conchis Maia Sandu.

Republica Moldova găzduiește joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE).

47 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău, pentru a participa la acest eveniment.

Aceasta reprezintă o creștere față de cei 44 de lideri care au fost invitați la primul summit CPE din octombrie, la Praga. Acestora li se vor alătura șefii instituțiilor UE. Cu aproximativ 50 de lideri prezenți, summitul din această săptămână este una dintre cele mai mari reuniuni ale liderilor mondiali din acest an, după Adunarea Generală a ONU și COP.

Urmăriți și VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Corespondență din Bulboaca

Președintele Klaus Iohannis va participa joi, în cadrul lucrărilor summitului Comunității Politice Europene din Republica Moldova, la sesiunea de lucru privind securitatea, co-prezidată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele Consiliului European Charles Michel.

Șeful statului reprezintă România la al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, care are loc la Castelul Mimi din Bulboaca, raionul Anenii Noi, și unde şi-au anunţat prezenţa 47 de şefi de stat sau de guvern, preşedintele Consiliului European, preşedintele Comisiei Europene şi preşedintele Parlamentului European.

După ce va susține o alocuțiune în plenul summitului și se va alătura discuțiilor din cadrul sesiunii de lucru privind tema securității, prezidată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de Președintele Consiliului European.

Pe lângă panelul dedicat securității, vor mai exista paneluri pe tema energiei, prezidat de Belgia și Norvegia, și conectivității, prezidat de Spania și Republica Moldova.

Comunitatea politică european (CPE) este un format interguvernamental de dezbatere și o platformă pentru coordonare politică între statele europene ce respectă un set comun de valori. Este rezultatul unei inițiative lansate de Președintele Franței, Emmanuel Macron, la 9 mai 2022, în contextul generat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.

CPE are drept scop promovarea dialogului politic și cooperarea pe teme de interes comun, în vederea consolidării securității, stabilității și prosperității pe continent. Formatul nu își propune să înlocuiască organizațiile, structurile și procesele existente și nici nu își propune, în această etapă, să creeze unele noi.

Reuniunea din Republica Moldova va avea o participare mai numeroasă decât cea de la Praga. Vor participa liderii dinAustria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, R. Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Andorra, San Marino, Monaco, Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveția, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Kosovo, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene, Consiliului European, SEAE și Parlamentului European.

În pregătirea Summitului de la Chișinău, România a oferit sprijin consistent autorităților de la Chișinău pentru buna organizare a unui eveniment de asemenea anvergură – pe palier logistic, administrativ, protocolar, al comunicării publice și al securității participanților, dar și pe fond. Sprijinul României a fost cu atât mai relevant cu cât venea în baza lecțiilor învățate pe parcursul găzduirii cu succes al summitului NATO din 2008 și a reuniunii ministerialei de externe a NATO în noiembrie 2022.

Reuniunea de la Praga din 2022 a oferit cadrul necesar pentru o serie de discuții pe teme sensibile, precum relațiile turco-armene, un exemplu fiind întâlnirea Președintelui Turciei cu premierul Armeniei și conflictul armeano-azer, discuțiile Președintelui Azerbaidjanului cu premierul Armeniei, cu participarea președintelui Franței și a președintelui Consiliului European, oferind o imagine a tipului de acțiuni politice pe care CPE le poate facilita și a valorii adăugate a acestui format.

La Praga s-a convenit ca, în principiu, să fie organizate anual două summituri ale Comunității. Astfel, următoarele summituri sunt așteptate a fi organizate de Spania și, respectiv, Regatul Unit.

Din punctul de vedere al substanței, dezbaterile de la Praga au fost dominate de situația de securitate și de problematica energetică.