Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi, de la Baku, că a agreat cu omologul azer, Ilham Aliyev, dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerţ, transporturi, investiţii, digitalizare, agricultură, educaţie şi cultură şi a anunţat că societăţile Romgaz şi Socar vor semna, vineri, un nou contract pentru livrarea de gaze naturale azere în România pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024. “România şi Azerbaidjan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea şi iniţiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar şi Asia Centrală”, a spus șeful statului, în cadrul unor declarații comune de presă cu omologul azer.

Iohannis efectuează joi și vineri prima sa vizită oficială în Azerbaidjan, unde va deschide, alături de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

“Am reiterat, astăzi, deschiderea şi interesul României pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre ţările noastre, precum şi pentru dezvoltarea de proiecte strategice cu impact regional. Am agreat să susţinem dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerţ, transporturi, investiţii, digitalizare, agricultură, foarte important – educaţie şi cultură. Am mulţumit domnului preşedinte Ilham Aliyev pentru demararea de către Azerbaidjan a exportului de gaze suplimentare către România, de la 1 ianuarie 2023. Mă bucur, de asemenea, că mâine va avea loc semnarea de către cele două companii naţionale – Romgaz şi Socar – a unui nou contract pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024”, a afirmat președintele, după întrevederea cu președintele azer.

Șeful statului a subliniat că atât Coridorul Sudic de Gaze, cât şi viitorul cablu submarin de transport de energie electrică produsă în Azerbaidjan din surse regenerabile, proiecte susţinute inclusiv de Comisia Europeană, vor contribui semnificativ la asigurarea securităţii energetice a Uniunii Europene.

Citiți și 

România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria au semnat acordul de parteneriat strategic pentru cablul submarin electric din Marea Neagră, în prezența președintei Comisiei Europene

Klaus Iohannis: Parteneriatul strategic pentru energie România-Azerbaidjan-Georgia-Ungaria, un acord “crucial” pentru securitatea energetică europeană

Președintele Azerbaidjanului, la București: Construim un pod energetic către Europa. Devenim furnizor de energie verde și vom livra gaze și în România începând din luna ianuarie

Iohannis și Aliyev au convenit şi dezvoltarea în continuare şi a altor proiecte cu impact regional, cum sunt cele în domeniul digital.

“România şi Azerbaidjan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea şi iniţiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar şi Asia Centrală. Cum am discutat şi la Bucureşti, cele două ţări asigură şi vor dezvolta legătura dintre Europa şi Caucazul de Sud“, a spus preşedintele.

Potrivit şefului statului, Caucazul de Sud este o regiune de importanţă strategică pentru România şi pentru Uniunea Europeană. El a amintit că Azerbaidjan este primul stat din regiunea Caucazului de Sud cu care România a ridicat relaţiile la nivel de Parteneriat Strategic, în 2009: “Ţara noastră este, de altfel, primul stat membru al Uniunii Europene care a încheiat un astfel de parteneriat cu Azerbaidjan”.

“România şi Azerbaidjan au relaţii politico-diplomatice excelente, dezvoltate pe parcursul a peste trei decenii. Anul 2022 a marcat o puternică dinamizare a contactelor, culminând cu vizita domnului preşedinte Ilham Aliyev la Bucureşti, cu ocazia semnării Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, la 17 decembrie”, a mai spus Iohannis.

Cei doi șefi de stat au discutat şi despre impactul agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei şi despre situaţia din regiunea Mării Negre.

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat, joi, că prin semnarea unui nou contract între Romgaz şi Socar pentru livrarea de gaze naturale vor fi folosite toate oportunităţile din România pentru a exporta gazul azer şi pe alte pieţe europene, informează Agerpres.

“Intrăm într-o nouă fază. Luna trecută, în Bucureşti, a fost semnat un acord pentru a livra gazul azer către România. Ne vom adresa şi altor pieţe europene prin intermediul dumneavoastră şi vom folosi toate aceste oportunităţi din România pentru a exporta gazul din Azerbaidjan şi mai departe”, a afirmat preşedintele azer, după întrevederea cu preşedintele român, Klaus Iohannis, care a anunţat că vineri va fi semnat un nou contract între societăţile Romgaz şi Socar pentru livrarea de gaze naturale azere în România pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024.

Citiți și De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

Preşedintele Azerbaidjanului a amintit că în urmă cu doi a fost pus în funcţiune ultimul segment din Coridorul Sudic de Gaze şi că anul trecut a fost semnat Parteneriatul strategic cu UE în ceea ce priveşte gazele naturale.

“Vom mări volumele de export, aceasta este prioritatea noastră”, a mai declarat preşedintele azer.

El a subliniat importanţa energiei verzi şi a reiterat că vineri va avea loc Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

Ilham Aliyev a evidenţiat că porturile Baku şi Constanţa sunt importante. “Să îmbunătăţim cooperarea între aceste două locaţii”, a spus el.

Preşedintele azer a punctat că dialogul politic între România şi Azerbaidjan este foarte dinamic.

“În ceea ce priveşte economia, comerţul avem rezultate, volumul s-a dublat, însă nu se află la volumul dorit de noi încă, pentru că cea mai mare parte din comerţul nostru o reprezintă petrolul şi atunci trebuie să diversificăm aceste volume, să facem următorii paşi. (…) În sfera economică avem iarăşi rezultate foarte bune şi putem să avem rezultate şi mai bune, în domeniul energiei, care este un element cheie nu doar pentru relaţia româno-azeră, ci se află în momentul de faţă pe agenda globală”, a mai spus Ilham Aliyev.

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, joi şi vineri, prima vizită oficială în Azerbaidjan, la invitaţia preşedintelui Ilham Aliyev.

Vineri, preşedintele României va deschide, alături de omologul azer, Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, la care va participa şi comisarul european pentru energie, Kadri Simson. În aceeaşi zi, preşedintele Iohannis va depune o coroană de flori la “Monumentul Eroilor” din Baku. 

Partidele din coaliția de guvernare din România vor face schimb de funcții de prim-ministru, așa cum era prevăzut până în iunie, și ar putea încerca să continue să guverneze împreună după alegerile generale așteptate la sfârșitul anului 2024, potrivit viitorului premier, titrează Bloomberg într-un articol în care îl citează liderul PSD, Marcel Ciolacu, actualul președinte al Camerei Deputaților.

Marcel Ciolacu, liderul social-democrat care este pregătit să preia funcția de prim-ministru PNL Nicolae Ciucă, în baza unui acord între partidele lor, a promis că va rupe ciclul de tulburări politice prin care 12 cabinete guvernamentale s-au succedat din 2004 încoace.

We are on the right track! In 2023 we will focus on people & helping companies facing the current economic challenges! These are my key-messages at @business on the social-democratic priorities for the Romanian Government! https://t.co/Hy6tCjVskQ

— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) February 2, 2023

El a declarat că va continua să reducă deficitul bugetar al României pentru a se apropia de obiectivul Uniunii Europene de 3%.

Având în vedere că anul viitor sunt așteptate patru alegeri locale și național, Ciolacu a promis că va evita tipul de cheltuieli pre-alegeri electorale practicate de premierul ungar Viktor Orban, care a umflat deficitul fiscal al Ungariei, declanșat o scădere a ratingului și a afectat economia.

“Înțeleg teama de alegeri, mai ales că putem vedea ce s-a întâmplat în Ungaria cu creșterea bruscă a costurilor de împrumut declanșată de măsuri pur electorale”, a declarat Ciolacu într-un interviu acordat miercuri din biroul său din București.

“De aceea, îmi doresc să găsim stabilitate în interiorul actualei coaliții”, a insistat el.

Ciolacu s-a angajat să continue cooperarea, cu accent pe valorificarea la maximum a aproximativ 80 de miliarde de euro (87 de miliarde de dolari) din fondurile UE pentru restul acestui deceniu.

Acest lucru include trimiterea a două cereri de plată pentru a beneficia de fonduri din programul de ajutor post-pandemic al UE “pentru că sunt primordiale pentru stabilitatea economică a țării”, a spus el.

De asemenea, liderul PSD s-a angajat, de asemenea, să continue eforturile de îmbunătățire a ratingului de credit suveran al României, de la cel mai mic calificativ de investiții actual. Cele două partide ar putea lua în considerare o alianță politică înainte de alegeri, care să ofere o stabilitate pe termen mai lung, a adăugat el.

Rotația funcției de prim-ministru “va avea loc în jurul datei pe care am convenit-o, sfârșitul lunii mai, bineînțeles cu o anumită marjă pentru că nu vrem să afecteze în niciun fel activitatea guvernului”, a spus Ciolacu.