Cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Ministerul Afacerilor Externe aduce astăzi, 27 ianuarie 2022, omagiul său „memoriei victimelor acestui capitol tragic al istoriei noastre şi își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii atrocităţilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, se arată în comunicatul oficial. 

România este una dintre ţările care şi-au asumat propriul trecut şi s-au angajat să-i păstreze vie memoria pentru generațiile viitoare, să protejeze supraviețuitorii rămași și să combată antisemitismul și orice manifestări de intoleranță și discriminare. Adoptarea recentă a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și a legislației care introduce studiul istoriei evreilor și al Holocaustului în programa liceală, alături de instituirea premiul „Constantin Karadja”, reprezintă o expresie a acestor eforturi.

Ministerul Afacerilor Externe reiterează angajamentul său de a continua să contribuie, prin mecanismele diplomației, la consolidarea instrumentelor legislative și instituționale internaţionale menite să prevină și să sancționeze antisemitismul, rasismul, xenofobia, discriminarea şi intoleranța, în toate formele de manifestare, inclusiv în contextul actualei pandemii, în care s-a constatat o creștere a manifestărilor antisemite, a intoleranței și discursului instigator la ură, atât în mediul online, cât și în cel offline.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adus, la 25 ianuarie 2022, un omagiu victimelor Holocaustului, cu ocazia participării la principalul eveniment oficial organizat în România cu acest prilej, la Templul Coral din București, de către Federația Comunităților Evreiești din România, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției.

Citiți și: Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

Ziua de 27 ianuarie 1945 reprezintă ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internațional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele membre sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaționale cu privire la Holocaust.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a avut, joi, discuţii cu ministrul francez al Apărării, Florence Parly, aflată în vizită în România, fiind examinate securitatea pe flancul estic şi cooperarea franco-română în domeniul securităţii şi apărării, dezvoltarea noilor abordări strategice ale UE şi NATO, respectiv evoluţiile din Mali şi regiunea Sahelului.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul Ciucă a exprimat aprecieri pentru decizia preşedintelui Franţei de creştere a prezenţei militare franceze în România, arătând că această consolidare a contribuţiei franceze la postura de descurajare şi apărare a NATO pe flancul estic şi în regiunea Mării Negre conferă şi mai multă substanţă Parteneriatului Strategic bilateral România-Franţa.

Premierul român a subliniat importanța unității UE și NATO în susținerea principiilor care stau la baza actualei arhitecturi europene de securitate, fiind necesară descurajarea încălcării principiilor suveranității, independenței și integrității teritoriale a statelor.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a condamnat, în context, presiunile Federației Ruse și amenințările la adresa Ucrainei și a subliniat importanța sprijinirii consolidării rezilienței și a acordării unei atenții speciale cooperării cu partenerii estici.

Ministrul francez al Apărării a abordat problemele cooperării tehnico-militare și a perspectivelor programului de corvete al României. Florence Parly a informat despre echipa tehnică franceză sosită pentru a evalua punerea în aplicare a opțiunii președintelui Franței de întărire cu trupe a flancului estic, care ar putea avea loc imediat ce decizia NATO va fi luată în acest sens. De altfel, Franța asigură, începând cu 1 ianuarie, conducerea VJTF (Very High Readiness Joint Task Force), a forței de desfășurare rapidă a NATO.

Cu privire la situația din Mali, premierul Ciucă a reamintit că România este pregătită să participe în cadrul Task Force Takuba, forța operativă multinațională pentru combaterea terorismului în regiunea de frontieră dintre Mali,  Niger și Burkina Faso. Desfășurarea personalului militar român urmează să fie coordonată cu Franța și alți parteneri europeni participanți la Task Force imediat ce autorizațiile locale vor fi fost obținute.

La București, Florence Parly este primită de preşedintele Klaus Iohannis, de premierul Nicolae Ciucă şi de ministrul apărării naţionale Vasile Dîncu.

Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie, confirmând anunțul făcut într-un discurs în fața forțelor militare franceze de către președintele Emmanuel Macron privind disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Premergător acestui anunț, șeful statului francez s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. Macron va avea vineri o convorbire cu omologul rus, Vladimir Putin, precizând că dialogul cu Rusia trebuie să continue, dar fără naivitate, și că dacă va avea loc un atac asupra Ucrainei, riposta va exista din partea Occidentului.

Premierul Nicolae Ciucă a criticat în termeni duri inițiativa partidului Alianța pentru Unirea Românilor de realizare a unei liste negre cu ”redacțiile toxice”, subliniind că Guvernul României respinge cu fermitate orice încercare de intimidare a jurnaliștilor.

“Libertatea de exprimare și liberul acces la informație sunt garanții ale unei democrații consolidate și ale funcționării statului de drept. Premierul Nicolae Ciucă consideră de neacceptat ca în spațiul public să fie promovate așa-zise liste cu “redacții toxice” și condamnă categoric manifestarea diferențelor de opinii prin orice tip de violență”, se arată într-un comunicat de presă al guvernului.

”Prim-ministrul României susține drepturile fundamentale și protejarea jurnaliștilor, orice incitare la ură împotriva presei contribuind la generarea unei viziuni care ar îndepărta România de valorile democratice pe care și le-a asumat ca stat membru NATO și UE”, mai arată comunicatul executivului.

Miercuri, pe pagina de Facebook a Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), a fost publicat mesajul “Haideţi să vedem care sunt cele mai toxice şi false ‘organe de presă’. Începem noi: G4media…”.