Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu salută adoptarea mecanismului de redresare a UE înaintea vizitei sale la Bruxelles: Din cele 30 de miliarde de euro pentru România vom finanța construcția de noi spitale

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Florin Cîțu a salutat miercuri votul din Parlamentul European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, prin care România va putea atrage peste 30 de miliarde de euro, aprobarea din partea legislativului european venind cu o zi înainte ca șeful guvernului român să efectueze, la Bruxelles, prima sa vizită externă.

Sunt fonduri importante pentru redresarea economiei afectate de criza sanitară. Îi vom valorifica cu atenție pentru finanțarea investițiilor în infrastructură, digitalizare, economia verde și reforme structurale. Din banii la care România va avea acces prin acest mecanism financiar european, vom finanța și construcția de noi spitale, precum și modernizarea și extinderea celor existente“, a scris Cîțu, pe Facebook.

Premierul a subliniat că Guvernul vrea să finalizeze cât mai curând Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât România să aibă acces într-un termen cât mai scurt la această finanțare europeană.

Prim-ministrul Florin Cîțu efectuează joi și vineri o vizită la Bruxelles, unde va avea întrevederi cu președinții Consiliului European, Charles Michel, Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și al Parlamentului European, David Sassoli, precum și cu vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis.

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro și din care România va beneficia de 30,44 miliarde de euro în următorii ani.

Membrii Parlamentului European au dat undă verde, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri, acordului negociat în numele legislativului european de doi eurodeputați români – Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) și Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și eurodeputatul spaniol Eider Gardiazabal Rubial (S&D).

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021. Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Acordul negociat de Parlamentul European cu președinția germană a Consiliului UE este structurat pe șase domenii de politici europene: Revoluția Digitală, Tranziția Verde, Antreprenoriatul și Competitivitatea, Administrație Rezilientă, Noua Generație (tineri și copii) și Coeziune Socială.

Ulterior votului din PE, MRR va fi adoptat formal și de către statele membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

La nivel național, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat recent consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

O primă versiune a acestui plan, lansată în consultare publică anul trecut de fostul guvern PNL sublinia că PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare, pentru a respecta ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu: PSD a elaborat un proiect concret pentru plafonarea temporară a prețurilor la gaze și energie. Oamenii au nevoie de sprijin acum!

Published

on

© Party of European Socialists/ Facebook

Partidul Social Democrat (PSD) a elaborat un proiect de lege pentru plafonrea temporară a prețulor la gaze și energie, a anunțat miercuri, 15 septembrie, liderul formațiunii politice, Marcel Ciolacu.

„PSD a venit azi cu un proiect concret pentru plafonarea temporară a prețurilor la gaze și energie! Nu există scuze pentru a nu vota foarte repede această lege în Parlament! Oamenii au nevoie de sprijin acum!”, a transmis liderul social-democraților din România, într-o postare pe Facebook.

 

Potrivit proiectului de lege, plafonarea se va face la nivelul mediei tarifelor din ultimele 6 luni; statul va suporta 50% din scumpirea rezultată în facturile oamenilor; iar profiturile uriașe ale producătorilor de energie și gaze vor fi impozitate.

De asemenea, Marcel Ciolacu a precizat că proiectul este asemănător celui propus de Spania.

„Aceasta este soluția corectă pe termen scurt, pentru ca românii să poată trece cu bine peste această iarnă! Ne permite legislația europeană, iar Spania a anunțat deja un proiect similar!”, a subliniat liderul PSD.

Reamintim că ieri, 14 septembrie, Guvernul spaniol a anunțat că va plafona preţurile gazelor naturale, va reduce taxele şi va redirecţiona profiturile companiei energetice, ca parte a pachetului de măsuri menit să scadă preţurile în creştere la utilităţi. Anunțul a fost făcut de premierul Spaniei, Pedro Sanchez.

De asemenea, Italia are în vedere să analizeze o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de a controla preţurile într-un moment în care costurile la energie sunt la un nivel ridicat, pentru Reuters, două surse din apropierea acestui dosar. 

Deși premierul Florin Cîțu a respins vinerea trecută ideea plafonării prețurilor la energie pentru neconformitatea cu legislația Uniunii Europene, acesta a revenit miercuri asupra declarației precizând că varianta plafonării preţului gazelor a început să fie analizată abia acum şi a subliniat că este important ca o astfel de măsură să nu distorsioneze „foarte mult” piaţa, relatează Agerpres

Mai mult, șeful Guvernului a afirmat că mai multe ţări din Uniunea Europeană discută cu reprezentanţii Comisiei Europene pe tema plafonării preţului la gaze, iar în condițiile în care preţurile în toate ţările din UE ar fi plafonate, atunci România „nu poate sta să se uite” și „să rămână cu prețul cel mai mare”.

Aceste declarații au fost făcute după ședința de Guvern de miercuri, în care a fost discutată în primă lectură o ordonanţă care vizează compensarea preţurilor la energie şi gaz.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul interimar al Digitalizării, Barna Tánczos: Proiectul pilot de e-facturare trebuie extins. România trebuie să pășească pe calea digitalizării reale

Published

on

© Ministerul Mediului/ Facebook

România nu mai poate aștepta, trebuie să pășească pe calea digitalizării reale, a transmis ministrul interimar la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Barna Tánczos, care a atras atenția asupra faptului că România a adoptat acum un an legea privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, astfel prin această lege a transpus în legislația națională Directiva 2014/55/EU privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice.

„Cu toții am întâmpinat probleme în perioada de pandemie, când de fapt ne-am confruntat cu faptul că România din punct de vedere administrativ nu este pregătit pentru e-administrare. Astfel, pe perioada mandatului meu de ministru interimar, fac pașii necesari să vin în ajutorul demersului, care lansează azi  programul pilot de e-facturare. Un sistem de facturare electronică ce va permite încărcarea, stocarea și descărcarea facturilor emise de agenții economici în relație cu instituțiile publice. Este un pas foarte important in digitalizarea României, și trebuie să continuăm cu asemenea proiecte, care ne modernizează”, a punctat acesta.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a luat parte în acest proiect încă din 2020,  de la înființarea Grupului de lucru care își  demarează activitatea în coordonarea directă a prim-ministrului. ANAF, CNIF şi Autoritatea pentru Digitalizarea României, instituție care se află în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării au finalizat un sistem de interconectare a bazelor de date între firme și instituții ale statului pentru a reduce timpul de a obține informații financiare, informează un comunicat de presă.

Acest proiect guvernamental vine în ajutorul relațiilor Business to Government (B2G), Business to Consumer (B2C), dar și Business to Business (B2B). Acest grup de lucru a definitivat modul de realizare și implementare a proiectului e-factură pe relația B2G ca prima etapă de dezvoltare a proiectului național e-factură și de transpunere a directivei 55/2014, ulterior, în a doua etapă, urmând să fie extins proiectul și în zona B2C – Business to Consumer și în B2B – Business to Business. În baza unui standard propus de UE – CIUS, adaptat la cerințele locale, acest program pilot va permite încărcarea, stocarea și descărcarea facturilor emise de agenții economici în relația cu instituțiile statului.

„Beneficiarul acestui proiect este Ministerul Finanțelor. Așa cum a anunțat și Prim-Ministrul, domnul Florin Cițu, acest program pilot va fi lansat astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor, cu titlu informativ și în scop de testare. Vor fi invitați în cadrul unor workshopuri reprezentanți ai mediului privat pentru a testa posibilitatea conectării sistemelor de e-facturare folosite de agenții economici cu soluția creată de Ministerul de Finanțe” – a atras atenția ministrul interimar.

Operaționalizarea acestui proiect va permite îmbunătățirea colectării impozitelor și a taxelor, precum și în ceea ce privește consolidarea gradului de colectare TVA. Proiectul este un obiectiv important în digitalizarea administrației publice și va contribui semnificativ la debirocratizarea și simplificarea interacțiunii dintre stat și mediul privat.

Continue Reading

POLITICĂ

PMP salută decizia UE de a acorda R. Moldova un ajutor de 745 milioane de lei: Chișinăul are nevoie de sprijin puternic din partea României

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară (PMP) salută decizia Uniunii Europene de a acorda Republicii Moldova un ajutor nerambursabil de 745 milioane de lei, pledând ca România să ofere un puternic sprijin politic și strategic pentru parcursul european al Chișinău.

“Republica Moldova primește de la UE un ajutor nerambursabil de 745 milioane de lei. Uniunea Europeană se ține de cuvânt și acordă acest sprijin financiar, ca o recunoaștere, a noii puteri democratice, instalate la Chișinău. Pe această cale, Republica Moldova face un pas necesar de apropiere de structurile UE, lăsând în spate, balastul influențelor nefaste venite din Est”, se arată într-un comunicat al PMP.

În contextul în care salută decizia UE de a acorda un imbold financiar Republicii Moldova, PMP precizează că, dincolo de sume, semnificația este mult mai amplă.

“Odată cu formarea unui guvern democratic în fruntea țării, se deschid numeroase porți către lumea civilizată, către statul de drept și către lupta anticorupție. Sprijinul acordat de UE este direct legat de realizarea de reforme în instituțiile publice”, subliniază sursa citată.

PMP consideră că Chișinăul are nevoie, mai mult, decât oricând, mai mult decât orice, de un puternic sprijin politic și strategic, în primul rând din partea României, avocatul Republicii Moldova la UE.

“Noul Guvern din Republica Moldova trebuie susținut în fața provocărilor ținând cont de puternica rezistență la schimbare a forțelor oligarhice și comuniste care lucrează la sabotarea democrației, dincolo de Prut”, conchide sursa citată.

Uniunea Europeană a acordat miercuri Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatulu Estic, în valoare de 600 de milioane de euro.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Recent, într-o discuție telefonică pe care a avut-o cu președinta Republicii Moldova, președintele PMP Cristian Diaconescu a asigurat-o pe președinta Maia Sandu de ”tot sprijinul politic al PMP” și de faptul că își va folosi ”toate cunoștințele și expertiza” pe care le-a dobândit în cariera de diplomat și va fi ”un avocat al interesului Republicii Moldova”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.51 mins ago

Președinții Germaniei și Italiei consideră că UE se află la răscruce: Trebuie să devină un actor mai puternic într-o lume ”caracterizată tot mai mult de setea de prestigiu a marilor puteri”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European: Livratorii angajați pe platformele digitale trebuie să aibă aceleași drepturi precum angajații tradiționali

CHINA2 hours ago

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul PE un raport care cere Comisiei Europene să ia măsuri legislative pentru a oferi condiții de muncă mai bune lucrătorilor de pe platformele online

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca testarea pe animale să nu mai fie implicată în cercetare

Daniel Buda3 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța lansează Caravana „Cu Europa ajungem departe”: Voi lua concluziile la care vom ajunge și le voi duce în Conferința privind Viitorul Europei

Eugen Tomac3 hours ago

Parlamentul European a adoptat raportul privind relațiile UE-Rusia. Eugen Tomac: Noua strategie face diferența între societatea pro-democratică rusă și acțiunile regimului Putin

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor1 day ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending