Premierul Florin Cîțu, scrisoare către Comisia Europeană alături de Emmanuel Macron și alți lideri UE pentru a apăra rolul energiei nucleare în Europa

Şefi de stat şi de guvern din şapte ţări membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, apără rolul energiei nucleare în Europa, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene făcută publică joi, relatează AFP.

Scrisoarea, în engleză, este semnată de preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-miniştrii din Ungaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia şi Slovenia. Datată 19 martie, ea a fost făcută publică joi, informează Agerpres.

Este “un apel de urgenţă pentru a asigura reguli ale jocului echitabile pentru energia nucleară în UE, fără a exclude politici şi avantaje climatice şi energetice”, se menţionează în textul postat online pe site-ul guvernului polonez.

Acest apel intervine în plină discuţie privind combaterea schimbărilor climatice în UE şi Pactul verde european, care ar urma să condiţioneze accesul la finanţări şi deci investiţiile pentru numeroşi ani.

Semnatarii scrisorii cer “ca politicile energetice şi climatice europene să susţină toate căile către neutralitatea climatică, potrivit principiului neutralităţii tehnologice”.

În plus, ei subliniază “contribuţia sectorului nuclear pentru combaterea schimbării climatice” şi văd în acesta un mijloc de a susţine dezvoltarea energiei regenerabile, fără a uita locurile de muncă create.

Statele membre au viziuni foarte diferite privind rolul sectorului nuclear în viitor, Germania hotărând să renunțe la acest timp de energie, în timp ce Franța își obține peste 70% din energia electrică din centrale nucleare.

În ce privește România, președintele Klaus Iohannis a promovat în Consiliul European respectarea dreptului statelor membre de a decide cu privire la mixul lor energetic și de a alege cele mai adecvate tehnologii pentru a atinge în mod colectiv obiectivul climatic 2030, inclusiv tehnologii de tranziție precum gazul.

Această chestiune a fost solicitată ferm de România și inclusă în concluziile Consiliului European din decembrie 2020, când șefii de stat sau de guvern din UE au ajuns un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030.

Pe de altă parte, guvernele României și Statelor Unite au semnat anul trecut un acord privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, proiect avizat pozitiv și de Comisia Europeană.

Acordul permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța.