Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că strategia fiscal-bugetară anunțată de Guvern, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană, care a publicat recomandările privind deficitul excesiv pentru România.

”Aş vrea să anunţ că cei de la Comisia Europeană au publicat şi recomandările referitoare la deficitul excesiv pentru România. Sunt foarte bucuros să vă anunţ că strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală. Deci, există încredere în ceea ce am spus că facem, în reformele pe care le vom face în perioada următoare. Acea scădere a deficitului este acceptată de Comisia Europeană”, a declarat Florin Cîţu la Palatul Victoria, în cadrul ședinței de prezentare a Planului Național de Redresare și Reziliență, informează Agerpres

Comisia Europeană a prezentat miercuri pachetul de primăvară al semestrului european, care oferă orientări bugetare statelor membre, pe măsură ce acestea continuă procesul de redeschidere treptată a economiilor lor.

Scopul acestor orientări este de a ajuta statele membre să își consolideze redresarea economică, utilizând în mod optim Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

Anul acesta, semestrul european a fost supus unor adaptări, având în vedere legăturile cu planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, care stabilesc investițiile și reformele care urmează să fie finanțate de Mecanismul de redresare și reziliență.

Orientările privind politica bugetară și aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale

Activarea, în martie 2020, a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere a permis statelor membre să reacționeze rapid și să adopte măsuri de urgență pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei.

În Comunicarea Comisiei privind politica bugetară din 3 martie 2021 s-a precizat faptul că decizia de a dezactiva clauza derogatorie generală ar trebui să fie luată în urma unei evaluări globale a stării economiei pe baza unor criterii cantitative, utilizându-se nivelul activității economice în UE în comparație cu nivelurile anterioare crizei ca un criteriu cantitativ cheie.

Pe baza previziunilor economice ale Comisiei din primăvara anului 2021, clauza derogatorie generală va continua să se aplice în 2022 și se preconizează că va fi dezactivată începând cu 2023.

Politica bugetară trebuie să continue să sprijine activitatea economică în 2021 și 2022. Statele membre ar trebui să evite retragerea prematură a sprijinului și să utilizeze pe deplin finanțarea din partea Mecanismului de redresare și reziliență. Punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență va contribui la sprijinirea redresării economice, la stimularea potențialului de creștere și a ocupării forței de muncă, la reducerea dezechilibrelor și la îmbunătățirea finanțelor publice.

În 2022, politicile fiscal-bugetare naționale ar trebui să devină din ce în ce mai diferențiate, în timp ce toate statele membre ar trebui să mențină investițiile pentru a sprijini redresarea. În momentul în care condițiile vor permite acest lucru, statele membre ar trebui să aplice politici prin care să asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.

Raportul în temeiul articolului 126 alineatul (3) referitor la respectarea criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat

Comisia a adoptat, de asemenea, un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pentru toate statele membre ale UE în afară de România, care este deja inclusă în componenta corectivă a pactului. Scopul acestui raport este de a evalua respectarea de către statele membre a criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat. Analiza sugerează că Bulgaria, Danemarca și Suedia îndeplinesc criteriul deficitului, însă toate celelalte state membre nu îl îndeplinesc. Criteriul datoriei nu este îndeplinit de 13 state membre (Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Ungaria, Austria, Portugalia, Slovenia și Finlanda).

Comisia consideră că, în acest stadiu, nu ar trebui luată nicio decizie cu privire la lansarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în ceea ce privește statele membre. În cazul României, Comisia recomandă actualizarea traiectoriei sale de ajustare bugetară, vizând corectarea deficitului său excesiv în 2024.

Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

Comisia a identificat vulnerabilități macroeconomice legate de dezechilibre și dezechilibre excesive pentru cele 12 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă 2021. Trei state membre continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia), iar alte nouă state se confruntă cu dezechilibre (Croația, Franța, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania, Suedia).

Se preconizează că punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență va contribui la abordarea provocărilor identificate de-a lungul ciclurilor anterioare ale semestrului și va juca un rol important în abordarea dezechilibrelor macroeconomice existente.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

Published

on

© European Union, 2011/Source: EC - Audiovisual Service

Astăzi, 3 august, intră în vigoare normele care fac ca viitorul Sistem european de informații și autorizații de călătorie (ETIAS) să fie interoperabil cu alte sisteme de informații ale UE. Acesta este un pas important către intrarea în funcțiune a ETIAS până la sfârșitul anului 2022, informează Comisia Europeană.

Odată ce ETIAS va fi în operațional, cetățenii din afara UE care călătoresc în spațiul Schengen și care sunt scutiți de obligația de a deține viză vor trebui să se înregistreze și să obțină o autorizație înainte de a călători. Sistemul va face verificări încrucișate ale călătorilor cu sistemele de informații ale UE privind securitatea internelor, frontierele și migrația înainte de călătorie, contribuind la identificarea din timp a persoanelor care pot reprezenta un risc pentru securitate sau sănătate, precum și la respectarea normelor privind migrația.

Normele care intră în vigoare astăzi detaliază modul în care ETIAS va funcționa în raport cu alte sisteme de informații ale UE pe care le va consulta în timpul controalelor, și anume Sistemul de intrare/ieșire, Sistemul de informații privind vizele, Sistemul de informații Schengen și un sistem centralizat pentru identificarea statelor membre care dețin informații de condamnare privind resortisanții din afara UE.

Crearea ETIAS face parte din activitatea în curs de desfășurare a UE în vederea instituirii unui sistem modern de gestionare a frontierelor externe și pentru a se asigura că sistemele de informații colaborează într-un mod inteligent și bine orientat. ETIAS nu va modifica țările din afara UE care sunt supuse obligativității vizelor și nici nu va introduce o nouă obligație de viză pentru resortisanții țărilor care sunt scutite de această obligație.

Cetățenii din afara UE care nu sunt scutiți de viză vor avea nevoie doar de câteva minute pentru a completa o cerere online care, în marea majoritate a cazurilor (se preconizează că va fi de peste 95%), va avea ca rezultat aprobarea automată. Procesul va fi simplu, rapid și accesibil: autorizația ETIAS va costa 7 euro, o taxă unică, și va fi valabilă timp de 3 ani și pentru intrări multiple.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a dat drumul astăzi, 3 august, primei tranșe de bani aferente prefinanțărilor în procent de 13% din totalul planului național de redresare și reziliență al Belgiei, Luxemburg-ului și al Portugaliei, însumând aproximativ 3 miliarde de euro.

Astfel, Belgia primește 770 milioane de euro din cele 5,9 miliarde prevăzute pentru redresare, Luxemburg 12,1 milioane de euro din totalul de 93,4, iar Portugalia 2,2 mld de euro din finanțarea totală de 16,6 miliarde de euro.

Aceste plăți vor contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și de reziliență al Luxemburgului.

Comisia va autoriza plățile ulterioare în funcție de implementarea investițiilor și reformelor prevăzute în planul de redresare și de reziliență al fiecărui stat membre. 

Plățile de astăzi au fost posibile datorită implementării recente și cu succes a primelor operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la un total de 80 miliarde de euro în fonduri pe termen lung, care vor fi completate de obligațiuni UE pe termen scurt, pentru a finanța primele plăți planificate către statele membre în cadrul NextGenerationEU.

În cadrul NextGenerationEU, MRR va furniza 723,8 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planul de la Luxemburg face parte din răspunsul fără precedent al UE pentru a ieși mai puternică din criza COVID-19, promovând tranziția ecologică și digitală și consolidând reziliența și coeziunea societăților noastre.

Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

De asemenea, miniștrii economiei și finanțelor din UE au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență pentru 12 din cele 17 state membre, potrivit unui comunicat. Astfel, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au primit undă verde pentru utilizarea fondurilor UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor lor și a recuperării în urma consecințelor COVID-19. Adoptarea deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor permite statelor membre să semneze acorduri de grant și de împrumut care vor facilita o prefinanțare de până la 13%.

Planurile trimise de Slovenia, Cipru, Croaţia, Lituania, Irlanda și Cehia, care au fost aprobate după 1 iulie, urmează să fie analizate de miniştrii finanţelor în următoarele săptămâni.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Citiți și Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat patru noi cereri de propuneri menite să stimuleze o sferă publică dinamică și diversă și să promoveze accesul cetățenilor la informații de încredere în întreaga UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Unul dintre apeluri va sprijini conținutul mediatic multilingv privind chestiunile UE prin intermediul platformelor digitale, în timp ce celălalt vizează creșterea producției de conținut în acest domeniu prin intermediul unei rețele de posturi de radio.

În plus, un proiect-pilot va sprijini rețelele media de tineret care produc conținut de actualitate care provoacă la reflecție prin intermediul formatelor și evenimentelor din social media.

În fine, o acțiune pregătitoare pentru platformele media urmărește să îmbunătățească accesul cetățenilor la informații de încredere, implicând radiodifuzori și editori.

Împreună, cererile de propuneri reprezintă aproape 12 milioane de euro sub formă de finanțare din partea UE. Toate proiectele finanțate vor funcționa în condiții de independență editorială deplină.

Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat următoarele:

“Pandemia a demonstrat rolul-cheie al mass-media în informarea noastră, dar a subminat și situația economică a sectorului. Ne mărim și diversificăm sursele de finanțare la nivel european, oferind noi oportunități, instrumente și asistență. Ne așteptăm ca statele membre să facă același lucru, respectând pe deplin independența mass-media.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat:

“Sectorul media de știri a fost grav afectat de provocările pandemiei, sporirea rezilienței sale și stimularea inovării fiind acum mai importante ca niciodată. Prin astfel de inițiative continuăm să promovăm și să apărăm un ecosistem mediatic liber și pluralist, punând în centrul atenției tineretul european, precum și colaborarea, pentru a ajuta oamenii să compare puncte de vedere diferite dincolo de frontiere.”

Noile apeluri se bazează pe alte două lansate recent pentru a sprijini sectorul media de știri: un apel privind parteneriatele în domeniul jurnalismului pentru a încuraja colaborarea sectorială și transfrontalieră între organizațiile europene din domeniul media de știri, în cadrul noului program Europa Creativă, și un apel finanțat prin programul Orizont Europa, care sprijină proiectele axate pe inovare pentru mass-media.

Aceste inițiative fac parte dintr-un efort mai amplu de sprijinire a unui cadru mediatic liber, stabil și pluralist în întreaga UE, așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune european pentru democrație și în Planul de acțiune privind mass-media și audiovizualul.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu6 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.7 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL9 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO10 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.10 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA11 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending