Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Premierul Greciei propune Comisiei Europene un plan în șase puncte pentru a se adresa ”amenințării economice de pe piața gazelor naturale”

Published

on

© Guvernul Greciei

Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, propune Comisiei Europene un plan în șase puncte pentru a se adresa ”amenințării economice de pe piața gazelor naturale” și pentru a preveni ”daune suplimentare asupra vieții cetățenilor europeni și economiilor țărilor membre”.

Într-un articol de opinie publicat în Politico Europe, oficialul grec a punctat că ”până în prezent atenția comunității internaționale s-a concentrat, pe bună dreptate, pe apărarea suveranității și democrației Ucrainei și pe furnizarea de sprijin militar și umanitar și ajutor pentru refugiați. Acestea sunt chestiuni la care nu vom renunța. Vom continua să strângem strânsoarea economică asupra regimului rus prin impunerea de sancțiuni.”

Pe lângă aceste aspecte ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina, Mitsotakis semnalează că există o altă fațetă importantă, ”mai subtilă, dar crucială, a acestei crize, care necesită atenția noastră: vulnerabilitatea Europeni în fața prețurilor la gaze și energie electrică bazată pe consumul de gaze.”

”În vremuri normale, economia de piață a cererii și ofertei determină prețul oricărui produs. Dar acestea nu sunt vremuri normale, iar gazele naturale au devenit un factor major în lupta pentru putere dintre Rusia și Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, piața angro a gazelor naturale din UE nu mai funcționează normal de ceva timp. Și cred că acest lucru trebuie să fie abordat rapid și decisiv pentru a preveni daune suplimentare asupra vieții cetățenilor UE, economiilor țărilor membre și pentru succesul Pactului verde european”, a semnalat prim-ministrul Greciei, înaintea unui summit al Consiliului European, ce va avea loc la Paris.

Kyriakos Mitsotakis a adus drept argument pentru semnalul său de alarmă evaluările efectuate de Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și de Grupul de Coordonare a Gazelor din CE care ”arată că prețurile gazelor naturale s-au decuplatat de la economia de piață și că, în schimb, urmează impulsul fricii și ale speculațiilor.”

”Mesajele referitoare la aprovizionarea cu gaze naturale conduc la reacții de piață extrem de amplificate care au ca rezultat prețuri aberante, care nu reflectă realitatea rezervelor de gaze – sau a cererii și ofertei în cadrul Uniunii. Consecința este o povară suplimentară uriașă pentru cetățeni, care trebuie să plătească mult mai mult decât ar trebui pentru a-și încălzi locuințele și pentru energia electrică generată de consumul de gaz. În plus, prețurile la energie au un impact semnificativ asupra inflației din zona euro, ceea ce face viața mai costisitoare pentru toată lumea”, a explicat oficialul grec.

Pentru a opri această ”spirală a speculațiilor și a creșterilor prețurilor politizate”, prim-ministrul Greciei a prezentat Comisiei Europene un plan în șase puncte, considerând că ”este obligația guvernelor și a autorităților de reglementare să intervină atunci când piețele încetează să mai funcționeze normal”:

  1. Plafonarea prețurilor: Un plafon al etalonului internațional virtual (Title Transfer Facility), de exemplu stabilirea limitei de cel mai mare preț istoric al gazelor înainte de criză;
  2. Limite zilnice de siguranță a prețurilor: O bandă de fluctuație a prețurilor TTF care limitează volatilitatea, de exemplu, la +/- 10%;
  3. Stabilirea prețurilor de urgență: Stabilirea unui preț fix al TTF în condiții de criză, doar ca reacție de urgență, la declarațiile privind fluxurile de gaze din Rusia;
  4. Un plafon de profit: Plafoane ale marjei de profit brut pe piețele angro de energie electrică, de exemplu, 5% pe baza monitorizării pieței costurilor de producție și a costului nivelat pe unitate de energie electrică (LCOE) de către autoritățile de reglementare;
  5. Tranzacționarea cu livrare fizică: Luarea în considerare a unei opțiuni limitate în timp pentru a permite doar tranzacționarea cu livrare fizică;
  6. Îmbunătățirea lichidității: Creșterea lichidității pe piața gazelor naturale prin cuplarea piețelor între SUA-UE-Asia. De exemplu, prin consolidarea cooperării cu China în ceea ce privește încărcăturile de gaz natural lichefiat (GNL), eventual plafonarea costurilor de transport pentru a descuraja speculațiile.

Această problemă nu va dispărea pur și simplu de îndată ce cererea de gaze pentru încălzire se va diminua. Pe măsură ce ne îndreptăm spre lunile de primăvară și de vară, se va resimți în prețurile energiei electrice, care sunt legate de prețurile gazelor pe piețele angro, punând o povară enormă asupra gospodăriilor și întreprinderilor.  Acest plan este conceput pentru a proteja funcționarea piețelor angro de gaze și de energie electrică din Europa și pentru a se asigura că UE, cetățenii săi și economiile țărilor membre nu vor avea de suferit în mod nejustificat într-o perioadă și așa dificilă”, a completat premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis.

Acesta este conștient că ”toate aceste opțiuni de politică reprezintă, în mod clar, intervenții considerabile pe piață, care, totuși, au fost utilizate în trecut în cazuri extraordinare pe alte piețe pentru a le reechilibra sau sunt chiar caracteristici standard pe anumite piețe.”

”Cred cu tărie că momentele extraordinare necesită măsuri extraordinare. Aceste acțiuni au ca unic scop protejarea bunei funcționări a pieței angro a gazelor naturale, care a fost supusă unor presiuni considerabile ca urmare a intensificării conflictului din Ucraina, cu efecte secundare grave și asupra energiei electrice produse pe bază de gaze naturale”, conchide oficialul grec.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita liderului francez în China pentru a prezenta “o voce europeană unită”

Published

on

© European Union, 2023 / Source: EC - Audiovisual Service

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va călători în China alături de preşedintele francez Emmanuel Macron în prima săptămână a lunii aprilie, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, potrivit Reuters şi AFP, informează Agerpres.

Informaţia a fost confirmată de şeful statului francez Emmanuel Macron.

”I-am propus preşedintei Von der Leyen să mă însoţească pentru o parte” a vizitei pentru a prezenta o ”voce (europeană) unită” la Beijing, a spus Macron într-o conferinţă de presă desfăşurată la finalul Consiliului European de primăvară de la Bruxelles.

Trebuie ”încercat la maximum să angajăm China de partea noastră pentru a face presiuni asupra Rusiei, pentru a nu utiliza, evident, armele chimice şi nucleare şi a opri conflictul, a reveni la masa negocierilor şi a permite respectarea dreptului internaţional, adică integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei”, a precizat el.

Ursula von der Leyen urmează să rostească joi, la Bruxelles, un discurs cu privire la relaţiile UE-China.

De altfel, înainte de vizita lui Macron la Beijing, China a propus un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina.

Într-o discuţie telefonică cu Emmanuel Bonne, consilierul diplomatic al preşedintelui francez Emmanuel Macron, Wang a subliniat că “reluarea discuţiilor de pace şi o soluţie politică la criză” ar trebui să facă parte din acest “consens”, a indicat Ministerul chinez de Externe într-un comunicat emis joi seara.

Referindu-se la recenta vizită a preşedintelui chinez, Xi Jinping, la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin, şeful diplomaţiei de la Beijing a afirmat că “a fost o vizită importantă între doi mari vecini şi o călătorie nu doar de cooperare, ci şi de pace”.

Discuția dintre Wang Yi și Bonne vine să prefațeze vizita președintelui francez Emmanuel Macron la Beijing, programată pentru începutul lunii aprilie, despre care liderul de la Elysee a spus că va îndemna China să ajute Occidentul să exercite presiuni asupra Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina.

Cu toate acestea, președintele chinez Xi Jinping a semnat, la Moscova, alături de Vladimir Putin, o declarație comună în care au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale” și în care s-au declarat împotriva formării de alianțe exclusive în Asia-Pacific, aluzie la relațiile tot mai apropiate dintre democrațiile transatlantice și cele transpacifice.

La același summit, președintele rus Vladimir Putin s-a declarat pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China, în timp ce SUA au cerut lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții.

În ceea ce privește pacea în Ucraina, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar a reiterat că acestea ”sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”.

Primindu-l luna trecută la Paris pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron i-a promis liderului de la Kiev, alături de cancelarul german Olaf Scholz, că Franța și Germania vor “însoți Ucraina spre victorie, spre pace și spre Europa”.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing.

Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

Published

on

© European Union, 2022/ Source - EC Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi seară, la finalul primei zile a reuniunii Consiliului European de primăvară, că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Anunțul Ursulei von der Leyen vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a criticat joi abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene.

“Aș dori să subliniez marele succes al culoarelor de solidaritate care au permis Ucrainei să exporte cantități mari de cereale și alte produse agricole. Acest lucru se adaugă la Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, a doua mare inițiativă de ajutorare a Ucrainei pentru a-și exporta cerealele. În acest context, este important să îi ajutăm – și am discutat acest lucru în această seară – pe fermierii noștri din Uniunea Europeană care trebuie să facă față consecințelor pieței”, a spus von der Leyen.

Prin urmare, a adăugat șefa Comisiei Europene, “acele țări din prima linie, care ajută cel mai mult cu benzile de solidaritate, nu ar trebui să sufere de dezavantaje”.

Ea a amintit că, într-un prim pas, Comisia Europeană a mobilizat peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă de urgență.

“Dar acest lucru nu este suficient. Acest lucru a fost foarte clar în această seară. Prin urmare, sunt recunoscătoare României, care a depus o moțiune și care a sugerat că vom analiza posibilitatea de a crește această sumă pentru fermierii din statele din prima linie“, a conchis von der Leyen.

Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea “pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina “şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat executivul european.

Bruxellesul propune să aloce Poloniei 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane şi României 10,05 milioane şi, în plus, autorizează cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat, a precizat presei comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Drept replică, președintele Klaus Iohannis a criticat formula de calcul realizată de Comisia Europeană, precizând că executivul european ar fi trebuit să ţină cont de “sacrificiile imense” făcute pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii.

“Situația se prezintă la modul următor, Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene, Comisia Europeană folosește o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni și acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut și nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană, pe aceste spețe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabilicește. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ținem cont, de exemplu, sau cel puțin, trebuia Comisia Europeană să țină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre piețele lumii. N-au făcut-o. Nu știu de ce n-au făcut-o, dar vom afla și este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei”, a spus șeful statului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

Published

on

© European Union, 2023

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi ca vă organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor din Ucraina răpiți de Rusia și la aducerea lor înapoi, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Este o amintire oribilă a celor mai întunecate vremuri din istoria noastră, deportările de copii care au loc acolo. Este o crimă de război”, a declarat Ursula von der Leyen după un summit desfăşurat la Bruxelles.

Aceasta a detaliat că 16,200 de copii au fost deportați și doar 300 dintre aceștia s-au întors până acum, astfel că mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională sunt justificate, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europene. 

”În parteneriat cu ucrainenii, premierul polonez Morawiecki am lansat o inițiativă care urmărește să-i aducă înapoi pe copiii răpiți de Rusia. Pentru acest lucru, vom organiza o conferință. Suntem la începutul unei munci foarte grele. Urmărim să facem presiuni internaționale pentru a lua toate măsurile posibile pentru a stabili unde se află acești copii. Și ne propunem să ajutăm organismele ONU și organizațiile internaționale relevante să obțină informații mai bune și mai complete despre copiii care au fost deportați în Rusia. Acest lucru include și copiii care au fost ulterior adoptați sau transferați către familii adoptive rusești. Îi sunt foarte recunoscător Secretarului General al ONU, António Guterres, pentru că a oferit sprijinul agențiilor Națiunilor Unite. Pentru că acestea au, desigur, o experiență semnificativă pe acest subiect foarte dificil”, au fost detaliile oferite de Ursula von der Leyen în conferința mai sus amintită.

Pe lângă aceste eforturi, președinta Comisiei Europene a reiterat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraine.

Aceasta a amintit de noua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară destinată acestui stat, care are nevoie de ajutor pentru a putea asigura elementele esențiale în timp ce se apără. Pentru acest ultim aspect, Uniunea Europeană a decis să majoreze sprijinul militar pentru Kiev.

Pentru ca această promisiune să fie transformată în realitate, este nevoie ca Uniunea Europeană să-și sporească capacitate de producție a munițiilor, consideră von der Leyen, care a anunțat că instituția pe care o prezidează va prezenta o propunere legislativă care să permită accelerarea producției industriale de muniție.

Trebuie definite, în acest caz, aspectele juridice, precum sursa de finanțare, care putea veni via bugetul UE, sau cele legate de logistică, iar în acest caz este posibil să fie nevoie de ”construirea, extinderea și reconversia instalațiilor de producție și de consolidarea întregului lanț de aprovizionare cu muniții pentru a fi rapid”.

Continue Reading

Facebook

U.E.5 hours ago

Josep Borrell: UE vrea să evite dependența de China, așa cum a fost de gazul rusesc. Dependențele sunt arme care pot fi întoarse împotriva noastră

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

U.E.6 hours ago

Germania și Comisia Europeană au ajuns la un compromis care permite utilizarea carburanților ecologici pentru mașinile noi și după 2035

ROMÂNIA1 day ago

Ambasadoarea SUA în România, vizită la Constanța. Kathleen Kavalec a evidenţiat securitatea Mării Negre şi relaţiile comerciale americano-române

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a susținut petiția depusă de societatea civilă privind aderarea României la Schengen: Această petiție va lua forma unei rezoluții a Parlamentului European

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, după vizita în SUA: Este nevoie de o strategie urgentă pentru promovarea companiilor și start-up-urilor românești în Silicon Valley

SECURITATE1 day ago

VIDEO Uniunea Europeană și Statele Unite au efectuat primul lor exercițiu naval comun, în regiunea Indo-Pacific

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita liderului francez în China pentru a prezenta “o voce europeană unită”

CONSILIUL UE1 day ago

Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA3 days ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO4 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

Team2Share

Trending