Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 18 mai, o serie de măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a face față prețurilor mari la energie și pentru a aborda posibilele întreruperi ale aprovizionării din Rusia, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, Comisia Europeană prezintă o serie de domenii în care se poate optimiza configurația pieței energiei electrice, astfel încât aceasta să fie pregătită pentru tranziția către renunțarea la combustibilii fosili și mai rezistentă la șocurile de preț, protejând în același timp consumatorii și furnizând energie electrică la prețuri accesibile.

„UE a creat o piață energetică interconectată și funcțională, care continuă să asigure o aprovizionare fiabilă cu energie în situația dificilă de astăzi. Dar vremurile excepționale necesită măsuri excepționale, iar astăzi prezentăm măsuri suplimentare pe care statele membre le pot lua pentru a combate prețurile ridicate. În timp ce Rusia își continuă războiul neprovocat din Ucraina, trebuie să ne pregătim, de asemenea, pentru întreruperile în aprovizionarea cu gaze și impactul acestora prin măsuri de solidaritate și posibile intervenții asupra prețurilor. În paralel, continuăm lucrările de îmbunătățire a pieței energiei electrice pentru a proteja mai bine consumatorii, a reduce volatilitatea și a continua să sprijinim tranziția ecologică”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson.

Măsuri de intervenție pe termen scurt

Comisia Europeană invită statele membre să continue să utilizeze setul său de instrumente privind prețurile la energie, care conține măsuri de reducere a facturilor la energie plătite de consumatorii europeni. În plus, o serie de măsuri pe termen scurt sunt puse la dispoziția statelor membre și pot fi utilizate acum și în următorul sezon de încălzire.

Pe piețele de gaze:

• Posibilitatea ca statele membre să extindă temporar reglementarea prețurilor pentru consumatorii finali la o gamă largă de clienți, inclusiv gospodării și industrie.
• „Întrerupătoare de circuit” temporare și măsuri de lichiditate de urgență pentru a sprijini funcționarea eficientă a piețelor de mărfuri, cu respectarea deplină a dispozițiilor privind ajutoarele de stat.
• Utilizarea Platformei energetice a UE pentru a agrega cererea de gaze, pentru a asigura prețuri competitive la gaze prin achiziții comune voluntare și pentru a reduce dependența UE de combustibilii fosili din Rusia

Opțiuni de intervenție pe piețele de energie electrică pentru statele membre:

• Posibilitatea de a realoca venituri excepțional de mari (așa-numitele profituri excepționale) pentru a sprijini consumatorii este extinsă pentru a acoperi următorul sezon de încălzire.
• În plus, veniturile din congestii pot fi utilizate pentru a finanța sprijinul acordat consumatorilor.
• O extindere temporară a prețurilor cu amănuntul reglementate pentru a acoperi întreprinderile mici și mijlocii.
• Pentru regiunile cu o interconectare foarte limitată, posibilitatea de a introduce subvenții pentru costurile de combustibil în producția de energie electrică pentru a reduce prețul energiei electrice, cu condiția ca acestea să fie concepute într-un mod compatibil cu tratatele UE, în special în ceea ce privește absența restricțiilor la exporturile transfrontaliere, legislația sectorială și normele privind ajutoarele de stat.

Măsurile Uniunii Europene în cazul întreruperii totale a aprovizionării cu gaze naturale

În cazul întreruperii totale a aprovizionării cu gaz rusesc, ar putea fi necesare măsuri excepționale suplimentare pentru a gestiona situația. Comisia Europeană invită statele membre să își actualizeze planurile de urgență, ținând seama de recomandările cuprinse în analiza pregătirii UE realizată de Comisie.

• Comisia va facilita elaborarea unui plan coordonat de reducere a cererii la nivelul UE, cu măsuri voluntare de reducere a consumului, pentru a fi gata în caz de urgență. Într-un spirit de solidaritate, statele membre mai puțin afectate și-ar putea reduce cererea de gaz în beneficiul statelor membre mai afectate.
• Pentru a însoți aceste măsuri, ar putea fi necesară o plafonare administrativă a prețului la gaze la nivelul UE ca răspuns la o întrerupere totală a aprovizionării. În cazul în care este introdus, acest plafon ar trebui să se limiteze la durata situației de urgență din UE și nu ar trebui să compromită capacitatea UE de a atrage surse alternative de aprovizionare cu gaze prin conducte și GNL și de a reduce cererea.

Un proiect de piață a energiei electrice pregătit pentru viitor

Recentul raport ACER concluzionează că elementele fundamentale ale structurii pieței aduc beneficii semnificative consumatorilor. De asemenea, acesta constată că există mai multe modalități de a proteja mai bine consumatorii și de a furniza energie electrică la prețuri accesibile, de a face piața mai robustă și mai rezistentă la șocurile viitoare și de a o alinia în continuare la obiectivele europene ale „Green Deal”.

Prin urmare, Comisia Europeană stabilește o serie de aspecte care trebuie analizate pentru o funcționare optimă a pieței în viitor. Printre acestea se numără instrumente bazate pe piață pentru a proteja consumatorii împotriva volatilității prețurilor, măsuri de îmbunătățire a răspunsului la cerere și de promovare a schemelor de autoconsum individual, semnale de investiții adecvate și o supraveghere mai transparentă a pieței.

Pe baza analizei prezentate astăzi, Comisia Europeană va lansa un proces de evaluare a impactului privind posibilele ajustări ale structurii pieței energiei electrice.

Președintele Camerei Deputaților și președintele PSD, Marcel Ciolacu, a transmis miercuri că România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică, după ce legea offshore a fost adoptată de Camera Deputaților cu 249 de voturi „pentru” și 34 de voturi „împotrivă”. 

Potrivit proiectului adoptat de deputați, Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, singura modificare față de variantă adoptată de Senat, scrie Digi24. 

„Statul Român va încasa 60% din taxe și impozite pentru gazul din Marea Neagră. România va deveni un jucător regional important”, a declarat Marcel Ciolacu, după votul din Parlament.

Legea stabilește că producătorii vor plăti impozit suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh, față de 45,71 lei/MWh, cât stabilește legea din 2018. Impozitul crește progresiv în funcție de prețul gazului.

Potrivit legii adoptate de Parlament, investitorii își pot deduce maxim 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare, pentru investiţiile efectuate în segmentul upstream, față de 30% cât era în prezent.

De asemenea, legea asigură stabilitatea și predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime).

Primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua parte a acestui an, fiind vorba de o producție de circa 1 miliard de metri cubi anual. Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepție la finalizarea lucrărilor.

Adoptarea legii ofshore va coincide cu prezentarea, în aceeași zi, a noului set de propuneri „RePowerEU” ale Comisiei Europene pentru a obține independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Propunerile detaliate ale executivului european vor fi făcute public în a doua parte a zilei.

Reamintim că Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Legea offshore este  adoptată astăzi în Parlament, fapt care va crea predictibilitate și posibilitatea ca investițiile în exploatarea resurselor offshore si onshore să poată să demareze, a precizat miercuri premierul Nicolae Ciucă în cadrul Romanian Business Leaders Summit 2022, unde șeful Guvernului a subliniat că sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră care va intra în sistemul de transport național și că într-un termen de cinci ani vom deveni independenți din punct de vedere energetic.

“În privința resurselor de gaze, astăzi se va aproba legea offshore in Parlament. Vom crea astfel predictibilitatea si posibilitatea ca investitiile atat in exploatarea resurselor offshore cat si onshorre sa poată să demareze. De altfel, primul proiect va demara luna viitoare. Este vorba de investițiile pe care Black Sea Oil&Gas le-a facut în Marea Neagră și după întâlnirea de ieri avem certitudinea că la sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră care va intra în sistem”, a declarat miercuri premierul Nicolae Ciucă, citat de Hotnews.ro, liderul de la Palatul Victoria referindu-se astfel la proiectul de la Media.

Adoptarea legii ofshore va coincide cu prezentarea, în aceeași zi, a noului set de propuneri “RePowerEU” ale Comisiei Europene pentru a obține independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Propunerile detaliate ale executivului european vor fi făcute public în a doua parte a zilei.

În continuare, premierul Ciucă a mai precizat și ce alte investiții vor avea loc ulterior.

“Sigur urmează celelalte care țin de investiții, de o perioadă de lucru la nivelul companiilor OMV Petrom și Romgaz. Există deja discuțiile și proiectele asigurate astfel încât nu mai târziu de sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027 să avem resursa de gaz necesară atât pentru asigurarea independenței necesare pentru economia românească si consumul public cât și pentru a putea să dezvoltăm ramuri in industria petrochimică și, de ce nu, să exportăm gaz”, a spus Ciucă, conchide sursa citată.

De altfel, șeful Guvernului s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas, anunțând că exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național după ce reprezentanții companii Black Sea Oil&Gas au asigurat că proiectul de la Midia este pregătit să demareze în luna iunie, după efectuarea ultimelor teste, având o capacitate de livrare de un miliard de metri cubi anual.

Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina descoperite în anul 2007 respectiv 1995. După finalizarea infrastructurii necesare extracției și transportului de gaze naturale, era preconizat ca prima producție de gaze din proiectul MGD să aibă loc în trimestrul 4 al anului 2021, însă aceasta va avea loc în 2022.

Între timp, coaliția de guvernare a depus legea offshore privind gazele din Marea Neagră în Parlament, iar proiectul legislativ a fost aprobat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată. Legea, care prevede că statul va păstra 60% din profit, iar mediul privat implicat 40%, își urmează circuitul legislativ în Camera Deputaților, for decizional.

De asemenea, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.