Connect with us

U.E.

Premierul irlandez, Leo Vardkar dorește să discute săptămâna viitoare despre Brexit cu omologul său britanic, Boris Johnson: Nu ne putem aștepta ca la summitul Consiliului European liderii să aprobe ceva ce au văzut cu o seară înainte

Published

on

© MerrionStreet.ie/ Twitter

Premierul irlandez, Leo Varadkar, dorește să se întâlnească cu omologul său britanic, Boris Johnson, săptămâna viitoare, precizând sâmbătă că timpul este foarte scurt pentru ca Londra să continue promovarea noilor propuneri referitoare la Brexit, înainte de Downing Street la 2 omctombrie, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Suntem în procesul de a încerca să aranjăm o întâlnire cu prim-ministrul Johnson săptămâna viitoare”, a declarat Varadkar presei.

Timpul este limitat. Avem un summit european pe 17 şi 18 octombrie şi nu este rezonabil să ne aşteptăm ca 27 sau 28 de şefi de guvern să decidă şi să aprobe ceva ce au văzut cu o seară înainte sau cu două zile înainte”, a afirmat şeful executivului de la Dublin.

Amintim că discuțiile referitoare la noile propuneri ale premierului britanic Boris Johnson privind modificarea Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană prin amendarea mecanismului de backstop, convenit de fostul șef al Executivului de la Londra, Theresa May, cu negociatorii europeni, vor fi reluate luni.

Premierul britanic Boris Johnson a acceptat că trebuie să solicite amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană în cazul în care nu va ajunge la un acord cu privire la Brexit, arată documentele guvernamentale britanice prezentate unei instanțe judiciare.

Consilierii juridici ai Guvernului au transmis unei instanţe din Scoţia că va fi aplicată Legea Benn, care prevede amânarea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană dacă nu se ajunge la un acord formal privind Brexit.

Conform documentelor guvernamentale, Guvernul Boris Johnson va solicita amânarea Brexit dacă nu se ajunge la niciun acord cu UE până pe 19 octombrie.

De altfel, și prim-ministrul irlandez Leo Varadkar, a menționat vineri că o cerere a Marii Britanii pentru o amânare a Brexit-ului este preferabilă unei ieșiri fără acord din UE, anunță DPA, citat de Agerpres.
”Brexit-ul nu se încheie prin plecarea Marii Britanii”, a spus Varadkar în faţa jurnaliştilor la Copenhaga, după discuţii cu premierul danez Mette Frederiksen. ”Aceasta este doar următoarea fază de negocieri, însă dacă Marea Britanie va cere o amânare, o vom lua în considerare şi majoritatea ţărilor din UE o vor lua în considerare în mod întemeiat, pentru că o amânare (a ieşirii Marii Britanii din UE) ar fi o variantă mai bună decât lipsa unui acord”, a subliniat premierul irlandez.

Conținutul documentelor par să contravină poziției publice adoptate cu diferite ocazii de prim-ministrul britanic Boris Johnson, care a afirmat în mai multe rânduri că este decis să livreze Brexit-ul la 31 octombrie, cu sau fără acord.

La 4 septembrie, Camera Comunelor din Marea Britanie a adoptat, în fază finală, legea prin care îl obligă pe Johnson să ceară Uniunii Europene să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la data de 19 octombrie, după summitul Consiliului European, nu va reuși să obțină un nou acord cu blocul comunitar sau nu va reuși să obțină aprobarea Camerei Comunelor pentru ieșirea din UE fără acord.

Deschidere în acest sens a venit și din partea Bruxelles-ului.  La 18 septembrie, Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate o rezoluție prin care reafirma că va respinge un Acord de Retragere cu Marea Britanie care nu conține mecanismul de ”backstop” și a transmis că o extindere a termenului limită pentru Brexit dincolo de data de 31 octombrie este posibilă dacă Regatul Unit solicită acest lucru.

În lumina dinamicii recente, la care se adaugă obligația pe care Boris Johnson o are, aceea de a respecta voința Parlamentului materializată în Legea Benn, cel mai probabil acest scenariu, o solicitare de prelungire a Brexit-ului, se va concretiza.

Amintim că premierul britanic Boris Johnson a prezentant miercuri, 2 octombrie, planul său în cinci puncte privind Brexit-ul, care va scoate Marea Britanie, inclusiv provincia nord-irlandeză, din uniunea vamală după perioada de tranziție post-Brexit, și a avertizat UE27 că mai este ”foarte puțin timp” pentru a obține un acord de retragere.

Într-o scrisoare de șase pagini înaintată președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, șefilor de stat sau de guvern ai Consiliului European și negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, prim-ministrul britanic a punctat că ”acest guvern dorește să obțină un acord și sunt singur că și dumneavoastră doriți același lucru. Dacă nu vom putea obține unul, eșecul rezultat va fi unul al politicii de stat pentru care toți vom fi responsabili”.

Acesta nu a reușit însă să convingă liderii instituțiilor europene. 

Astfel, Parlamentul European a respins joi planul privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană ”în forma sa actuală”, propus de prem-ministrul britanic.

Comitetul Parlamentului European pentru negocierile cu privire la Brexit ”nu crede că propunerile de ultim moment formulate de guvernul britanic pe 2 octombrie, în forma lor actuală, pot forma baza unui acord faţă de care Parlamentul European şi-ar putea da acordul”, indică acest grup, prezidat de eurodeputatul liberal belgian Guy Verhofstadt, membru al grupului Renew Europe.

Planul înaintat de Boris Johnson prevede ca Irlanda de Nord să iasă din uniunea vamală europeană, la fel ca restul Marii Britanii, dar ca această provincie să aplice în continuare regulile europene în privinţa circulaţiei bunurilor, inclusiv a mărfurilor agro-alimentare, cu înfiinţarea unei ”zone de reglementare” pe insula Irlanda, sub rezerva acordului din partea legislativului şi a executivului nord-irlandeze.

”Propunerile nu tratează adevăratele probleme de soluţionat dacă plasa de siguranţă (irlandeză) va trebui eliminată, şi anume economia întregii insule, respectarea deplină şi integrală a Acordului din Vinerea Mare şi integritatea pieţei unice. Propunerile Marii Britanii sunt insuficiente şi ne îndepărtează puţin mai mult de angajamentele şi obiective asumate în comun”, este precizat în comunicatul Parlamentului European.

La rândul său, Donald Tusk, președintele Consiliului European, instituție care reunește sub umbrela sa șefii de stat sau de guvern ai UE27, și-a prezentat scepticismul cu privire la planul propus de prim-ministrul britanic Boris Johnson.

”Rămânem deschiși, dar deocamdată nu suntem convinși”, a scris Donald Tusk într-o postare pe pagina sa de Twitter, după o discuție telefonică cu premierul irlandez, Leo Varadkar, și cel britanic, Boris Johnson.

O reacție similară a venit și din partea președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a notat că ”există în continuare câteva puncte problematice care vor necesita o muncă suplimentară în zilele următoare, mai ales în ce priveşte guvernanţa <<backstop-ului>> (plasa de siguranţă pentru Irlanda)”.

La toate acestea se adaugă nivelul scăzut de încredere în Downing Street, pe care se pare că îl au europenii, venit pe fondul unor temeri că premierul britanic va încerca să învinuiască Bruxelles-ul pentru eșecul obținerii unui acord.

În urma unei convorbiri telefonice cu premierul irlandez Leo Varadkar, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a solicitat Londrei publicarea integrală a propunerilor privind ieşirea Marii Britanii din UE, după ce prim-minsitrul Republicii Irlanda a sesizat contradicţii între discursul lui Boris Johnson din cadrul congresului Partidului Conservator, găzduit de Manchester, şi forma scrisă a propunerilor.

Reacția celor doi venea după ce guvernul de la Londra a insistat că textul de 44 de pagini, înaintat Comisiei Europene, va rămâne confidențial.

Amintim că Regatul Unit a dat publicității până acum doar un document explicativ de șase pagini cu privire la viziunea sa referitoare la granița irlandeză.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Italia adoptă un nou pachet de redresare economică de 25 de miliarde de euro. Giuseppe Conte: Vom proteja locurile de muncă, afacerile și regiunile țării

Published

on

© www.governo.it

Guvernul italian a adoptat vineri un nou set de măsuri economice în valoare de 25 de miliarde de euro, incluzând o extindere a subvențiilor salariale și o interdicție în privința concedierilor, măsuri care se adaugă sumelor impresionante alocate în perioada de vârf a pandemiei când premierul Giuseppe Conte a anunțat că Roma își pune “puterea de foc în motorul economiei”, aproximativ 750 de miliarde de euro ce reprezintă aproape jumătate din PIB-ul țării.

“Cu aceste măsuri vom proteja locurile de muncă, vom sprijini lucrătorii, afacerile și vom slăbi presiunea termenelor limită de impozitare pentru cetățeni și afaceri, vom ajuta autoritățile locale și regionale și sudul”, a spus Giuseppe Conte într-o conferință de presă.

În conformitate cu noul decret, companiile nu vor avea voie să concedieze angajații atât timp cât vor beneficia de schema de susținere a salariilor legate de coronavirus, care va dura încă 18 săptămâni sau – dacă este folosită în mod intermitent – până la sfârșitul anului, informează Politico Europe.

În mod alternativ, companiile care repornesc activitățile și renunță la sprijinul acordat de către stat vor beneficia de o amânare de patru luni a plăților fiscale.

Printre multe alte măsuri, noul pachet extinde și o plată unică de 400 de euro introdusă în luna mai pentru a ajuta familiile cu venituri mici, prevede reduceri de impozite pentru întreprinderile din sudul Italiei, furnizează miliarde de euro autorităților locale și regionale și extinde un moratoriu pentru rambursarea împrumuturilor către IMM-uri până în ianuarie 2021.

De asemenea, guvernul a extins obligația de a purta măști în spații publice și private închise și de a păstra un metru de distanțare socială până la 7 septembrie. 

“Nu dorim noi restricții, dimpotrivă”, a spus Conte, pledând pentru precauție.

Italia a fost cea mai lovită țară din Uniunea Europeană de pandemia de coronavirus, înregistrând cele mai multe decese și fiind țara cu al doilea cel mai mare număr de infectări, după Spania.

De altfel, Italia va fi una din principalele țări ale beneficiare ale planului de salvare de 750 de miliarde de euro și ale bugetului multianual convenite la 21 iulie de liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Mai mult, noul set de măsuri economice menite să sprijine companiile și locurile de muncă se bazează pe schema instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană pentru a preveni concedierile și pentru a salva companiile de la faliment.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș acuză Polonia de represiuni împotriva comunității LGBTI: Este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș a acuzat sâmbătă, într-o postare pe Twitter, autoritățile din Polonia de represiune împotriva comunității LGBTI și a comparat această politică cu atacurile la adresa minorităților care se desfășoară în Rusia.

“Este inacceptabil ca în anul 2020, populația LGBTI să se teamă din nou de persecuții în Polonia. Atacarea activiștilor LGBTI este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia”, a scris Cioloș, făcând trimitere la poziția grupului politic pe care îl conduce în Parlamentul European.

“Cetățenii polonezi sunt cetățeni UE, iar Renew Europe va acționa neîncetat în apărarea drepturilor lor fundamentale”, a completat președintele Renew Europe.

Mii de persoane au protestat sâmbătă în toată Polonia în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT, precum şi împotriva brutalităţii poliţiei, după arestarea unei activiste a acestei minorităţi la Varşovia şi reţinerea a 48 de protestatari care au încercat să se opună acestei arestări, transmite AFP.

Cea mai mare demonstraţie a avut loc în centrul Varşoviei, unde s-au adunat câteva mii de persoane, dintre care mai mulţi purtau steaguri sau umbrele în culorile curcubeului.

Doar 29% din polonezi susţin căsătoria homosexuală, potrivit unui sondaj realizat de institutul CBOS în 2019.

În timpul campaniei electorale pentru scrutinul prezidenţial din iulie, conservatorii aflaţi la guvernare în Polonia, o ţară profund catolică, au folosit pe scară largă retorica anti-LGBT provocând proteste din partea instituţiilor internaţionale.

Preşedintele conservator Andrzej Duda, care a fost reales, a comparat “ideologia LGBT” cu “neo-bolşevismul”. La depunerea jurământului de către acesta joi în parlament, parlamentarii de stânga au purtat culorile steagului curcubeu, devenit o emblemă anti-guvernamentală în Polonia, în special în ultimele luni.

De altfel, Comisia Europeană a refuzat recent să acorde fonduri europene din cadrul unui program european care stimulează înfrățirile între orașe unui număr de șase localități poloneze care au adoptat rezoluții anti-LGBT.

Continue Reading

U.E.

Ziua iubitorilor de carte. Parlamentul European pune la dispoziția elevilor și studenților o biblioteca virtuală despre politici UE și relații internaționale

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Parlamentul European pune la dispoziția elevilor și studenților din Uniunea European[ o bibliotecă virtuală multilingvă cu articole și cărți ce conțin informații despre politici europene, drept, economie și relații internaționale, informează Reprezentanța Comisiei Europene într-o postare pe Facebook.

Biblioteca virtuală este disponibilă pe pagina Parlamentului European, iar pentru a putea accesa articolele și cărțile disponibile fiecare utilizator trebuie să își creeze un cont.

Biblioteca este disponibilă aici.


În fiecare an, la 9 august este celebrată Ziua iubitorilor de carte este sărbătorită pe 9 august în fiecare an.

Aceasta este o sărbătoare neoficială cu scopul de a încuraja bibliofilii să sărbătorească lectura și literatura.

Oamenii sunt sfătuiți să-și lase smartphone-urile și orice distragere tehnologică posibilă deoparte și să citească o carte.

Ziua iubitorilor de carte este recunoscută largă la nivel mondial însă originea sa rămâne necunoscută.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending