Albania face parte din ”familia noastră europeană”, fiind mai ”important ca niciodată să revitalizăm procesul de extindere”, a fost mesajul pe care l-a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o întâlnire cu premierul acestei țări, Edi Rama, în Tirana.

”Acesta este un moment crucial pentru a mă întâlni cu un aliat apropiat, partener și prieten. În timp ce vorbim, Rusia atacă națiunea suverană Ucraina. Am impus cinci runde de sancțiuni fără precedent pentru a menține presiunea economică asupra Kremlinului, pentru a reduce drastic capacitatea acestuia de a-și finanța războiul. Încă din prima zi, Europa și aliații săi au fost uniți în sprijinul Ucrainei. Aș dori să vă mulțumesc, stimate domnule prim-ministru, pentru sprijinul ferm al țării dumneavoastră. Și vă mulțumesc pentru activitatea dumneavoastră la nivel global, în special în acest an, din calitate de membru al Consiliului de Securitate al ONU. Ați fost un partener și un prieten angajat și de încredere al UE”, au fost cuvintele apreciative ale oficialului european la adresa șefului guvernului Albaniei.

În contextul ”provocărilor actuale”, Michel a sugerat că trebuie ”să ne gândim dincolo de modelele tradiționale, pentru a găsi moduri inovatoare de gândire și modalități inovatoare de lucru”, făcând aluzie la propunerea sa de crearea a unei ”comunități geopolitice europene”.

”Lucrăm pentru a oferi beneficii tangibile pentru toți albanezii și pentru toți partenerii noștri din regiune. Acest lucru înseamnă să accelerăm deja integrarea acum, în loc să așteptăm până când negocierile de aderare vor fi complet finalizate. În luna iunie, și ați menționat acest lucru, vom organiza o reuniune a celor 27 de lideri UE la Bruxelles cu dumneavoastră și cu ceilalți lideri din Balcanii de Vest. Albania a îndeplinit toate condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare. Negocierile de aderare ar trebui să înceapă cât mai curând posibil”, a fost apelul lansat de președintele Consiliului European, care a avut anterior acestui moment o oprire în Serbia de unde a transmis un mesaj similar.

Ideea demarării negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord se regăsește în rapoartele adoptate joi de Parlamentul European, în care sunt evaluate progresele celor două țări. 

Cu prilejul unei vizite în Albania, la mijlocul lunii martie, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat că este momentul pentru revigorarea procesului de extindere și integrarea Balcanilor de Vest în mod ireversibil în UE.

Un astfel de obiectiv se numără și pe agenda președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ale cărei priorități au fost prezentate în Parlamentul European de Emmanuel Macron în ianuarie.

”Europa nu mai poate întoarce spatele Balcanilor de Vest. Balcanii de Vest se află în inima continentului european, atât din punct de vedere geografic și istoric, cât și din punct de vedere al tragediei și al promisiunilor viitorului pe care le conțin. Ele poartă cicatrici care ne amintesc atât de precaritatea păcii, cât și de forța uniunii noastre. Datoria pe care o avem astăzi este aceea de a regândi relația cu țările din Balcanii de Vest și de a le oferi perspective mai clare și mai proactive de aderare”, a fost mesajul transmis de Macron de la pupitrul democrației europene.

Acest obiectiv de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest a fost reconfirmat și de președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene, care și-a încheiat mandatul de șase luni la finalul lunii decembrie, Franța prelunând ștafeta la 1 ianuarie, deschizând un nou trio de președinții, alături de Cehia și Suedia.

Să nu uităm de  summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, unde liderii statelor membre au ”sprijinul fără echivoc” al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

Tot în octombrie Comisia Europeană a adoptat Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului 2020, dar Bulgaria a refuzat până acum să le permită acestora să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană a insistat că cele două țări trebuie să meargă împreună în procesul de aderare. 

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis premierului portughez Antonio Costa, aflat în vizită de lucru în România, că țara noastră sprijină “aspirațiile legitime” ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei de a deveni state membre ale Uniunii Europene, aspect reliefat și de prim-ministrul Nicolae Ciucă în discuțiile cu omologul portughez.

Agenda discuțiilor dintre Iohannis și Costa a vizat stadiul și perspectivele de cooperare în plan bilateral, situația de securitate de la granița Uniunii Europene, modalitățile de sprijin ale Ucrainei, coordonarea în plan european în perspectiva viitoarelor reuniuni ale Consiliului European din lunile mai și iunie, și, respectiv, consolidarea Flancului Estic și pregătirea Summitului NATO de la Madrid din luna iunie, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi lideri au avut un schimb de vederi cu privire la temele de actualitate de pe agenda europeană. Au fost abordate propunerile recente ale Comisiei Europene în domeniul energiei, al apărării, precum și pentru sprijinirea Ucrainei în procesul de reconstrucție, teme care vor figura pe agenda Consiliului European extraordinar de la sfârșitul lunii mai.

Cei doi lideri au discutat modalitățile de coordonare și de continuare a sprijinului concret pentru Ucraina și refugiații din această țară, Președintele României prezentând eforturile depuse în acest sens de țara noastră. Au fost, de asemenea, abordate și modalitățile de sprijinire a Republicii Moldova, în plan politic, în ceea ce privește cererea sa de aderare la UE, în plan economic și financiar, dar și pentru a face față atât numărului ridicat de refugiați, cât și provocărilor de securitate. Președintele Klaus Iohannis a subliniat, totodată, faptul că România, împreună cu Franța și Germania, urmează să organizeze în perioada următoare o nouă reuniune a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, invitând Portugalia să se alăture acestor demersuri de sprijinire a Republicii Moldova.

“Președintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în ceea ce privește aspirațiile legitime de a deveni membri ai UE”, arată Administrația Prezidențială. Același aspect a fost iterat și de premierul Ciucă în cadrul discuțiilor cu premierul Costa.

Președintele Klaus Iohannis și Prim-ministrul António Costa au salutat cooperarea bilaterală excelentă, care a cunoscut în ultimii ani o dinamică pozitivă, potențată de afinitățile de ordin cultural, de proiectele în diverse domenii, precum și de obiectivele convergente și coordonarea strânsă ale celor două țări în plan bilateral, european și internațional.

Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri Prim-ministrului António Costa pentru decizia Portugaliei de a participa cu un contingent de forțe terestre la prezența multinațională NATO din România. Prin acest gest de solidaritate și unitate, Portugalia s-a alăturat eforturilor comune de a consolida postura de descurajare aliată pe Flancul Estic. A fost salutată, de asemenea, semnarea Acordului de cooperare dintre România și Portugalia în domeniul apărării.

În pregătirea Summitului NATO de la Madrid, Președintele României a subliniat importanța obținerii unor rezultate ambițioase, astfel încât noul Concept Strategic al NATO să răspundă în mod adecvat situației grave de securitate create pe Flancul Estic prin agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei.

Șeful guvernului portughez efectuează joi, în România, prima sa vizită externă de la preluarea noului mandat de premier, unde are întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă, alături de care va vizita și Batalionul 1 Instrucție Caracal.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, face apel la crearea unei ”comunități geopolitice europene” cu scopul de a ”crea convergență și de a aprofunda cooperarea operațională pentru a aborda provocările comune, pacea, stabilitatea și securitatea pe continentul nostru”.

”Trebuie să ne gândim la modul în care Uniunea Europeană își va asuma un rol mai important de lider geopolitic și la modul în care răspundem așteptărilor internaționale pe care mai mulți vecini le au. Iar acest lucru pornește de la o observație fundamentală. În realitate, în opinia mea, există deja o comunitate geopolitică care se extinde de la Reykjavik la Baku sau Erevan, de la Oslo la Ankara. Și, în ceea ce mă privește, sunt ferm convins că trebuie să dăm acestui spațiu geografic o realitate politică. Cred că trebuie să o facem imediat, fără să așteptăm. Și vreau să fiu clar de la început, pentru că văd pericolul care amenință atunci când deschizi o astfel de reflecție. O astfel de inițiativă, în orice caz, din punctul meu de vedere, nu este în niciun caz menită să înlocuiască extinderea sau să găsească un nou pretext pentru a procrastina pe marginea acestui dosar. Nici nu este, cel puțin din punctul meu de vedere, o garanție pentru cei care iau parte la ea că vor fi într-o zi membri ai Uniunii Europene. Dar cred că acest proiect ar putea fi deosebit de util pentru Uniunea Europeană și pentru cei care aspiră sincer să ni se alăture, deoarece ar oferi cadrul pentru consolidarea imediată, din punct de vedere politic”, a subliniat Michel într-un discurs susținut în cadrul Comitetului Economic și Social European.

I call for the creation of a European Geopolitical Community.

The aim is to forge convergence and deepen operational cooperation to address common challenges, peace, stability and security on our continent.#EESCPlenary @EU_EESC pic.twitter.com/XKSucel4YK

— Charles Michel (@eucopresident) May 18, 2022

Printre țările la care președintele Consiliului European se gândește când face referire la țările ”apropiate de noi care doresc să împărtășească același destin geopolitic” se numără cele din Balcanii de Vest, cele din cadrul Parteneriatului Estic, dar și ”alte țări europene cu care avem relații strânse”.

Charles Michel a explicat și cum va fi organizată această ”comunitate geopolitică europeană”.

”Șefii de stat sau de guvern ai țărilor participante ar urma să preia conducerea, să stabilească direcția și să se întâlnească cel puțin de două ori pe an. Politica externă ar fi un domeniu major de cooperare în cadrul acestei comunități. Miniștrii de externe ar urma să participe în mod regulat, în funcție de ordinea de zi, la reuniunile Consiliului Afaceri Externe al UE, iar alte formațiuni ale Consiliului ar putea urma acest exemplu. S-ar putea pune accentul pe asocierea cu programe socio-economice care nu necesită neapărat o aliniere a reglementărilor, dar care ar putea aduce beneficii reciproce concrete. Este clar că programe precum Erasmus, Orizont, sectorul transporturilor și cel energetic ar putea fi teme utile pentru o astfel de cooperare și proiecte”, a oferit detalii organizatorice oficialul european.

Președintele Consiliului European a anunțat că se consultă deja cu liderii celor 27 de state membre și că această propunere va fi inclusă pe ordinea de zi a reuniunii șefilor de stat sau de guvern din 23-24 iunie. 

I will propose that a conference be held around or after the summer.

This conference will bring together the leaders of the EU and those of the partner countries concerned to discuss the concrete options for this new common project. #EESCPlenary @EU_EESC pic.twitter.com/r5Fqx1JkjK

— Charles Michel (@eucopresident) May 18, 2022

”Voi propune o conferință, în preajma verii sau după aceea, care să reunească liderii Uniunii Europene și pe cei ai țărilor partenere în cauză, pentru a discuta opțiunile concrete ale acestui nou proiect comun. Și voi organiza, în strânsă coordonare cu președinția franceză (n.r. a Consiliului Uniunii Europene), o întâlnire cu liderii UE și ai Balcanilor de Vest în iunie, în contextul acestui Consiliu European. În concluzie, acesta este un moment decisiv, un punct de cotitură în istoria noastră. Nu avem dreptul să facem greșeli, pentru că în joc este esențialul: valorile demnității și libertății, principiile democratice și coeziunea socială care trebuie să decurgă din acestea. În joc este esențialul: statul de drept, justiția, jurământul părinților fondatori izvorât din cenușa a două războaie mondiale din secolul trecut. Suntem copiii lui Schuman, ai lui Monnet, ai lui Gasperi, ai lui Adenauer. Acum este rândul nostru să nu ratăm întâlnirea cu istoria Europei”, a conchis Michel.

Ideea unei comunități geopolitice europene s-ar putea să fie primită cu entuziasm de președintele francez, Emmanuel Macron, care a lansat  în discursul de închidere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei un apel la crearea unei ”comunități politice europene” în care să fie primită în special Ucraina, dar și Regatul Unit, primul stat care a luat decizia de a se retragere din Uniunea Europeană.

Această propunere nu este una nouă, ci a fost avansată în 1989 de președintele francez, François Mitterrand, care a vorbit despre crearea unei ”confederaţii europene avansate”, potrivit Agerpres. 

”Europa nu va mai fi cea pe care o cunoaștem de o jumătate de secol. Ieri, dependentă de cele două superputeri, ea se va întoarce, așa cum se întoarce cineva acasă, la istoria și la geografia sa. (…) Fie tendința de rupere, de fărâmițare se va accentua și vom redescoperi Europa din 1919 (…) fie Europa se va construi. Ea poate face acest lucru în două etape, mai întâi datorită comunității noastre a celor Doisprezece, care trebuie neapărat să-și consolideze structurile. (…) A doua etapă: de la acordurile de la Helsinki, mă aștept să asistăm în anii 1990 la nașterea unei Confederații europene în sensul cel mai adevărat al termenului, care va asocia toate statele continentului nostru într-o organizare comună și permanentă a schimburilor, a păcii și a securității. Evident, acest lucru nu va fi posibil decât după instaurarea, în țările din Est, a pluralismului partidelor, a alegerilor libere, a unui sistem reprezentativ și a libertății de informare. (…) Popoarele eliberate nu ne cer de pomană, ci motive pentru a crede în libertate și justiție”, a subliniat Mitterrand în discursul său din 31 decembrie 1989.