Raportul privind prioritățile Parlamentului European referitoare la viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan în calitate de negociator-șef al Parlamentului, a fost votat miercuri cu largă majoritate în Comisia pentru bugete a instituției legislative europene, cu aproximativ două treimi din voturi, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Raportul votat astăzi solicită o creștere adecvată a bugetului multianual al Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare 2028–2034. Pentru perioada actuală, 2021–2027, acesta însumează 1,3 trilioane de euro. Creșterea este necesară pentru a acoperi noile priorități ale Uniunii Europene, precum apărarea și întărirea economiei, fără a afecta însă prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea”, a declarat Mureșan

Europarlamentarul român a evocat contextul geopolitic actual, cu Federația Rusă tot mai agresivă la granițele noastre și cu Statele Unite ale Americii retrăgându-se din rolul de principal partener de securitate, subliniind este clar că trebuie să facem mai mult pentru a ne proteja cetățenii.

Potrivit lui Mureșan, pentru Uniunea Europeană, bugetul multianual a fost și rămâne cel mai bun instrument pentru a gestiona împreună provocările cu care se confruntă

“Agricultura și coeziunea vor rămâne, însă, și ele priorități în viitorul Buget. Sunt domeniile din care România primește cea mai mare parte a fondurilor europene și trebuie finanțate în continuare în mod adecvat”, a mai spus europarlamentarul român.

Astfel, pentru a acoperi atât noile, cât și vechile priorități, Mureșan susține o creștere a bugetului.

“Pentru a acoperi această creștere, este necesar să adoptăm noi resurse proprii ale Uniunii Europene care să asigure transparentizarea și sustenabilitatea surselor de venit. Noul pachet de resurse proprii trebuie să fie unul echitabil pentru toate țările, regiunile și sectoarele economice ale Uniunii Europene”, a declarat Siegfried Mureșan.

“În raportul votat astăzi, respingem, totodată, propunerea Comisiei Europene ca toate fondurile din viitorul cadru financiar să fie alocate prin intermediul unui plan național dedicat fiecărui stat membru. Considerăm că domenii-cheie, precum cercetarea, bursele Erasmus+ sau agricultura, trebuie să aibă programe dedicate de implementare la nivel european pentru a garanta o finanțare adecvată. Sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană este, de asemenea, inclusă pe lista de priorități ale Parlamentului European pentru viitorul buget”, a completat eurodeputatul Siegfried Mureșan.

După votul din Comisia pentru bugete, raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan privind prioritățile pentru Bugetul Uniunii Europene va fi adoptat în plenul Parlamentului European în luna mai, înainte ca Comisia Europeană să publice proiectul de buget multianual, în luna iulie.

Comisia Europeană invită părțile interesate să contribuie cu experiența lor practică la conturarea unor reguli clare și accesibile privind modelele de inteligență artificială cu uz general (GPAI), care vor fi incluse în viitoarele orientări ale Comisiei.

Potrivit comunicatului oficial, orientările vor clarifica conceptele-cheie care stau la baza dispozițiilor din Legea IA privind modelele GPAI.

Documentul aflat în pregătire va oferi explicații detaliate pentru întrebări esențiale, precum: „ce este un model de inteligență artificială cu uz general?”, „care entități sunt considerate furnizori în diferite configurații?” și „ce acțiuni constituie introducerea pe piață?”. De asemenea, orientările vor descrie rolul Biroului pentru Inteligență Artificială în sprijinirea respectării cerințelor legale.

Help shape the EU guidelines on general-purpose AI (GPAI) models under the AI Act.

We invite all stakeholders and citizens to share feedback by 22 May in a targeted consultation.#EUHaveYourSay

— European Commission (@EU_Commission) April 22, 2025

Totodată, va fi explicat modul în care semnarea Codului de bune practici – dacă este aprobat de Biroul și Consiliul pentru Inteligență Artificială – poate reduce povara administrativă pentru furnizori și poate funcționa ca un reper pentru conformitatea cu reglementările.

În acest sens, orientările vor completa Codul de bune practici privind GPAI, aflat în prezent în faza finală de elaborare.

Toți actorii interesați – inclusiv furnizori de modele GPAI, furnizori secundari de sisteme IA, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic, experți și autorități publice – sunt invitați să trimită opinii până pe 22 mai.

Orientările nu vor avea caracter obligatoriu, dar vor aduce clarificări cu privire la modul în care Comisia, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea și aplicarea regulilor privind GPAI, intenționează să le interpreteze și implementeze în baza Actului privind IA. Publicarea orientărilor și a versiunii finale a Codului de bune practici este așteptată înainte de luna august 2025.

În plus, ca parte a eforturilor sale de a sprijini părțile interesate în punerea în aplicare a Legii privind inteligența artificială, Comisia va lansa în curând o consultare specifică privind clasificarea sistemelor de inteligență artificială drept sisteme cu risc ridicat.

Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva Olandei și a aliaților săi europeni pentru a influența și a slăbi societățile acestora, a declarat marți serviciile olandeze de informații militare MIVD, informează Politico Europe.

Raportul anual al agenției precizează că Rusia a încercat să perturbe alegerile europene din 2024 prin lansarea de atacuri cibernetice asupra site-urilor web aparținând partidelor politice olandeze și companiilor de transport public, cu scopul de a îngreuna votul cetățenilor olandezi.

MIVD: Nederland wordt steeds vaker geconfronteerd met hybride aanvallen die onze samenleving proberen te ontwrichten en verzwakken. Russische brutaliteit neemt daarbij toe.

Lees hier meer over het jaarverslag: https://t.co/ankfrz29bM pic.twitter.com/gJxIOol41p

— Ministerie van Defensie (@Defensie) April 22, 2025

”MIVD nu consideră că amenințarea rusă împotriva Europei scade, ci crește. Chiar și după un posibil sfârșit al războiului cu Ucraina”, a declarat în raport directorul MIVD și viceamiralul Peter Reesink.

”Există evoluții turbulente în politica internațională și în domeniul alianțelor …. Viteza cu care se întâmplă acest lucru și efectul potențial asupra securității noastre este fără precedent”, a adăugat el.

MIVD a dezvăluit mai multe operațiuni rusești recente în Țările de Jos, inclusiv primul atac cunoscut de sabotaj cibernetic al unui grup de hackeri ruși care a vizat sistemele digitale ale unei instalații publice olandeze nespecificate în 2024. Potrivit raportului, impactul atacului a fost minim și nu a generat niciun prejudiciu.

Agenția a detectat, de asemenea, o operațiune cibernetică rusă care viza infrastructura critică din Țările de Jos, posibil în pregătirea unor sabotaje viitoare. Operațiunea nu a avut succes, se menționează în raport.

”Trăim într-o zonă gri între război și pace”, a comentat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, cu privire la raport.

”Pentru a preveni vulnerabilitățile în fața Rusiei, o redimensionare rapidă a forțelor noastre armate și a industriei de apărare este esențială. Numai atunci vom putea preveni noi agresiuni rusești în Europa”, a adăugat el.