Lumea trece printr-un ”moment întunecat în istoria noastră comună” din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, le-a transmis președintele american, Joe Biden, aliaților din Asia în deschiderea summitului Quad la care mai participă și liderii Japoniei, Australiei și Indiei, anunță BBC, citat de Digi24.

Războiul a devenit acum o ”problemă globală” care subliniază importanța apărării ordinii internaționale, a spus Biden. Premierul japonez Fumio Kishida i-a urmat exemplul și a spus că o invazie asemănătoare în Asia ar trebui să nu aibă loc.

”În contextul în care pandemia COVID-19 continuă să provoace suferință în întreaga lume, al tendințelor de acțiune unilaterală între state și al conflictului tragic care face ravagii în Ucraina, suntem fermi. Susținem cu tărie principiile libertății, statului de drept, valorilor democratice, suveranității și integrității teritoriale, soluționării pașnice a diferendelor fără a recurge la amenințare sau la utilizarea forței, la orice încercare unilaterală de a schimba status quo-ul și la libertatea de navigație și de survolare, toate acestea fiind esențiale pentru pacea, stabilitatea și prosperitatea regiunii Indo-Pacific și pentru lume. Vom continua să acționăm împreună în mod decisiv pentru a promova aceste principii în regiune și dincolo de ea. Ne reafirmăm hotărârea de a susține ordinea internațională bazată pe reguli, în care țările sunt libere de orice formă de constrângere militară, economică și politică”, este precizat în declarația comună a celor patru lideri.

Aceștia subliniază nevoia de a avea o ”abordare colectivă pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică” într-o lume din ce în ce mai ”digitală”, caracterizată de ”amenințări cibernetice sofisticate”.

”Pentru a concretiza viziunea liderilor Quad pentru un Indo-Pacific liber și deschis, ne angajăm să îmbunătățim apărarea infrastructurii critice a națiunilor noastre prin schimbul de informații privind amenințările, prin identificarea și evaluarea riscurilor potențiale în lanțurile de aprovizionare pentru produsele și serviciile cu suport digital și prin alinierea standardelor de bază privind securitatea software pentru achizițiile publice, valorificând puterea noastră colectivă de cumpărare pentru a îmbunătăți ecosistemul mai larg de dezvoltare a software-ului, astfel încât toți utilizatorii să poată beneficia. Partenerii Quad vor coordona programele de consolidare a capacităților în regiunea Indo-Pacific în cadrul Parteneriatului Quad pentru securitate cibernetică”, mai este menționat în documentul mai sus amintit.

Aflat în primul său turneu în Asia de când a preluat mandatul de președinte, Joe Biden a lansat a lansat Cadrul economic indo-pacific pentru prosperitate (IPEF), care ”va consolida legăturile în această regiune crucială pentru a defini următoarele decenii pentru inovația tehnologică și economia globală”.

Investițiile străine directe ale SUA în regiune au totalizat peste 969 de miliarde de dolari în 2020 și aproape că s-au dublat în ultimul deceniu, Washingtonul fiind principalul exportator de servicii în regiune, contribuind la alimentarea creșterii regionale.

Comerțul cu regiunea Indo-Pacifică susține peste trei milioane de locuri de muncă americane și este sursa a aproape 900 de miliarde de dolari în investiții străine directe în Statele Unite. Cu 60% din populația lumii, se preconizează că Indo-Pacificul va fi cel mai mare contribuitor la creșterea globală în următorii 30 de ani. 

Statele Unite, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific, a declarat marţi premierul japonez Fumio Kishida, la sfârşitul unei reuniuni la Tokyo a aşa-numitei alianţei Quad din care fac parte cele patru ţări, relatează AFP, citat de Agerpres.

Statele membre ale alianţei Quad, care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu influenţa tot mai mare şi manevrele militare ale Chinei în regiune, au anunţat, de asemenea, un plan care vizează alocarea a cel puţin 50 de miliarde de dolari (circa 47 de miliarde de euro) în proiecte de infrastructură în regiunea Asia-Pacific în următorii cinci ani.

„În condiţiile în care invadarea Ucrainei de către Rusia subminează principiile fundamentale ale ordinii internaţionale, suntem de acord că încercările unilaterale de a schimba statu-quo-ul prin forţă nu vor fi niciodată tolerate nicăieri, în special în regiunea Indo-Pacific”, a mai spus premierul nipon.

Luni, preşedintele american Joe Biden a declarat că Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat. 

Tot în cursul zilei de luni, Joe Biden l-a asigurat pe premierul nipon, Fumio Kishida, pe care l-a numit „bunul meu prieten”, de angajamentul Statelor Unite privind apărarea Japoniei. 

SUA furnizează Taiwanului arme defensive, dar a rămas în mod intenționat ambiguă cu privire la eventualitatea unei intervenții militare în cazul unui atac din partea Chinei.

În cadrul politicii „O singură Chină”, SUA recunoaște poziția Chinei conform căreia Taiwanul face parte din teritoriul chinez, dar nu a recunoscut niciodată în mod oficial pretențiile Beijingului asupra insulei cu 23 de milioane de locuitori.

De asemenea, cei patru membri ai Quad îşi exprimă cu regularitate îngrijorarea în legătură cu manevrele militare ale Chinei în jurul insulelor din Pacific.

În declaraţia comună de marţi, preşedintele american Joe Biden şi premierii australian, Anthony Albanese, nipon, Fumio Kishida, şi indian, Narendra Modi, au făcut referire la „militarizarea” zonelor contestate, la „utilizarea periculoasă a navelor de gărzilor de coastă şi a miliţiilor maritime şi la eforturile de a perturba exploatarea resurselor offshore ale altor ţări”, activităţi de care China este acuzată că le desfăşoară în regiune.

În ultimele săptămâni, Beijingul a trimis zeci de avioane de război în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, iar liderul chinez Xi Jinping a declarat că „reunificarea” dintre China și Taiwan este inevitabilă, refuzând în același timp să excludă folosirea forței.

Președintele american, Joe Biden, l-a asigurat luni pe premierul nipon, Fumio Kishida, pe care l-a numit ”bunul meu prieten”, de angajamentul Statelor Unite privind apărarea Japoniei, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Alianţa SUA-Japonia a fost de multă vreme piatra de temelie a păcii şi prosperităţii în regiunea indo-pacifică, iar Statele Unite rămân pe deplin angajate faţă de apărarea Japoniei”, a spus Biden la începutul întrevederii cu Kishida la palatul Akasaka din centrul capitalei nipone.

Preşedintele se întâlnise deja cu împăratul Naruhito al Japoniei. Casa Albă a transmis salutul poporului american şi a subliniat tăria legăturilor dintre cele două ţări, cu rădăcini adânci în relaţiile interumane.

”În pofida crizei actuale din Europa, cei doi lideri au reafirmat faptul că regiunea Indo-Pacifică este o regiune de importanță vitală pentru pacea, securitatea și prosperitatea globală și că se confruntă cu provocări strategice tot mai mari la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli. Din acest punct de vedere, prim-ministrul Kishida și președintele Biden s-au angajat să acționeze pentru a promova viziunea lor comună a unei regiuni Indo-Pacifice libere și deschise. Prim-ministrul Kishida a salutat <<Strategia pentru regiunea Indo-Pacifică>> a SUA. Președintele Biden a subliniat angajamentul de neclintit al SUA față de regiune și a punctat că strategia sa va fi însoțită de resurse și de o punere în aplicare constantă. Cei doi lideri au salutat arhitectura din ce în ce mai vibrantă, multistratificată și interconectată din regiune, care sprijină viziunea noastră comună; aceștia au afirmat importanța unității și centralității ASEAN și au subliniat activitatea importantă a Quad, a AUKUS și a altor foruri multilaterale. Aceștia au subliniat, de asemenea, importanța cooperării cu parteneri cu vederi similare din alte regiuni, cum ar fi Europa și Canada”, este precizat în declarația comună a celor doi lideri. 

Răspunsul la un mediu de securitate regională din ce în ce mai provocator

Prim-ministrul Kishida și președintele Biden au făcut apel la China ”să fie alături de comunitatea internațională și să condamne fără echivoc acțiunile Rusiei în Ucraina”.

Aceștia au discutat despre acțiunile continue ale Chinei care ”nu sunt în concordanță cu ordinea internațională bazată pe reguli, inclusiv coerciția prin mijloace economice și de altă natură. Luând act de creșterea continuă a capacităților nucleare ale Chinei, cei doi lideri i-au solicitat acesteia să contribuie la acordurile care reduc riscurile nucleare, sporesc transparența și promovează dezarmarea nucleară. De asemenea, au convenit să colaboreze pentru a consolida descurajarea în vederea menținerii păcii și stabilității în regiune. Cei doi lideri s-au opus cu fermitate oricăror încercări unilaterale de a schimba status quo-ul în Marea Chinei de Est și și-au reiterat opoziția fermă față de revendicările maritime ilegale ale Chinei, față de activitățile coercitive ale Chinei în Marea Chinei de Sud. Aceștia au subliniat angajamentul lor ferm față de statul de drept, inclusiv față de libertatea de navigație și de survolare, în conformitate cu Convenția ONU privind dreptul mării (UNCLOS). Prim-ministrul Kishida și președintele Biden au declarat că pozițiile lor de bază cu privire la Taiwan rămân neschimbate și au reiterat importanța păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan ca element indispensabil pentru securitatea și prosperitatea comunității internaționale. Aceștia au încurajat soluționarea pașnică a problemelor din cealaltă parte a strâmtorii”, mai este amintit în documentul menționat anterior.

Ambii lideri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ”recentul acord de securitate dintre China și Insulele Solomon, care a fost încheiat într-un mod netransparent, fără a lua în considerare vocile regionale de îngrijorare. Prim-ministrul Kishida și președintele Biden au împărtășit, de asemenea, preocupări serioase și continue cu privire la evoluțiile din Hong Kong și la problemele legate de drepturile omului din regiunea autonomă uigură Xinjiang. Aceștia au subliniat importanța unei comunicări sincere cu China, inclusiv la nivelul liderilor, și și-au exprimat intenția de a colabora cu China, acolo unde este posibil, în domenii de interes comun. Prim-ministrul Kishida și președintele Biden au salutat inaugurarea noului guvern al Coreei de Sud și au subliniat importanța crucială a legăturilor strânse și a cooperării dintre Japonia, Statele Unite și Coreea de Sud, inclusiv a legăturilor de securitate. Cei doi lideri au condamnat avansarea activităților de dezvoltare nucleară și de rachete ale Coreei de Nord, inclusiv recentele lansări de rachete balistice intercontinentale. Aceștia și-au reafirmat angajamentul față de denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, și au îndemnat Coreea de Nord să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul acestor rezoluții. Cei doi lideri au reafirmat angajamentul SUA față de soluționarea imediată a problemei răpirilor. Ambii lideri și-au exprimat sprijinul pentru o abordare diplomatică calibrată față de Coreea de Nord și au făcut apel la angajarea acesteia într-un dialog serios și susținut”. 

În contextul amenințărilor nord-coreene, dar și din dorința de a consolida relația cu partenerii asiatici care împărtășesc aceleași valori, Joe Biden a început un turneu în Coreea de Sud și Japonia, încercând să contracareze ambițiile geopolitice ale Chinei în regiune.

La Seul, președintele american și noul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol au recunoscut ”amenințarea” reprezentată de programul nuclear al Coreei de Nord și au făcut apel la denuclearizare.

Președinții Biden și Yoon Suk Yeol  au subliniat că opțiunea dialogului ”rămâne deschisă pentru o rezolvare pașnică și diplomatică cu Coreea de Nord și o invită pe aceasta să revină la negocieri. Președintele Yoon și-a expus viziunea de a normaliza relația inter-coreeană printr-un plan îndrăzneț care vizează o peninsulă coreeană denuclearizată și prosperă, iar președintele Biden își exprimă sprijinul pentru cooperarea inter-coreeană. Ambii lideri subliniază importanța cooperării trilaterale Coreea de Sud-SUA-Japonia pentru a răspunde provocărilor Coreei de Nord, pentru a proteja securitatea și prosperitatea comună, pentru a susține valorile comune și pentru a consolida ordinea internațională bazată pe reguli”.