Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că strategia de vaccinare anti-COVID va fi aprobată într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pe care o va convoca în perioada următoare.

“Strategia de vaccinare anti-COVID va fi supusă aprobării în şedinţa CSAT pe care o voi convoca în perioada imediat următoare”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, după ce a avut, luni, o şedinţă cu ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, pe tema campaniei de vaccinare anti-COVID-19, considerată o problemă de securitate naţională. 

Șeful statului a subliniat că autoritățile s-au mobilizat foarte bine și, la ora actuală, avem o Strategie de vaccinare anti-COVID, care va fi aprobată în zilele următoare.

“Vreau să subliniez că cele trei ministere – Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne – au colaborat foarte bine pentru stabilirea responsabilităților și a căilor de acțiune, pentru pregătirea corespunzătoare a procedurilor şi asigurarea disponibilității personalului medical pentru derularea procesului de vaccinare în condiții de maximă siguranță”, a spus președintele Iohannis.

Conform strategiei, din grupurile prioritare pentru vaccinare împotriva SARS-CoV-2 fac parte: personalul din domeniul sănătății, tot personalul din domeniul sănătății, ca și cel din centre rezidențiale și medico-sociale, populația cu risc ridicat de evoluție severă în cazul infecției și personalul din domenii-cheie, esențiale bunei funcționări a societății.

Vaccinarea se va face etapizat, iar definirea etapelor de vaccinare și inițierea acestora vor fi stabilite în funcție de aprobarea, producția și alocarea unuia sau mai multor vaccinuri către fiecare țară, folosindu-se o procedură specifică în funcție de vaccin.

Președintele a explicat că vaccinul va fi administrat etapizat populației, la locul de muncă, în centre special amenajate și inclusiv “drive-through”.

De asemenea, șeful statului a subliniat că este nevoie de o campanie de informare, de combatere a informațiilor false și a ținut să precizeze că vaccinurile, odată aprobate de organismele de profil, “sunt sigure, eficiente și reprezintă singura soluție viabilă de a pune capăt acestei pandemii”.

Șeful statului a anunțat încă de vineri că luni va avea o şedinţă cu miniştrii Apărării, Sănătăţii şi de Interne pentru a clarifica aspectele care ţin de campania de vaccinare anti-COVID ca şi chestiune de securitate naţională.

România va beneficia pentru început de 10 milioane de doze de vaccin ca parte a contractelor încheiate de Comisia Europeană cu mai mulți producători. Două dintre vaccinurile dezvoltate de companiile Pfizer și BioNTech și Moderna au demonstrat o rată de eficiență de aproximativ 95%.

În România, au fost înregistrate până luni aproximativ 423.000 de mii de cazuri de COVID-19 și 10.177 de decese. Din totalul numărului de cazuri de infectare, din februarie și până în prezent, aproximativ 116.000 sunt cazuri active.

Economia albastră poate contribui substanţial la redresarea post-COVID-19, precum şi la tranziţia ecologică în spiritul Acordurilor de la Paris şi al Green Deal, a afirmat luni ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, cu prilejul participării sale la sesiunea de deschidere a celei de-a 13-a ediţii a Forumului Organizaţiilor Neguvernamentale de la Marea Neagră, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Forumul din acest an se desfăşoară sub tema “Promovarea cooperării societăţii civile în regiunea Mării Negre în vremuri de incertitudine” şi este organizat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare – FOND, cu sprijinul Comisiei Europene şi sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe al României.

În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat angajamentul României faţă de cooperarea regională şi dezvoltarea economică durabilă în regiunea Mării Negre. În context, a menţionat progresele realizate în implementarea Sinergiei Mării Negre în timpul Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene, din prima jumătate a anului 2019, prin adoptarea Agendei maritime comune pentru Marea Neagră şi a Agendei strategice pentru cercetare şi inovare în regiunea Mării Negre, precum şi rezultatele Preşedinţiei-în-Exerciţiu a Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), pe care România o deţine în acest an.

“În contextul relansării economice post-pandemie, dar şi a necesităţii consolidării rezilienţei statele şi societale, plecând de la lecţiile învăţate ale combaterii pandemiei, ministrul Afacerilor Externe a evidenţiat oportunităţile oferite de conceptul economiei albastre, de obiectivele de dezvoltare sustenabilă, precum şi importanţa cooperării regionale în depăşirea provocărilor comune. A subliniat faptul că economia albastră poate contribui substanţial la redresarea economică post-COVID-19, precum şi la tranziţia ecologică în spiritul Acordurilor de la Paris şi al Green Deal”, a precizat MAE.

Ministrul Aurescu a evidenţiat rolul societăţii civile în promovarea şi implementarea proiectelor de cooperare în regiune, în baza relaţiilor strânse ale acesteia cu comunităţile locale şi a experienţei în derularea de parteneriate multi-sectoriale, în vederea atingerii unor obiective comune. Înaltul oficial român a accentuat rolul organizaţiilor non-guvernamentale în consolidarea rezilienţei societăţilor şi în consolidarea democraţiei, ca mize esenţiale pentru un viitor mai bun al oricărei societăţi, fie ea în spaţiul euro-atlantic, fie în regiunea Mării Negre sau dincolo de aceasta.

În acest context, Bogdan Aurescu a amintit faptul că România a oferit recent, din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare gestionat de MAE, prin organizaţia European Endowment for Democracy, o contribuţie de 250.000 euro în scopul implementării de proiecte în sprijinul societăţii civile şi al presei independente din Republica Moldova, precum şi o contribuţie în valoare de 100.000 de euro pentru susţinerea societăţii civile şi a presei independente din Belarus, a mai precizat sursa citată.

Desfăşurat pe parcursul a cinci zile (23-27 noiembrie), Forumul urmăreşte să sublinieze oportunităţile de cooperare şi dialog pentru promovarea politicilor Uniunii Europene în regiunea Mării Negre, sprijinind astfel societatea civilă în dezvoltarea parteneriatelor durabile, consolidarea rezilienţei şi aportul benefic la relansarea economică în perioada de după criza pandemică. Totodată, Forumul îşi propune să contribuie la identificarea provocărilor comune cu care se confruntă organizaţiile societăţii civile în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor acesteia asupra perspectivelor sectorului non-guvernamental în întreaga regiune.

În zilele următoare, Forumul va include sesiuni axate pe activitatea organizaţiilor societăţii civile din regiunea Mării Negre din timpul pandemiei, promovarea politicilor UE în regiunea Mării Negre, prezentarea rezultatelor Forumului în anul 2020, explorarea oportunităţilor de colaborare între societăţile civile şi instituţiile publice, mediul academic şi sectorul privat şi promovarea dezvoltării sustenabile a regiunii, potrivit MAE.

Forumul ONG-urilor de la Marea Neagră a fost lansat în 2008, cu sprijinul MAE român, prin fondurile asistenţei oficiale pentru dezvoltare, şi al Black Sea Trust/German Marshall Fund of US. Începând cu 2013, Comisia Europeană a devenit partener al MAE român în finanţarea iniţiativei. Primele ediţii au avut loc la Bucureşti şi Constanţa. Din 2014, Forumul ONG-urilor la Marea Neagră este organizat, prin rotaţie, în alte state din regiunea Mării Negre. În 2018, Forumul şi-a desfăşurat lucrările, în premieră, la Bruxelles. În 2019 a urmat o nouă premieră, prin organizarea evenimentului în Turcia, la Istanbul. În contextul pandemiei de COVID-19, în 2020, evenimentul este organizat, pentru prima dată, exclusiv online.

Forumul a fost gândit ca proiect anual de implementare a principiilor Sinergiei Mării Negre – Comunicarea Comisiei Europene din 2007 care ghidează şi în prezent abordarea UE în regiune. Rolul Forumului a fost de a crea un spaţiu pentru dezbatere, de împărtăşire de expertiză şi stimulare a comunicării şi iniţiativelor între reprezentanţii societăţii civile, cu sprijinul guvernelor, organizaţiilor internaţionale şi al donatorilor externi activi în regiunea Mării Negre. De-a lungul timpului, Forumul a oferit ocazia participanţilor să facă schimb de bune practici şi să demareze proiecte comune în domenii precum democraţie şi drepturile omului, dezvoltare locală, drepturile copilului, protecţia mediului, participare civică, implicarea tinerilor etc. 

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german Angela Merkel au cerut celorlalte state din G20 să susțină financiar obiectivul distribuirii la scară globală a 2 mld. de doze de vaccin împotriva noului coronavirus până la finele anului viitor, relatează AFP și EFE, preluat de Agerpres. 

Astfel, Emmanuel Macron a amintit că statele din G20, care reprezintă circa 90% din PIB-ul mondial, ar trebui „să cumpere doze de vaccin pentru ţările cel mai puţin avansate” și a susținut crearea unui „mecanism de donații (…) pentru vaccinarea categoriilor prioritare în ţările în dezvoltare”.

În context, președintele Franței a pus problema garantării accesului la vaccin la scară planetară și a evitării scenariului unei lumi cu două viteze, în care doar cei mai bogaţi vor putea să se protejeze de virus.

Citiți și Donald Trump a părăsit prima zi a summitului G20 pentru a juca golf, în timp ce ceilalți lideri mondiali au rămas să discute despre criza pandemică

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a atras atenția că „pentru limitarea pandemiei accesul la vaccin trebuie să fie posibil şi accesibil pentru toate ţările, dar fondurile promise până acum pentru aceasta nu sunt suficiente”.

Cancelarul german a amintit că, în cadrul iniţiativei globale de vaccinare COVAX, obiectivul este distribuirea a două miliarde de doze de vaccin până la finele anului viitor. „Prin urmare, vă cer tuturor să sprijiniţi această importantă iniţiativă”, le-a transmis Merkel participanţilor la summit.

Potivit unei declaraţii a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anterioare summitului G20, combaterea virusului necesită eforturi conjugate la nivel internațional pentru găsirea unor vaccinuri și terapii eficiente la prețuri accesibile. Aceste eforturi se traduc la rândul lor în investiții foarte costisitoare în cercetare, estimate la un total de cca. 38 mld. de dolari, din care au fost asigurate doar 4 mld. până în prezent.

Amintim că din contribuţia financiară de 1,8 miliarde de dolari făcută până în prezent pentru proiectul COVAX 800 de milioane de dolari reprezintă finanţarea oferită de UE.

Șefa Comisiei Europene a precizat că Acceleratorul ACT și facilitatea COVAX, mecanism de achiziții de vaccinuri sigure la care participă 94 de țări cu venituri mari și 92 de țări cu venituri mici și medii, sunt principalele instrumente ale luptei globale împotriva pandemiei și au nevoie de finanțare suplimentară pentru a-și dovedi eficacitatea. Prin urmare, UE le-a cerut sâmbătă liderilor G20 să aloce 4,5 mld. de dolari înainte de sfărșitul anului pentru a asigura accesul echitabil la un vaccin pentru toți oamenii la nivel global.